Notiuni elementare de dieta in unele afectiuni

Notiuni elementare de dieta in unele afectiuni

Prin dietetica se intelege tratamentul bolilor prin alimente (dieta). Ilustram rolul dietei in tratamentul diferitelor boli, prezentand cele mai importante diete.

La inceput vom enumera dietele cu caracter mai general si in partea a doua, dietele din cele mai importante boli.

Dieta hidrica consta in introducerea in organism a unei cantitati mai mari de apa sau lichide (apa minerala, ceaiuri, decocturi, sucuri de fructe, bulion, etc).

Cantitatea nu va depasi 2 l pe zi, se va administra in doze mici, fractionate si va dura numai cateva zile, timp in care bolnavul va sta obligatoriu la pat. In locul apei se prefera infuziile usoare (menta, tei, musetel, fructe de maces), apa cu zeama de lamaie sau portocale, bulion de legume, apa de orez.

bulionul de legume este mai usor tolerat, dar valoarea nutritiva este nula. Nu
se pastreaza mai mult de 24 de ore. Este o varianta a dietei hidrice.

apa de orez, alta varianta, este indicata in cazuri de diaree mai ales la copii
si se prepara astfel: 2 linguri de supa de orez boabe se pun in 500 ml. apa rece si
cand boabele s-a umflat, se adauga 500 ml apa fiarta si se fierb in continuare
20 de minute. Se filtreaza printr-o panza deasa si se adauga dupa caz, trei 3 g sare sau 30g zahar. Valoarea nutritiva este a zaharului (120 calorii). Se poate mentine la adult aceasta dieta cel mult 5 zile.

- dieta cu suc de fructe aduce multe vitamine

- dieta hidrozaharata este alta varianta. Se adauga 50 g zahar la 1 1 apa (20
calorii la litru). Toate aceste diete sunt indicate in cazuri speciale: unele boli in-
fectioase sau toxice acute, boli cu febra mare, boli de nutritie ca guta si obezitatea, litiaza renala, unele afectiuni severe cardiovasculare si renale.

2) Regimul hipocaloric , se foloseste in unele boli digestive, cardiovasculare si in
special in obezitate. Forma cea mai cunoscuta consta in zile de fructe sau de
legume care se administreaza fie ca atare, fie sub forma de sucuri naturale. Dieta
se poate mentine numai cateva zile. In practica se recomanda 1 kg mere (400
calorii/zi) sau 1200 g fragi (310 calorii) sau 1,5 1 suc proaspat de rosii sau de citrice. Se mai foloseste dieta prin zile de lapte, (1 l lapte egal 6-800 calorii cu pro­
teine de valoare biologica mare), in caz de toleranta redusa se amesteca laptele
cu ceai sau carbonat de calciu (1 lingurita la 250 g lapte).

In regimul de 1000-1200 calorii pe zi se pot consuma la discretie legume cu putine glucide. Sunt interzise insa zaharul, dulciurile, prajiturile, pastele fainoase, sosurile, carnea grasa, fructele oleaginoase, strugurii, prunele etc.

3) Regimul hipercaloric. Nu este acelasi lucru cu excesul alimentar, in care se
consuma cantitati mari de alimente fara indicatie, putand duce la complicatii se­vere. Regimul hipercaloric este o dieta cu indicatii precise: toate formele de denutritie (diaree cronica, supuratii, albuminurii, stari febrile prelungite, glicozurii,
hipertiroidism, neoplasme, tuberculoze), in munci grele, perioada de crestere,
sarcina sau lactatie. Acest regim regenereaza tesuturile, restabileste metabolismul normal si completeaza pierderile. Se individualizeaza suplimentul caloric, se
mentine echilibrul intre componentele ratiei, (proteine, lipide, glucide). Regimurile vor fi variate, se va tine cont de preferintele bolnavului, se vor folosi condimente neiritante, iar mesele vor fi vii si frecvente. Nu sunt permise exagerarile. Ratia hipercalorica se va realiza in special pe seama glucidelor si grasimilor (fainoase combinate cu dulciuri, dulceata, miere, undelemn, unt etc).

Regimul hiperprotidic este un regim cu peste 1,5 g proteine/kg corp/zi. (Cu peste 15% proteine ratie zilnica) in care se folosesc alimente bogate in proteine cum sunt carnea, pestele, laptele, branza, ouale. Daca se urmareste si scaderea sodiului se exclud branza, laptele si laptele praf. Este indicat la batrani cu azotemie normala, in denutritie cu anumite recomandari (alimentatie variata, mese mici si repetate etc), in nefroza lipoidica, tratamentul cortizonic, sarcina, anemii, tuberculoza s.a.

Regimul hipoprotidic comporta limitarea proteinelor. Se disting 3 grade in
functie de severitatea reducerii proteinelor:

a) Regimul moderat hipoproteic (60 g proteine zilnic)

b) Regimul sever hipoproteic cu 40-50 g proteine zilnic si

c) Regimul extrem, cu sub 40 g proteine (in jur de 20 g).

Regimul hipoproteic este indicat in bolile renale cu retentie azotata, guta, insuficienta cardiaca si unele forme severe de hipertensiune arteriala. Regimul va fi bogat in glucide si lipide, daca nu sunt contraindicatii, iar mesele vor fi mici si fractionate. Se contraindica restrictia salina severa, sub 2-6 g clorura de sodiu in 24 de ore.

6) Regimul hipolipidic (hipocolesterolemiant) are o deosebita importanta si o
larga utilizare. Cand este cazul va fi si hipocaloric. Se recomanda in: ateroscleroza si complicatiile ei, dislipidemii, obiezitate, litiaza biliara, nefroza lipoidica, acidoza diabetica, mixedem etc.

Alimente permise:

- lactate: lapte smantanit, iaurt degresat, branza de vaci slaba, zer.

- carne si derivate: carne slaba de vaca, vitel, gaina, caprioara, iepure slab,
peste slab (salau, biban, stiuca), preparate numai fierte in apa, fripte la gratar,
rasol sau perisoare dietetice.

- oua, numai albusul fara restrictii (sufleuri, spume, bezele, biscuiti) si mai rar
1-2 galbenusuri pe saptamana.

- painea alba, integrala, neagra sau de secara si covrigi cu sare.

- fainoase: gris, orez, fulgi de ovaz si mici cantitati de faina pentru sosuri etc.

- legume si fructe verzi, cu continut redus in glucide si fara lipide: spanac, loboda, castraveti, ardei, rosii, vinete, fasole verde, conopida, varza, cartofi, morcovi, preparate fie ca salate, pireuri sau fierte a-la-grec. De asemenea mere, portocale, capsuni, zmeura, pepene verde, coacaze, cirese timpurii.

- dulciuri sub forma de budinci (fara unt sau smantana), spume de albus,
bezele, gelatine, tarte cu fructe, sosuri dietetice, orez cu lapte.

- grasimi, numai in unele cazuri (1-2 lingurite de ulei de floarea-soarelui sau de porumb adaugate la salate).

ca bauturi: ape minerale, ceaiuri, sucuri de fructe si legume.

supe sub forma de bulion degresat sau preparate de carne slaba sau peste,
supe de legume, bors cu perisoare dietetice.

condimente aromate.
Alimente interzise:

lactate: lapte integral, branzeturi grase, smantana, frisca.

- carne si peste gras (vita, porc, oaie, rata, gasca), mezeluri, afumaturi, con­serve si toate viscerele.

- oua sub forma de galbenus sau in preparate.

- painea preparata cu lapte, oua, unt.

- fainoase: porumb, paste fainoase preparate cu oua.

- legume: fasolea si mazarea uscata, lintea, ridichiile, telina.

- fructe: alune, migdale, nuci, arahide, smochine, curmale.

- dulciuri cu grasime si ou, preparate de patiserie, prajituri cu fructe oleaginoase, ciocolate, creme, inghetate.

- grasimi: unt, margarina, untura, seu.

- se interzic toate bauturile alcoolice, ceaiul de menta, supele cu rantas sau
cele groase de carne, de pasare, de peste gras, supe conservate, sosuri nedietetice, maioneza.

Regimul lactat . Laptele este un aliment complet, alcalinizant, usor digerabil si usor laxativ (lactoza), diuretic.

11 lapte furnizeaza 600 calorii. Laptele este cel mai important aliment al nou nascutului, dar ocupa un rol important si in alimentatia adultului. La omul normal se recomanda 1/3 1 lapte/zi, la cei cu activitate medie 1/2-3/4 1/zi, la copil sau adolescent si 1/2-3/4 1 lapte/zi la femei care alapteaza sau gravide.

Se indica de asemenea cantitati marite la batrani. In general se repartizeaza 250 g lapte la micul dejun si cantitati mai reduse la pranz si cina. Este contraindicat in cazul de intoleranta, obezitate, hipercolesterolemie, regim hiposodat sever.

Curativ se prescrie in ulcerul gastroduodenal, constipatii cronice, sub forma de iaurt, guta acuta, nefrite acute, ciroze indiferent de forma sau stadiu, dupa unele antibiotice (iaurt) la obezi, pentru scurte perioade etc.

Regimul vegetarian exclude orice aliment de origine animala, este deci un
regim dezechilibrat, carentat sever in proteine. De aceea nu poate fi mentinut
timp indelungat. Singura sursa de proteine o constituie leguminoasele, dar valoarea lor biologica este scazuta. Se adauga grasimi vegetale (untdelemn, nuci, alu­
ne, masline, migdale). Este foarte putin toxic si contine multe vitamine si saruri
minerale.

9) Regimul lacto-ovo-vegetarian . Se exclud numai carnea si pestele. Se adauga
lapte, oua, unt si ulei. Este mai echilibrat si poate fi mentinut timp mai indelungat

Este bogat in glucide si vitamine, dar sarac in proteine si lipide.

Fainoasele ocupa un loc important in aceasta dieta. Ratia proteica este asigurata de lapte, oua si branza, alimente cu proteine de valoarea biologica mare, iar grasimile adaugate permite o variatie bogata a meniurilor. Furnizeaza vitamine si saruri minerale, apa, unii fermenti, precum si celulozice (este anticonstipant).

Este indicat in guta, fiind sarac in purine, in boli cardiovasculare, hipertensiunea arteriala, ateroscleroza, obezitate, hipertiroidie etc.

10 ) Regimul de cruditati este o varianta a regimului vegetarian.

Este de fapt tot un regim lacto-ovo-vegetarian, dar nu contine alimente fierte sau coapte, cu exceptia painii si biscuitilor. Este bogat in vitamine, saruri minerale si fermenti (oxidaze), este alcalinizant, excita peristaltismul intestinal prin celulozice, combatand constipatia.

In schimb este hipocaloric, monoton, produce saturatie rapida si nu este tolerat sau recomandabil timp mai indelungat. Se dau bolnavului 1000-1500 g legume si fructe in 5 mese. Sunt permise sucurile de legume si de fructe.
Este indicat in afectiuni cardiovasculare cu edeme, boli renale cu edeme, guta, obezitatea, diabetul grav, constipatia cronica.

11) Cura de fructe este o alta varianta a regimului vegetarian cu propriety alcalinizante, cu efect diuretic si laxativ. Se recomanda in diferite boli:

- cura de prune sau smochine, in constipatie

- cura de lamai (10-20 pe zi) in reumatism

- cura de struguri in guta, boli renale si hepatice

- cura de mere rase in enteritele sugarului sau diareile adultului.

12 ) Regimul hiposodat . Sodiul este principalul ion extracelular, iar potasiul
intracelular (raportul Na/K = 15/1).

Nevoile zilnice de cloruri de sodiu sunt de 8-10 g zilnic. De fapt nu exista un regim strict desodat, ci numai hiposodat. Acest regim se prescrie limitat ca timp si numai in cazuri cu indicatie absoluta. Exista trei forme: 

- regimul hiposodat larg, in care se suprima orice adaos de sare la prepararea
alimentelor sau in timpul mesei. Se interzic alimentele sarate (branzeturi, conser­ve, mezeluri). Se permite insa paine si putin lapte. Acest regim aduce 1,5-2 g Na/zi.

- regimul standard, in care si painea este fara sare si laptele este desodat. Se
indica numai alimente sarace in sare. Contine 0,5 g/zi Na.

- regimul hiposodat strict (tip Kempner) pe baza de orez, fructe si zahar.
Aportul de Na/zi este de 150 mg.

Acest regim este indicat in glomerulonefrita acuta cu edeme, insuficienta cardiaca si sindroamele nefrotice cu edeme, nefropatii grave cu hipertensiuni arteriale, hipertensiunea arteriala grava, ciroze cu ascite si edeme, unele obezitati si unele procese inflamatorii.

13) Regimul cu cresterea clorurii de sodiu (hipersodat) se administreaza in cloropenie (boli cu scaderea clorului in sange). Aceasta apare in bolile cu varsaturi
incoercibile (intoxicatii, gastrite acute, stenoza pilorica, ocluzia intestinala), cu
diaree profuza (dizenterie, enterocolita acuta, febra tifoida etc), boli renale cu
pierdere de sare, arsuri intinse, transpiratii abundente etc. Se introduce in orga­nism treptat NaCl, se incepe cu 4-5 g per oral, se completeaza subcutanat, intravenos sau prin clisma. Se va acorda atentie mare cazurilor cu proteinemie scazuta si bolilor cardiovasculare.

14) Dieta potasica . Se administreaza in boli insotite de hipopotasemie, insuficiente renale cu oligoanurie, coma diabetica netratata, sindromul posttraumatic sau hemolitic si in boala Addison. Se urmareste periodic K in sange (potasemia) si se cauta mentinerea la valori constante si normale aportului Na, K, de 15/1.
Alimentele bogate in K sunt: drojdia uscata, caisele uscate, fasolea alba uscata,
lintea, mazarea, prunele, curmalele, smochinele, ciupercile, laptele praf etc. Unii
autori recomanda zile de potasiu cu 500 g caise uscate, putin inmuiate, adminis­trate in 5 prize a 100 g.

15) Regimul alcalinizant este un regim lactovegetarian din care s-au exclus carnea,
pestele, fainoasele, painea alba, nucile si migdalele. Grasimile, untul si branzeturile
sunt mult reduse. Este indicat in stari de acidoza, litiaza renala urica si oxalica.

16) Regimul acidifiant  contine carne, peste, oua, mezeluri, cereale, fainoase, unt,
smantana. Deci alimente animale fara lapte. Se administreaza in stari de alcaloza
(ph alcalin), litiaza renala fosfaturica, infectii urinare colibacilare, epilepsie.

Regimurile care vor fi prezentate in continuare sunt regimurile prescrise in cele mai importante boli.

1. Regimul din diabetul zaharat.

Alaturi de tratamentul medicamentos (insulina si substantele orale hipoglicemiante) regimul reprezinta conditia esentiala mentinerii vietii diabeticului cat mai aproape de normal.

Cateva principii:

- bolnavul sa cunoasca bine regimul, continutul in glucide pentru fiecare ali­ment in parte si sa-1 respecte scrupulos.

- bolnavul trebuie instruit pentru a intelege ca alimentele se impart din punct
de vedere al continutul glucidic in:

-> alimente care nu contin glucide (hidrati de carbon) sau care contin cantitati
reduse, putand fi consumate fara restrictie

-> alimente bogate in glucide si care sunt interzise

-> alimente cu glucide (hidrati de carbon) in cantitate moderata, care trebuie
consumate in dozele stabilite de medic si numai cantarite.

- cantitatea de glucide va fi cat mai apropiata de cea a individului normal, tinandu-se seama de varsta, sex si munca depusa.

- ratia calorica va corespunde necesarului caloric al organismului (in raport cu
varsta, sexul, starile fiziologice si munca prestata).

- se vor exclude din dieta glucidele concentrate ( zahar, produse zaharoase,
fainoase etc).

- nu trebuie sa lipseasca din dieta proteinele animale cu mare valoare biologica (lapte, carne, branzeturi, oua, peste) si lipidele, in special cele vegetale nesaturate (uleiuri vegetale).

- painea va fi impartita pe felii si mese, cat mai exact; mesele se vor repartiza
la ore cat mai precise; (dimineata, ora 11, pranz, ora 17 si seara). Ultima masa
sub forma unei mici gustari va fi luata la orele 22.

- din alimentatie nu trebuie sa lipseasca fibrele, deoarece s-a observat ca celulozicele din legume, fructe si cereale si chiar din leguminoasele uscate, contribuie la scaderea glicemiei si previn cacerul de colon.

Instructiuni speciale:

Echivalente: 100 g paine = 250 g cartofi = 500 g fructe

100 g fructe = 50 g cartofi = 20 g paine = 250 g.

lapte = 120 g morcovi sau telina sau sfecla, fierte.

Foaie de echivalenta.

Continutul in zahar a 20 g paine este egal cu zaharul continut in cantitatile in­dicate, din alimentele de mai jos. Deci in loc de 20 g de paine se poate lua canti­tatea indicata din alimentul corespunzator, asa cum se vede pe lista urmatoare:

20 g paine = 15 g faina de grau

20 g paine = 15 g faina de porumb

20 g paine = 86 g mamaliga

20 g paine = 18 g macaroane

20 g paine = 65 g macaroane fierte

20 g paine = 250 g lapte

20 g paine = 350 g lapte acru sau iaurt

20 g paine = 60 g cartofi

20 g paine = 20 g mazarc, fasole, linte uscata boabe

20 g paine = 70 g mazare, fasole linte fierte

20 g paine = 120 g mazare verde

30 g paine = 220 g fasole vcrde

20 g paine = 140 g mere, pere

10 g paine = 170 g portocale

20 g paine = 190 g pepene

20 g paine = 195 g fragi (de pamant)

20 g paine = 225 g afine

20 g paine = 135 g cirese, visine

20 g paine = 130 g prune

20 g paine = 80 g nuci

Alimentele care se pot consuma fara restrictie de catre diabeticul care nu sufera si de alte boli sunt: carnea, pestele de toate sorturile, branzeturile fermentate, ouale, grasimile vegetale si animale, legumele cu continut mic in glucide (castraveti, ridichi, varza acra, spanac, ciuperci, conopida, varza rosie etc.).

Im­portant de cunoscut sunt alimentele care trebuie consumate numai cantarite : painea, fainoasele, toate derivatele de cereale, fructele si legumele cu continut mare de glucide, branza de vaci, laptele, iaurtul, urda.

Alimentele bogate in glu­cide sunt numai cele de origine vegetala, de natura animala sunt numai laptele si produsele lactate. Dupa continutul lor in glucide, fructele si legumele se impart in patru categorii:

- cu continut sub 5% glucide: legume (castraveti, ardei grasi, ciuperci, cono­pida, dovlecei, fasole verde, loboda, rosii, vinete, ridichi, salata verde, spanac,varza) si fructe (pepene galben si verde, nuci, grepfruturi si lamai).
Acestea pot fi consumate fara restrictii, deci fara cantar.

- un continut de 10% glucide au: legumele (ceapa, morcovi, radacina de patrunjel, praz si telina) si fructele (cirese, capsuni, coacaze, mere cretesti sau domnesti, portocale, fragi). Ele trebuie cantarite.

- cu continut de 15% glucide sunt: legumele (mazare verde boabe, pastarnac)
si unele fructe (cirese de iunie, dude, gutui, mere ionatane, mure, piersici, zmeura, visine).

- cu continut de 20% glucide dintre legume sunt: usturoiul, hreanul, cartofii,
leguminoasele uscate, cantarite fierte, fasolea, mazarea, lintea, iar dintre fructe:
strugurii, prunele uscate si perele pergamute.

Sintetic, se consuma numai cu cantarul: merele de orice fel, portocalele, ciresele, morcovul fiert si cartofii. Sunt strict interzise strugurii, prunele, perele bergamote, stafidele, curmalele si bananele. Leguminoasele uscate se consuma fierte, dupa ce se arunca apa de fierbere. Dintre celelalte alimente cu continut glucidic mentionam:

- painea care contine 50% glucide,

- pastele fainoase si derivatele de cereale, care contin, cantarite fierte, cam, 20%
glucide (nefierte contin 70%), deoarece prin fierbere si imbibate cu apa isi maresc
volumul de 4 ori.

- mamaliguta pripita contine in jur de 12% glucide: Aproximativ l00 g paine
echivaleaza cu 400g mamaliguta.

- laptele dulce sau batut, iaurtul, branza de vaci, contin in medie 4% glucide

Zaharul si produsele zaharoase se vor interzice. Acestea cresc glicemia rapid. Pot fi folosite numai in starile hipoglicemice. Repartizarea glucidelor pe cele 5 mese, zilnic, depinde de modul de echilibrare al diabetului. Cu alte cuvinte daca poate fi echilibrat numai prin dieta sau este nevoie si de tratament cu sulfamide antidiabetice sau cu insulina. In primul caz se repartizeaza glucidele ca si la omul normal, preponderent la cele trei mese principale. In eventualitatea tratamentului cu insulina, exista mai multe posibilitati:

- daca se administreaza insulina romaneasca (in trei prize), mesele bogate in
glucide vor fi cele cand se face insulina. Deci dimineata, pranz si seara.

- cand se foloseste insulina semilenta sau lenta, de obicei in doua prize
(dimineata si seara) sau intr-o singura priza (inaintea mesei de dimineata sau de
pranz), glucidele se repartizeaza relativ egal in 5-6 mese pe zi (trei principale si
trei gustari), cu oarecare preponderanta dimineata si la pranz. Ultima masa va fi
luata ceva mai tarziu seara si prima cat mai devreme dimineata.

Repartitia glucidelor pe mese este similara adultului normal (15% dimineata, 10% la orele 11, 35-40% la pranz, 10% la orele 17, 20-25% seara si 10% la orele

In ceea ce privcste cantitatca de glucide, este indicat pentru copilul pana la 15-16 ani sa primeasca 50% glucide, 20% proteine si 25-30% lipide in ratia calorica. Adultul diabetic trebuie sa primeasca 45-50% glucide, 15-20% proteine si 30-35% lipide. Astazi se prefera diete mai bogate in glucide.

In ce priveste ratia calorica, daca diabeticul nu este si obez, acesta va primi aceeasi ratie ca si individul normal, pentru varsta, sex, munca si starea fiziologica in care se gaseste. Pentru evitarea monotoniei regimului, se poate recurge la unele inlocuiri, echivalente din punct de vedere glucidic. Cantarul este necesar pana cand bolnavul reuseste sa evalueze singur cat mai corect, din ochi, continutul glucidic al alimentatiei. Este greu de cunoscut exact rapiditatea resorbtiei glucidelor, deoarece aceasta depinde si de cantitatea de proteine si de lipide ingerate. De aceea ratia calorica trebuie sa fie echilibrata, sa nu lipseasca niciodata alimentele bogate in fibre, iar impartirea painii pe felii trebuie facuta cat mai exact.

Daca diabeticul este obez se micsoreaza painea si fainoasele cat mai mult posibil. La fel si gra­simile, chiar vegetale. Pentru aceasta categorie sunt necesare trei obiective: controlul aportului caloric periodic, aport mare de fibre si mese regulate. Scaderea in greutate nu este permisa bolnavului, fara indicatia medicului.

In ceea ce privcste modul dc preparare al alimentelor, mentionam urmatoarele obiective:

- nu se vor folosi niciodata  zaharul si produsele zaharoase la pregatirea alimentelor. Indulcirea se va face numai cu zaharina sau cu ciclamat de sodiu.

- prepararea sosurilor   se va face pe cat posibil fara faina.

- painea prajita va fi cantarita  inainte de prajire, deoarece prin deshidratare
cresc glucidele.

- pastele fainoase in stare cruda contin mai multe glucide (75-80%). Prin fierbere

se imbiba cu apa, isi maresc volumul de patru ori, deci scade continutul glucidic.

- se prefera consumul alimentelor sub forma de sufleuri, soteuri si budinci.

- legumele cu 5% glucide vor fi cat mai mult folosite.

- proteinele animale vor fi obligatoriu prezente in dieta

- prajirea este contraindicata; se utilizeaza fierberea si coacerea.

2.Regimul din obezitate

Este in principiu hipocaloric, hipolipidic si hipoglucidic, cu reducerea severa a dulciurilor concentrate, fainoaselor si painii. In schimb proteinele trebuic sa fie in cantitate suficienta, mai ales cele animale, cu valoare biologica mare, iar legu­mele verzi si fructele, trebuie administrate in exces. Diferitele variante ale regimului din obezitate au fost prezentate, de aceea le vom enumera: dieta hidrozaharata, regimul hipocaloric, hipolipidic (hipocolesterolemiant), regimul vegeta­rian, de cruditati, lacto-ovo-vegetarian si cura de fructe.

Reguli de regim in obezitate:

nu mancati nimic intre mesele prescrise;

nu abuzati de sare;

nu consumati alcool;

respectati intocmai cantitatile de alimente indicate.

Regim pentru o zi (cca. 1000 calorii, 75 g proteine, 100 g glucide, 35 g lipide)

- dimineata -> 200g lapte rece sau cald

- Ora 10 -> o chifla (50g) sau o felie de paine (50g), cu branza de vaci sau

carne fiarta slaba (50g).

- Ora 12  -> o cafea neagra cu zaharina.

Ora pranzului

felul I . ->  salate de cruditati din 200g varza alba sau rosie sau ridichi de luna, sau andive, salata verde sau castraveti, salata de rosii, ardei grasi, praz cu o lingurita de ulei, lamaie sau otet.

>se pot folosi 1-2 farfurii de supa sau ciorba, preparate din aceleasi legume si aceleasi cantitati ca cele indicate pentru salata.

> neputand folosi ridichiile si andivele, legumele pentru supe sau ciorbe se vor completa cu loboda, spanac, dovlecei sau conopida.

felul II -> lOOg carne slaba de vaca, manzat, pasare fiarta, fripta, tocata si
fiarta sau fripta, inabusita, conserve de carne slaba preparata ca rasol.

-> sau 150g peste slab, stavrid, cod, stiuca, salau (congelat sau proaspat) fiert, fript la cuptor, conserve de peste slab, rasol.

-> sau 150g branza de vaci.

felul III -> un mar (1 OOg).

Seara.

-> 150g cartofi fierti inabusiti sau 200g soteuri din fasole verde si 200g dovlecei cu 2 lingurite de iaurt.

-> lOOg carne slaba fripta sau 150g peste slab(adica sortul care nu s-a consumat la pranz).

-> un mar (1 OOg).

- in ziua in care carnea se inlocuieste cu 50g parizer, sunca, crenvusti sau salam
popular, nu se adauga ulei peste salate, ci ulei de parafina si lamai sau otet.

- salatele, ciorbele sau supele si soteurile nu se prepara din morcov, telina, sfecla si mazare verde.

- supele nu se ingroasa cu fainoase.

- supele si ciorbele se asezoneaza cu verdeturi de tip patrunjel, marar, leustean, tarhon.

- sosurile se prepara din supa de carne degresata si se dreg cu o lingura de iaurt, lamaie, verdeturi, cimbru sau dafin

- carnii i se da gust cu cimbru si putin usturoi, iar salatelor cu lamiae, otet si chimen

- folosind toate aceste condimente se poate reduce cu usurinta cantitatea
obisnuita de sare ce se adauga la mancare. In acest fel puteti consuma cantitatea
dorita de lichide, excluzand insa bauturile indulcite (suc, sirop, lichior, nectar,
pepsi etc) si cele alcoolice.

- sunt total interzise: zaharul, toate dulciurile concentrate, fainoasele si depasirea cantitatilor prescrise de paine si cartofi.

- dintre fructe sunt interzise: fructele uscate, cele oleaginoase si dintre cele ce
se consuma proaspete: strugurii, prunele, ciresele pietroase, perele bergamote.

- felurile vor fi cat mai variate, pentru ca regimul sa poata fi tinut in timp

3.Regimul din ulcerul gastro-duodenal.

1. Primele 1-7 zile

- regim lactat Bolnavul sta la pat si primeste 200 ml lapte la 2 ore interval, iar noaptea la 4 ore (pana la 2 litri in 24 ore). Daca laptele nu este tolerat, se dilueaza cu ceai sau apa alcalina sau se adauga o lingurita de carbonat de calciu la o cana de lapte sau se adauga 5 g citrat de sodiu la o cana cu lapte. Se consuma fie 2 litri lapte si 30 gr. zahar; fie 1 litru lapte si 500 gr. crema proaspata si 30-40 gr. zahar.

Se adauga Vitamina C 500 - (comprimat sau fiole) si fier (Glubifer 3 drj.).

Se combate constipatia cu o lingura ulei de parafina.

2. Urmatoarele 7 zile se adauga treptat: supe de orez strecurate; supe mucilaginoase; preparate cu lapte si unt; gris; fulgi de ovaz; oua moi; frisca; piurcuri de legume sau untdelemn.

3. Urmatoarele 3 saptamani: La regimul de mai sus, se adauga supe de orez
cu orezul trecut prin sita, perisoare din carne sau peste, fierte in aburi, supe de
cereale, paine alba uscata. Din saptamana a doua se adauga cartofi piureu, fainoase fierte, supe de zarzavat trecute prin sita, unele prajituri (pandispan, ecleruri, biscuiti); carne de pasare, vitel, vita, fiarta si tocata, in cantitate redusa si progresiv; 5-6 mese pe zi.

Nu se permite nimic altceva si in special: alcool, cafea, ape minerale, tutun.

1. In perioada de liniste (nedureroasa):
   Interzise:

alcool, tutun, cafea, ceai tare

lapte batut, iaurt, chefir, lapte acidulat, branzeturi fermentate;

oua tari, maioneaza;

peste gras (morun, nisetru, somn, cega), peste conservat, sardele, icre;

- carne de porc grasa sau vanat, mezeluri grase (exceptie sunca presata), con­serve nedietetice, slanina, untura;

- supe de carne, ciorbe grase, carne conservata (mezeluri, carnati, afumaturi);

- zarzavaturi crude tari: (salata verde, gogosari, varza, castraveti, usturoi, ceapa, ridichi, morcovi, sfecla, telina);

- legume uscate (fasole, bob, mazare, linte), ciuperci;

- condimente (mustar, hrean, piper, boia, ardei, muraturi);

- alimente prea sarate sau conservate in sare;

- fructe crude, fructe bogate in ulei (migdale, alune, nuci);

- dulciuri: marmelade, dulceturi, gemuri, inghetata, bomboane, prajituri de cofetarie, siropuri concentrate.

- alimente pregatite in grasime, rantasuri, ceapa prajita, sosuri, cartofi prajiti;

- alimente prea fierbinfi sau prea reci, ape carbogazoase;

- nu se fumeaza si nu se consuma lichide sau alcool, mai ales in timpul mesei.

Indicatii si alimente permise:

- repararea danturii, masticatie prelungita;

- 5-6 mese pe zi, la ore fixe, in cantitate mica. Se vor evita alimentele nedorite
de bolnav, iar alimentele vor fi preparate cat mai simplu;

- lapte dulce (daca nu e suportat se dilueaza cu ceai sau se adauga o lingurita
de carbonat de calciu sau 5g citrat de sodiu la o cana de lapte). Lapte cu
- ceai, cu cafea, cu fainoase, fulgi de ovaz, gris, fidea, orez;

- crema de lapte, branza de vaci, urda, cas, telemea desarata;

- unt proaspat si nesarat, margarina, untdelemn dietetic (in nici un caz
alimente prajite in unt sau ulei);

- oua fierte moi, ochiuri in apa, oua in budinci etc;

- crema de lapte, lapte de pasare, supe mucilaginoase, preparate din lapte,
fainoase si putin unt;

- carne de vitel, vita tanara, pasare fiarta, coapta, inabusita la cuptor, gratar;

- peste slab (salau, stiuca, lin, pastrav, calcan, biban), fiert, fript sau copt in
pergament;

- supe de legume: zarzavaturi si legume tinere fierte (morcovi, dovlecei,
conopida) cu unt sau untdelemn crud, piureuri sau soteuri;

- fainoase din faina fina: fulgi de ovaz, paine alba prajita sau uscata, biscuiti;

- prajituri de casa (gelatine, sufleuri, creme, tarte);

- fructe sub forme de compoturi nu prea dulci si trecute prin sita; fructe
coapte la cuptor (mere), zeama de fructe, uneori fructe bine parguite, coapte
(caise, prune, piersici, fragi, zmeura) in cantitate redusa.

In ulcerul gastroduodenal ca principii se recomanda:

- principalul factor al tratamentului este dieta, regim de crutare gastrica;

- alimentul de baza este laptele. In caz de intoleranta este diluat cu ceai sau se
adauga carbonat de calciu;

- alcoolul, cafeaua si tutunul maresc hiperaciditatea, deci sunt strict contraindicate;

- alimentele trebuie preparate dietetic. Zarzavaturile vor fi bine fierte, zeama fiind ingrosata cu gris, orez, piureu de cartofi. Se pot folosi chiar zarzavaturi nefierte, trecute prin sita. Legumele verzi, bine fierte, vor fi servite in forma de pireu, soteuri, la care se pot adauga inainte de consumare, untdelemn sau putin unt, alteori budinci sau sufleuri preparate in baia de apa. Carnea se prepara fiarta, inabusita sau sub forma de perisoare fierte in aburi. Se serveste cu garnitura din pireuri de legume verzi, macaroane, gris, orez. Sosurile se prepara cu undelemn crud, niciodata incins;

- mesele se iau la ore fixe, 5-6 pe zi in cantitate moderata, in liniste, fara graba.

Actiunea alimentelor asupra secretiei gastrice

Din acest punct de vedere alimentele au fost impartite in doua categorii: excitanti slabi si excitanti puternici.

Excitantii slabi sunt urmatorii:

- bauturi: apa, apa alcalina (fara acid carbonic), cacao grasa, ceai, lapte,smantana;

- condimente: sarea de bucatarie;

- alte alimente: albusul de ou moale, cazeina, amidonul, painea alba veche, grasimile, carnea fiarta si racita, fructele dulci, legumele fierte cu unt, supele de legume ingrosate cu faina alba, supa de ovaz, frisca batuta, orezul si grisul fiert. Toate acestea nu sunt nocive in bolile digestive.

Excitanti puternici

- bauturi: alcoolul, apele carbogazoase, apele minerale clorurosodice, cafeaua;

- condimente: mustar, piper, hrean, boia, scortisoara;

- alte alimente: oua fierte tari, carne cruda, carne sarata sau afumata, extracte de carne, painea neagra, painea alba prajita, alimente preparate cu grasime putina, alimente prajite in grasime incinsa.

Excitantii puternici sunt contraindicati in gastrita hiperacida si ulcerul gastroduodenal. In aceste doua afectiuni sunt formal contraindicate:

- carnea grasa, vanatul, mezelurile, conservele nedietetice, slanina afumata;

- legumele tari, bogate in celuloza (ceapa, castravetii, telina, fasolea, mazarea uscata);

- alimente prajite sau preparate cu rantas sau ceapa prajita;

- dulciurile concentrate: bomboane, prajituri de cofetarie, dulceturi, ciocolata, siropuri concentrate;

- condimente: ardei iuti, muraturi, piper, mustar, hrean, boia iute;

- bauturi iritante: alcool, cafea, ceai tare, si orice aliment prea sarat sau concentrat in sare.

2. Regimul in bolile ficatului si cailor biliare

Alimente premise

lactate: lapte dulce cu cafea, iaurt;

bauturi : ceaiuri de plante, siropuri, sucuri de fructe sau legume;

paine : alba sau intermediara, veche sau prajita;

supe de zarzavat strecurate, bors cu perisoare (fierte separate), supe de fructe (caise, mere);

carne si peste: slaba, de vaca, vitel, gaina, pui, rasol simplu sau impanat cu legume, perisoare sau chiftele fierte, peste slab, fiert, rasol cu legume;

branzeturi : branza de vaci, cas slab, urda, telemea desarata;

- grasimi: unt proaspat si untdelemn neprajit - adaugate la fiert sau la prepa­rate inabusite (50-60 g/zi);

- oua: albus sub forma de omleta in abur sau sufleuri, galbenus - o jumatate pe zi, omleta dietetica;

- legume si zarzavaturi: fierte, soteuri, piureuri, budinci, sufleuri, cartofi copti, salata de legume crude, sfecla fiarta;

- fructe dulci, crude, coapte, compoturi fara coji si samburi;

- fainoase de orice fel;

- sosuri fara grasime prajita, sos alb de rosii sau de zarzavat;

- dulciuri: prajituri din aluat uscat (cu branza de vaci, fructe sau marmelada, tarte, sufleuri, spuma de gris cu zeama de fructe, gelatine de lapte sau fructe, miere, dulceata, serbet, peltea);

- condimente: sare normal (daca nu este contraindicata), marar, patrunjel, cimbru, telina, zeama si coji de lamaie.

Alimente interzise

- carne grasa de porc, oaie, gasca, rata, vanat, conserve de carne, mezeluri, viscere, peste gras, sarat sau afumat, conserve de peste;

- branzeturi grase fermentate;

- oua in cantitate mare, prajite sau galbenusuri;

- paine neagra sau fainoase nerafinate;

- untura, slanina, seu, grasime prajita;

- legume bogate in celuloza grosolana: ridichi, ceapa, usturoi, varza leguminoase uscate;

- fructe: alune, nuci, migdale, fructe cu coaja si samburi;

- dulciuri: din aluat dospit, foietaje, prajituri cu nuci, alune, aluat cu unt, inghetate;

- bauturi: alcool, cafea, cacao, ape minerale clorurosodice;

- condimente: piper, boia iute, mustar, hrean, ceapa, usturoi;

- supe de carne grasa, ciorbe preparate cu rantasuri;

- sosuri cu ceapa prajita si rantas, maioneze;

- se recomanda 5-6 mese pe zi reduse cantitativ.

5. Regimul din hipertensiunea arteriala.

Alimente permise

- supe: de zarzavat simple sau cu adaos fainos, bors de zarzavat sau cu cartofi, supe de legume, supe de rosii, toate fara sare;

- fainoase: in cantitate limitata, gris, orez, fulgi de ovaz, fidea, toate fierte fara sare;

- oua in cantitate redusa (1-2 pe saptamana), fara galbenus;

- carne in cantitate redusa, de 3 ori pe saptamana, de vita, vitel, gaina, pui, slaba, fiarta ca rasol, fripta, cu patrunjel, cartofi, morcov, orez, perisoare fierte in aburi sau apa, toate fara sare, peste slab (lin, salau, stiuca, crap, pastrav), fiert, rasol, fript sau copt in pergament (in zilele cu carne nu se da peste si invers);

- grasimi crude vegetale, ulei de porumb, floarea soarelui, margarina nesarata.
Totul se da crud la salate, cam 50 g/zi;

- paine: alba sau intermediara, fara sare, veche de o zi sau prajita;

- legume si zarzavaturi: crude sau fierte, trecute prin sita, piureuri, strecurate,
chiftelute de zarzavat, cartofi copti, morcovi, dovlecei, fasole verde, mazare
verde, sfecla, salata verde, rosii, vinete, ardei grasi, varza cruda, varza murata, fara sare, toate rase marunt si administrate ca salate, sau fierte ca soteuri sau budinci de legume;

- lapte si branzeturi: lapte dulce, iaurt, lapte batut, branza de vaci, cas, urda nesarata, lapte cu cafea;

- fructe sub orice forma: crude, coapte, piureuri, compoturi;

- dulciuri: preparate fara bicarbonat si sare, din aluat fiert, uscat, cu branza de vaci, cu fructe sau gelatina de fructe, cu lapte, iaurt, peltea, salata de fructe cu miere si frisca, marmelada, pateuri, dulceata, zahar;

- bauturi: lapte simplu degresat, lapte batut sau iaurt, sucuri de fructe sau de zarzavaturi, ceaiuri de plante;

- condimente: sos de rosii, sosuri dietetice (fara grasime prajita) cu faina rumenita pe uscat, cu zeama de zarzavat (seara in cantitate redusa), verdeturi tocate (patrunjel, marar, telina, leustean, cimbru), zeama de lamaie si sare limitata.

Alimente interzise

- lapte integral, branzeturi sarate si grase;

- carne grasa, viscere, vanat, peste gras sau sarat, conserve de peste sau carne, afumaturi;

- oua cantitate crescuta (mai ales galbenusuri), oua tari, omleta, jumari, maioneza;

- grasimi animale in cantitate crescuta (unt, untura, frisca, smantana, seu, slanina), grasimi prajite;

- paine cu sare si paine neagra;

- fainoase preparate cu sare si in cantitate mare;

- branzeturi: grase, sarate, fermentate;

- sosuri: cu grasimi prajite, cu zeama de carne, cu mustar sau maioneza;

- legume si zarzavaturi care contin mult sodiu (telina, spanac, varza acra,muraturi);

- dulciuri preparate cu bicarbonat cu unt si galbenus de ou, cu ciocolata sau cacao;

- bauturi alcoolice, cafea, ceai tare, lichide in exces;

- condimente: sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de
ardei, hrean, mustar, ceapa, usturoi.

Recomandam :

viata ordonata, fara eforturi, fara stress, fara alcool;

mese mici si fractionate, la ore regulate. Ultima masa cu 2 ore inainte de culcare;

- intotdeauna se va combate obezitatea, cand exista.

6. Regimul in ateroscleroza.

- Se va scadea aportul de grasimi, fiind permise 40-60 g uleiuri vegetale (ulei
de porumb, soia, floare soarelui). Grasimile trebuie ingerate crude, abia incalzite
si niciodata prajite;

- Painea va fi sub forma integrala cam 200-250 g/24 de ore, repartizata la
fiecare masa in cantitatea prcscrisa de medic. Cozonacul si alte aluaturi vor fi
consumate numai ocazional. Cu putin untdelemn se pot face aluaturi foarte gustoase, mai digerabile si corespunzatoare scopului. Intotdeauna se vor evita torturile si prajiturile cu creme. Preparatele de gris., fulgi de ovaz, paste fainoase, vor fi consumate cu moderatie, din cauza pericolului de ingrasare. Se recomanda
sa fie folosite fara adaos de zahar. Cartofii vor fi administrati 150-200 g in 24 de
ore, fierti, copti, piureuri, niciodata prajiti;

- Din abundenta legume ca: salate proaspete si zarzavaturi. Se vor evita leguminoasele uscate, fasole, linte, mazare, deoarece produc meteorism si comporta riscul de ingrasare;

- Fructele pot fi consumate la discretie, proaspete, sub forma de compoturi sau piureuri, eventual marmelade. Atentie la fructele cu continut crescut in glucide;

- Carne slaba de vaca, vitel si eventual oaie, iar carnea de porc numai slaba si cat mai rar;

- Carne de pasare (gaina, pui, curcan), iar dintre vanaturi: iepurele si caprioara. Preparatele de carne vor fi folosite cu moderatie si numai sub forma de crenvursti, parizer, sunca foarte slaba, fiarta, toate proaspete. In general toate sorturile de carne se consuma sub forma de rasol, gratar, friptura inabusita;

- Se vor evita sosurile de smantana, precum si impanarea carnii cu slanina;

- Dintre pesti sunt contraindicate speciile grase, cum sunt: crapul, heringul, tiparul. Nu se recomanda afumaturile, marinatele, conservele, preparate cu gra­sime animala, scrumbiile afumate, sarate etc;

- ouale vor fi consumate in cantitate redusa, moi sau cleioase, 3-4 pe saptamana preferand albusul si evitandu-se galbenusul;

- Se recomanda lapte batut, iaurt si chiar lapte dulce;

- Se interzice frisca si smantana;

- Se vor evita ciocolata, cacao, bauturile alcoolice, cafeaua, fumatul;

- Se recomanda sucurile de fructe si de legume;

- Dintre condimente se recomanda: marar, patrunjel, arpagic, tarhon si in can­titate mica piper. Pentru acrit se utilizeaza otetul sau lamaia.