Pregatirea cerealelor in vederea macinarii

Pregatirea cerealelor in vederea macinarii

1. Schema tehnologica

Receptie calitativa

1.1. Receptia cantitativa

Aprovizionarea morii cu cereale se face de obicei cu vagoane de cale ferata, autocamioane special amenajate.

Receptia cantitativa are drept scop verificarea prin cantarire, a cantitatii de cereale in loturi, care sosesc pentru prelucrare la unitatile de morarit.

Fiecare mijloc de transport este insotit de acte, in care sunt inscrise masa totala de cereale + mijloc de transport, masa mijlocului de transport, si prin diferenta masa cerealelor transportate.

Pentru receptia cantitativa se folosesc cantare tip pod bascula, care se gasesc in incinta unitatii de morarit.

Cantarirea se face de catre muncitorul specialist.

1.2. Receptia calitativa

Receptia calitativa are drept scop, stabilirea principalilor indicatori calitativi ce caracterizeaza lotul de cereale ce urmeaza a fi descarcat la unitatea de morarit.

La efectuarea receptiei calitative un rol important il au operatorii din laborator, pregatirea lor profesionala, instrumentele si aparatura pe care o folosesc.

Pentru stabilirea calitatii cerealelor, se recolteaza probe din lotul de cereale, in conformitate cu instructiunile STAS-ului in vigoare.

Recoltarea probelor se efectueaza de catre laboratorul autorizat, folosind scafa sau diferite tipuri de sonde, cum ar fi :

- sonda pentru saci;

- sonda efilata;

- sonda cilindrica;

-sonda conica;

-sonda pneumatica;

- sonda electrica;

- sondele automate.

Indicatorii calitativi a caror determinare se efectueaza in mod curent in unitatile de morarit, in cadrul receptiei calitative sunt analizele senzoriale care constau in aprecierea aspectului, culorii, mirosului si gustului :

- determinarea infestarii;

- continutul de corpuri straine;

- umiditate;

- masa hectolitrica;

- determinarea continutului de gluten umed;

- indicele de deformare al glutenului;

- sticlozitatea;

- procentul de boabe cu defecte;

- aciditatea, gradele de aciditate.

Graul receptionat la unitatile de morarit ar trebui sa corespunda din punct de vedere calitativ, fabricarii fainii. Indicatorii calitativi prevazuti de normele in vigoare, STAS pentru graul destinat obtinerii fainii pentru panificatie, prevede :

-proprietati senzoriale- aspect, culoare, gust, miros.

-proprietati fizice - sticlozitate, masa hectolitrica, corpuri straine, umiditate, gluten umed, indice glutenic, infestare;

-boabele sistave - sunt acelea care nu au endosperm decat intr-o proportie foarte mica;

-boabele malurate - sunt boabele atacate de o boala criptogamica produsa de ciuperci;

-boabele atacate de ergot - ergotul este o boala care apare in zonele reci si umede, el poate produce boli grave organismului uman;

-boabele mucegaite - apar in conditiile in care cerealele nu sunt pastrate corespunzator si sunt expuse la conditii de umiditate ridicata;

-boabele cu micotoxine - sunt caracterizate printr-o crestere a activitatii amilazei si o hidroliza puternica a substantelor proteice;

-boabele autoincinse - in conditiile depozitarii necorespunzatoare a cerealelor cu umiditate ridicata;

-boabele arse - apar in masa de cereale in conditiile unui regim de conservare necorespunzator;

- boabele cu embrionul negru - apar datorita unei boli criptogamice produse de Alternaria termis, Nees si Helminthosporium sativum;

-boabele atacate de plosnita graului

-boabele inghetate - cele care sufera in timpul transportului si a procesului de depozitare temperaturi de -20 pana la -25⁰C;

-boabele cu gust si miros neplacut.

1.3. Cantarul automat

Aparatele de procentaj permit realizarea amestecurilor de loturi in asa fel incat, amestecul format, sa poata forma in urma prelucrarii, randamentele de produse finite dorite, precum si indicatorii calitativi minerali ai acestora.

Precuratire dupa marime

De regula, separarea se realizeaza cu ajutorul separatorului, acesta trebuind sa realizeze urmatoarele randamente de separare:

- 100% impuritati mari;

- 90% impuritati mici;

- 80% impuritati usoare.

1.5. Depozitare lotizare

Depozitarea cerealelor pentru unitatiile de prelucrare se face utilizandu-se o gama mare de tipuri constructive de depozite. Acestea pot fi in functie de capacitatile morii. Capacitatea depozitului se alege avand in vedere capacitatea de prelucrare a morii, magazii, buncare sau silozuri.

Capacitatea depozitului se alege avand in vedere capacitatea de prelucrare a morii.

Pentru asigurarea comtinuitatii desfasurari procesului tehnologic in cayul unor calamitati naturale ( inundatii, inyapeziri), capacitatea depoyitului va trebui sa asigure o reyerva pentru o durata de functionare de minim 15 zile. Ea poate ajunge in unele cayuri la 20 - 30 de zile.

Celulele pot fi realizate din beton armat, tabla de otel sau lemn. In cazul celulelor de beton armat peretii celulelor pot avea o grosime de 150 - 200 mm.

Ele pot fi asezate in cladirea morii sau intr-o constructie aziala situata in apropierea acesteia.

Silozurile pot fi construite din beton armat, avand celulele cu sectuinea de forma patrata, dreptunghiulara, hexagonala sau circulara.

Morile de capacitate mica pot utiliza pentru depozitarea graului celule metalice, circulare sau dreptunghiulare, amplasate langa cladirea morii. Ele pot avea diverse dimensiuni.