Reziduurile lichide si solide din industria alimentara

Reziduurile lichide si solide din industria alimentara

1 Reziduurile lichide

1.1 Poluarea apei in industria alimentara

Apele reziduale sunt ape care prin uzare si-au modificat proprietatile initiale reintroducerea lor in circuitul apelor naturale conduce la impurificare.Agentii impurificatori sunt reprezentati de un amestec complex de materii minerale si organice dizolvate sau in suspensie,de organisme vii si microorganisme patogene.

Apele reziduale se caracterizeaza printr-o mare fluctuatie a proprietatilor fizico-chimice si microbiologice datorita provenientei si compozitiei ;constau din ape de transport si spalare a materiei prime,ape tehnologice,de condens sau racire,de la spalarea si dezinfectia salilor de fabricatie,utilajelor si ambalajelor si de la instalatiile sanitare.Imbogatirea apei cu materii nutritive sub forma minerala determina o forma indirecta de poluare si anume eutrofizarea manifestata printr-o productie crescuta de alge si alte plante acvatice,cu influenta asupra celorlalte vietuitoare din apa si deteriorarea calitatii apei.

1.1.1 Indicatorii de apreciere a poluarii apei

Poluarea apei reziduale poate fi de origine minerala,organica sau microbiologica.Dintre poluantii minerali cel mai mare efect il are nisipul,particule de pamant,sarurile minerale,acizii si bazele dizolvate.

Poluarea organica este de natura vegetala sau animala cea mai frecventa fiind cea vegetala data de resturi de la plante,fructe,legume,textile,hartie care are ca element de baza carbonul ;cea de origine animala este data de resturi de tesuturi animale,acizi organici,excremente care are ca element de baza azotul.

Poluarea microbiologica este produsa de microorganisme vii :drojdii,mucegaiuri si diferite bacterii care provin fie din microflora epifita a materiilor prime fie rezultata din materiile de dejectie a organismelor vii.Gradul de poluare a apei reziduale de dinainte si dupa epurare este dat de anumite caracteristici :

-pH-ul,suspensii solide fixe si volatile si substante dizolvate ;

-consumul biochimic de oxigen la 5 zile in mg/l, ;

-consumul chimic de oxigen in mg/l,pentru oxidarea sarurilor minerale si substantelor organice 

-prezenta azotului intalnit sub forma de amoniac liber ;

-prezenta sarurilor,sulfiti,sulfati si cloruri ;

-prezenta metalelor :cupru,crom,mercur,argint,cobalt,zinc,sodiu si potasiu,siliciu,aluminiu si cadmiu ;

-prezenta substantelor organice greu biodegradabile :cianuri,toluen,benzen,naftalina ;

-prezenta microorganismelor de diverse tipuri care impun necesitatea dezinfectarii apei la iesirea din statia de epurare.

1.1.2 Epurarea apelor reziduale din industria alimentara

Scopul epurarii apelor reziduale este de a reduce impuritatile reprezentate de suspensii,substante oxidabile,diversi compusi chimici dizolvati,microorganisme sub limita toleranta de receptor.Metodele aplicate pentru epurare pot fi mecanico-chimice si biologice :

-epurarea mecanico-chimica are ca scop retinerea suspensiilor din apa prin gratare,site,separatoare de grasime,decantarea simpla.Suspensiile retinute de gratare si site sunt trecute printr-o instalatie de macinat si reintroduse in apa reziduala iar cele sedimentabile sunt retinute prin decantare.Decantoarele pot fi orizontale,verticale,radiale sau cu etaj.

-epurarea biologica are ca scop reducerea in continutul de substante oxidabile,cu ajutorul microorganismelor.

Epurarea biologica naturala in campuri de irigare,terenuri de infiltrare si iazuri biologice are urmatoarele particularitati :

-campurile de irigare constau in parcele corect nivelate apa fiind adusa la suprafata prin pompare sau curgere naturala,apoi dispersata prin santuri de irigare sau tuburi de drenaj perforate ;

-campurile de infiltrare necesita drenuri prin care apa se infiltreaza in sol ;

-iazurile biologice sunt lacuri naturale sau artificiale ;

Fig.8 Iaz biologic :

1-alimentare cu apa reziduala ;2-fund impermeabilizat ;3-evacuare apa tratata.

Epurarea biologica dirijata se realizeaza in biofiltre,aerofiltre,bazine cu namol activ si decantoare secundare :

-biofiltrele sunt filtre cu material grauntos de 3-5 cm. ;

-aerofiltrele sunt biofiltre care prin insuflarea de aer la partea inferioara se accelereaza procesele de mineralizare a substantelor organice ;

-bazinele de namol activ sunt instalatiile care efectueaza epurarea apelor reziduale in prezenta namolului activ.

Fig Instalatie de epurare cu bazin de aerare cu namol activ :

1-alimentare cu apa reziduala ;2-bazin de egalizare ;3-bazin de amestecare ape reziduale cu solutii de saruri nutritive ;4-bazin de aerare cu namol activ ;5-agitator ;6-evacuare apa tratata ;7-decantor de namol ;8-evacuare na+mol ;9-raclor pentru evacuarea namolului din decantor ;10-vas preparare solutii nutritive.

2 Reziduurile solide

Acest tip de reziduuri pot proveni din procesul tehnologic,intretinerea utilajelor,resturi menajere,cioburi de sticla,ambalaje nerecuperabile,deseuri de hartie,etc.Trebuie tinut seama ca unele sunt alterabile un exemplu ssrotul din industria uleiurilor comestibile.

Este necesara respctarea unor masuri pentru depozitarea,colectarea deseurilor si altor resturi :

-spatiile de depozitare sa fie curate ;

-eliminarea deseurilor sa se realizeze igienic protejand mediul ;

-substantele care prezinta risc si cele necomestibile sa fie depozitate in containere separate si sigure.

Colectarea si depozitarea reziduurilor solide se face in doua etape,prima la locul de munca si a doua la locurile destinate in unitate pentru colectare in depozite centrale.Colectarea acestora se face in lazi sau recipiente cu marime in functie de natura materialului depozitat.Golirea recipientelor de la locul de munca se face la terminarea schimbului sau cand s-au umplut iar cele de la depozitul central zilnic.

Dupa ce s-au golit reziduurile alterabile recipientele se spala cu apa si dezinfectant cu solutie de clorura de var 10-20% si se depoziteaza pe pardoseli impermeabile.Depozitele centrale vor fi imprejmuite cu gard iar in perioadele calde vor fi zilnic dezinfectate cu insecticide si se deratizeaza ori de cate ori este necesar.Acestea trebuie amplasate la o distanta de minimum 50 metri fata de cladirile de productie,depozite de materii prime,materiale si produse,surse de apa si anexe sociale.

Pubelele pentru depozitarea deseurilor vor fi din metal sau material plastic cu capac pentru a limita si evita accesul rozatoarelor,a mustelor,etc.Dupa golire se spala si se igienizeaza.

Deseurile alimentare,subprodusele necomestibile si alte resturi trebuie depozitate in containere ce se inchid construite corespunzator,usor de igienizat si dezinfectat.

Substantele care prezinta risc si/sau necomestibile trebuie sa fie etichetate si depozitate in containere separate si sigure.

CONCLUZII

1. Actiunea dezifectanta a substantelor utilizate variaza in functie de natura suprafetelor (netede sau rugoase),concentratia de lucru a dezinfectantului si de timpul de contact.
2. Dintre cele 3 substante utilizate,Dezinfectantul cationic are actiune decontaminanta cea mai puternica,urmeaza Septozolul si Galitensul-25.
3. Dupa dezinfectie incarcatura bacteriana se reduce pe suprafetele netede pana la valori de sub 20 bacterii cm.In cazul Galitensului sub 10/cm,cand se foloseste Septozol si sub 2 /cm cand dezinfectia se face cu Dezinfectant cationic.In cazul utilizarii ca substante dezinfectante a Septozolului si Dezinfectantului cationic,imediat dupa dezinfectie bacteriile coliforme sunt absente.
4. Pe suprafetele rugoase,dupa dezinfectie,numarul de bacterii pe cm scade pana la 200 in cazul Galitensului,pana la 100/cm in cazul Septozolului si pana la 5/cm in ncazul Dezinfectantului cationic.Numarul de bacterii coliforme este sub 1/cm in cazul Galitensului-25 si sub 0,04/cm in cazul utilizarii Septozolului si a Dezinfectantului cationic.