PROIECTUL

1. DESCRIEREA

1.1 Titlu

"A doua sansa" - Centru de zi pentru sprijinirea tinerilor aflati in conflict cu legea penala

1.2 Locul de desfasurare

(Judetul, orasul, sau comunitatea locala)

judetul Vaslui, localitatea Vaslui

1.3 Suma totala a proiectului

Bugetul se exprima in Euro

1.4 Rezumat

Proiectul, prin infiintarea "Centrului de zi pentru sprijinirea tinerilor aflati in conflict cu legea penala", sprijina activitatea Serviciului de Protectie a Victimei si Reintegrare Sociala a Infractorilor Vaslui.Grupul tinta este reprezentat de 20 de tineri cu varste intre 14-21 de ani, tineri care au savarsit infractiuni, primind pedepse neprivative de libertate sub supravegherea Serviciului de Protectie a Victimei si Reintegrare Sociala Vaslui. Obiectivele proiectului sunt reintegrarea sociala si familiala a acestor tineri, diminuarea riscului de a comite noi infractiuni, implicarea comunitatii in problematica delicventei si cresterea gradului de siguranta comunitara. Asadar, beneficiarii indirecti ai proiectului sunt familiile tinerilor si comunitatea locala, precum si sistemul institutional care va fi imbunatatit.

1.5 Obiective

1. 6 Justificare

1.6.1 Argumentati de ce este necesar proiectul propus

Serviciile de probatiune din Romania se afla intr-o stare incipienta, reforma pe care o presupune practicarea alternativelor la pedeapsa cu inchisoarea necesitand resurse umane si financiare deosebite. Pentru a-si atinge obiectivele, Serviciile de Probatiune au nevoie de sprijinul si de implicarea activa a comunitatii. Centrul de zi pentru sprijinirea tinerilor aflati in conflict cu legea penala urmareste sa suplineasca lipsurile sistemului de probatiune si sa contribuie la accelerarea reformei sistemului de justitie, diminuarea fenomenului infractionalitatii si cresterea gradului de securitate comunitara.

1.6.2 Relevanta proiectului in raport cu DOMENIILE PROPUSE

Luand in considerare lista de domenii propusa, consideram ca cel al "reducerii criminalitatii" - domeniul in care se incadreaza proiectul "A doua sansa" - Centru de zi pentru sprijinirea tinerilor aflati in conflict cu legea penala - este strans legat de o mare parte dintre celelalte domenii, prin activitatile specifice derulate proiectul acoperind arii si din alte probleme sociale: reducerea abandonului scolar, dezvoltarea spiritului comunitar, diminuarea fenomenului de violenta domestica, integrarea sociala a copiilor strazii, lupta impotriva drogurilor.

1.7 Prezentarea problemei

1.7.1 Identificarea cauzelor care au dus la aparitia problemei

In literatura de specialitate, cauzele delincventei se impart pe trei paliere de analiza:

a) la nivel individual: -egocentrism;

-impulsivitate;

-agresivitate.

In plus, la adolescenti, alte cauze sunt influentabilitatea si teribilismul.

b) la nivel microsocial: -disfunctii in activitatea principalelor instante cu rol de socializare si control social (familie, scoala, grup de munca, grup de prieteni, de cartier, de strada, diverse forme de asociere);

-diminuarea rolului educativ al grupului familial, scaderea controlului parental, dezorganizarea si disolutia cuplului familial;

-cresterea fenomenului de divortialitate, instabilitate in cadrul familiilor;

c) la nivel macrosocial: -aparitia unor grupuri si categorii sociale eterogene;

-dificultatile economice cu care se confrunta anumite familii sau grupuri sociale; fenomene de instabilitate (somaj, inflatie);

-disolutia controlului social comunitar, scaderea rolului autoritatilor; cresterea permisivitatii si a tolerantei sociale; declinul unor moravuri si obiceiuri traditionale;

-diversificarea fenomenelor culturale, aparitia unor noi subculturi

1.7.2 Efectele nerezolvarii problemei asupra grupului tinta, asupra comunitatii, asupra societatii

In conditiile in care instantele de judecata dau sentinte cu executare in comunitate, impunand o serie de obligatii care sa fie respectate de persoanele care au savarsit infractiuni, iar sistemul de supraveghere al acestora este insuficient dezvoltat, se creeaza conditiile prin care se ajunge la negarea principiilor probatiunii si obtinerea unor efecte contrare: persoanele respective traiesc cu impresia ca au inselat instanta, ei neavand dorinta de schimbare si, savarsind din nou infractiuni, vor ajunge in penitenciar; prin aceasta, probatiunea devine, de fapt, o modalitate de a amana inevitabilul. Pe de alta parte, costurile legate de custodia unui detinut sunt extrem de mari.

Demersul propus este pe cat de necesar, pe atat de dificil, pentru ca traim intr-o societate pentru care atunci cand nu exista inchisoare, nu exista sanctiuni.

Efectele incarcerarii sunt complexe. Ele se extind asupra vietii infractorului, sanatatii sale mintale, carierei profesionale, asupra familiei si comunitatii in care se intoarce; intre efectele inchisorii se numara abuzul asupra copilului si violenta domestica, raspandirea unei boli infectioase, riscul sporit pentru siguranta si coeziunea comunitara. Incarcerarea afecteaza, de asemenea, socializarea adolescentilor si tinerilor.

1.7.3 Teorii care explica problema sociala identificata

Tendintele moderne in sociologia deviantei implica respingerea cauzalitatii simpliste si a definitiilor absolutiste care explicau comportamentul deviant fie prin factori de natura biologica (teoria "constitutiei predispozant-delincventiale", teoria "endocrinologica", teoria "cromozomiala"), fie prin factori de natura psihologica. Astfel, s-a impus o viziune majora asupra acestui domeniu, interpretarea delicventei fiind strans legata de interpretarea larga a campului social; varietatile delicventei pot fi influentate de elemente strict psihologice, insa cauzalitatea si determinarea sunt de natura sociala.

Dintre teoriile cu o frecventa mai ridicata a trimiterilor teoretice si cu utilitate metodologica si aplicativa mai evidente, in acest context, amintim: teoria "presiunii sociale" si teoria "controlului social". Prima dintre acestea este importanta pentru ca scoate in evidenta modalitatile de adaptare ce favorizeaza comportamentul infractional. Modelele la care Merton se refera (conformarea, revolta, inovarea, evaziunea si ritualismul) sunt modele de adaptare la situatii sociale create de distanta, inadecvarea dintre scopurile valorizare cultural si mijloacele de atingere a lor dezirabile din punct de vedere social. Incalcarea legii si devierea de la comportamentul conform normei sociale, se datoreaza unei presiuni la care indivizii devianti sunt supusi din cauza tensiunii create intre scopuri si mijloace. Afirmarea presiunii sociale indica faptul ca societatea e "responsabila" (datorita aspectelor de injustitie pe care le include) de unele din problemele care favorizeaza comportamentul infractional.

Aceasta teorie este importanta pentru ca se refera la socializarea indivizilor astfel ca ei sa valorizeze mijloacele legale de atingere a scopurilor in defavoarea celor ilegale. Dezideratul valorizarii mijloacelor egale pune problema inegalitatii sociale, si anume acces inegal la resurse. Daca nu exista la indemana mijloacele legale de realizare a scopurilor (saracie, ce conduce la abandon scolar si la lipsa calificarii scolare, ce va determina lipsa de resurse pentru obtinerea unui loc de munca, deci sansa de a obtine pe cai legale mijloace pentru atingerea scopurilor) vor fi folosite cele ilegale. Se creeaza o presiune spre mijloacele ilegale.

A. Cohen scoate in evidenta, prin sintagma "frustrare de status", faptul ca apartenenta unui individ la o anumita clasa sociala ataseaza acelui individ un anumit status care determina si intretine un anumit tip de frustrare, de care individul incearca sa se elibereze, uneori chiar prin comportament delicvent. In munca de asistare sociala, cunoasterea acestei teorii ne ajuta sa punem in legatura conditiile de viata ale individului, determinate de pozitia lui in ierarhia sociala, si raspunsul individual pe care acesta il da situatiilor de viata cu care se confrunta.

Teoria "controlului social" are cea mai mare aplicabilitate in domeniul asistentei sociale. Aceasta teorie incearca sa combine explicatiile psihologice cu cele sociale, cu privire la comportamentul infractional. Ideile teoriei "controlului" au fost formulate de T. Hirschi. Acesta a stabilit ca legatura individului cu societatea conventionala se exprima prin: atasament; preocuparea individului pentru un comportament conventional; implicare; convingeri, crezuri.

Este esential sa evaluam atasamentul clientilor fata de societate prin intermediul atasamentului fata de familie, prieteni, comunitatea carora apartin. Cu cat exista un atasament fata de familie, cu atat motivatia pentru schimbare este mai mare. Cu cat aceste legaturi sunt mai slabe, cu atat e mai mare riscul de recidiva, si invers, cu cat aceste legaturi - prin evidenta de tip asistenta sociala - se refac si/sau se dezvolta, se reconstruieste de fapt o importanta resursa ce poate sa fie folosita de cel asistat in scopuri pro-sociale.

Un comportament conventional presupune o investitie, incalcarea legii atrage dupa sine pierderea a tot ce s-a investit. Cu cat a investit mai putin, individul are mai putin de pierdut si riscul pentru o conduita infractionala creste.

Implicarea presupune motivatie consistenta pentru un comportament pro-social.

In interventie trebuie sa se acopere distanta dintre convingerile pro-sociale ale celor care comit infractiuni si actiunile lor.

Agnew a studiat scopurile pe care le urmaresc cei ce comit infractiuni. El a demonstrat ca acestea nu sunt fixe si universale. Scopurile valorizate de adolescenti, valorile lor sunt cu atat mai putin fixe; adica adolescentii nu sunt atat de atasati, pe cat s-ar parea, de scopurile ce le orienteaza comportamentul, inclusiv cel delicvent. Asa ca interesul pentru un comportament sau altul poate fi pus in discutie, astfel incat minorul sa-si dea seama ca un scop valorizat pe termen scurt poate determina un comportament ca cel infractional, ce va avea consecinte defavorabile in plan personal insa, pe termen lung.

Programele de probatiune se fundamenteaza pe un model teoretic care pune accent pe prevenirea comportamentului infractional prin limitarea unor libertati si pe reabilitare. Scopul acestui tip de programe este schimbarea perceptiei infractorului asupra costului infractiunii si dorinta lui de schimbare.

Profitul infractiunii, sustinea J. Bentham, este forta care indeamna omul spre delicventa. Reluand ideea lui Bentham, Becker considera ca infractiunea este motivata de dorinta de castig economic.

Teoria rational-interactionista, elaborata de van DijK, este centrata pe comportamentul infractional si pe analiza cost-beneficii, care motiveaza decizia de a comite sau nu o infractiune. Una din supozitiile importante ale acestor programe considera ca supravegherea va mari probabilitatea detectarii infractorilor care nu se simt descurajati de conditiile programului, continuand sa comita infractiuni. De asemenea, deoarece beneficiarii sunt incurajati sa gaseasca un loc de munca si sa urmeze diferite programe de terapie, unul dintre efecte este si reabilitarea. Prin aceste programe se realizeaza un control al infractionalitatii, urmarindu-se o schimbare pe termen lung al infractorului (schimbarea modului de viata, a valorilor) si pe aceasta cale, indepartarea de comportamentul infractional.

1.7.4 Posibile solutii pentru rezolvarea problemei

Diminuarea fenomenului infractionalitatii poate fi realizata numai in conditiile reformarii sistemului de justitie penala si transformarea acestuia in sensul mutarii atentiei de pe infractiune in sine pe problemele personale si sociale care favorizeaza comportamentul infractional. Aceasta poate fi realizata prin:

-programe de preventie la nivelul comunitatii;

-pedeapsa cu inchisoarea sa fie aplicata doar pentru cazurile foarte grave, cu pericol social extrem;

-medierea victima-infractor;

-intarirea colaborarii dintre instanta, parchet, politie, servicii de reintegrare sociala, O.N.G.-uri;

-organizarea de campanii mass-media si de sensibilizare a comunitatii cu privire la problematica infractionalitatii si a implicatiilor sociale ale extinderilor masurilor alternative la detentie ;

-atragerea comunitatii in activitatea de integrare sociala a persoanelor cu comportament infractional (voluntariat, etc.).

1.7.5 Argumente pentru necesitatea interventiei

Statul roman cheltuie cu fiecare dintre detinuti peste 50 euro/lunar, suma fiind departe de nevoile reale. In conditiile in care scolile si spitalele au alocate fonduri insuficiente, este necesar ca in penitenciare sa nu fie trimisi decat cei care au comis infractiuni cu pericol social ridicat si care nu pot fi pedepsiti altfel. Sistemul penitenciar romanesc ajunge treptat in pragul colapsului: Romania, cu 22 de milioane de locuitori, are toti atatia detinuti ca Anglia sau Franta, tari cu o populatie de peste 50 de milioane de locuitori; rata incarcerarii in tara noastra este de 200 de detinuti/100.000 de locuitori.

In literatura de specialitate, ca argument al faptului ca optiunea probatiunii este semnificativ mai eficienta decat inchisoarea in ceea ce priveste protectia publica este citat un program derulat in anii '80 de catre Serviciul de probatiune Hereford. Programul a fost destinat infractorilor de sex masculin, avand varste cuprinse intre 17 si 20 de ani. Acest proiect a aratat ca o organizare buna a unui program de probatiune poate avea rezultate foarte bune in comparatie cu detentia, in ceea ce priveste costul.

In general, ratele recondamnarilor celor doua grupuri, "grupul din proiect" si "grupul din inchisoare", au confirmat probabilitatea foarte mare ca tinerii trimisi in inchisoare (89%) din acest esantion sa fie din nou condamnati. Din "grupul din proiect" 68% au fost recondamnati, remarcandu-se o imbunatatire a situatiei pentru cei 21% eliberati din sentintele cu inchisoarea. Mai mult, dintre cei recondamnati numai 40% din "grupul din proiect" au primit sentinte cu inchisoarea, comparativ cu 64% (cu 23% mai mult) din "grupul din inchisoare". Ca urmare, tinerii trimisi in inchisoare au recidivat la nivelul unei rate mult mai mare decat cei supervizati prin serviciul de probatiune.

1.7.6 Tipuri de interventie recomandate pentru rezolvarea problemei

In majoritatea sistemelor penale de sanctionare a delincventilor incepe sa fie acceptat principiul ca detentia si privarea de libertate trebuie folosite ca o ultima solutie (ultimo ratio), astfel incat instantele de judecata, inainte sa hotarasca privarea de libertate, trebuie sa ia in considerare toate celelalte sanctiuni posibile, mai putin radicale.

Ca alternativa la clasica sanctiune primara a privarii de libertate, probatiunea reprezinta modalitatea de sanctiune, avand un fundament socio-pedagogic caracterizat printr-o combinatie intre supraveghere si asistenta. Scopul principal al probatiunii este acela de a oferi fiecarui subiect posibilitatea de a-si modifica atitudinea fata de viata in societate si de a se reintegra in mediul social la libera sa dorinta si fara riscul de a incalca din nou norma penala.

1.7.7 Prezentati demersurile pe care le-ati intreprins pentru documentare si sursele bibliografice

O parte din informatiile necesare conceperii acestui proiect provin din activitatea desfasurata la SPVRSI Vaslui.

Surse bibliografice:

Balahur, Doina - "Fundamente socio-juridice ale probatiunii", Ed. Bit, Iasi 2001

Bocancea, Cristian si Neamtu, George - "Elemete de Asistenta Sociala", Ed. Polirom, Iasi 1999

"Dezvoltarea masurilor alternative la detentie pentru minori in Romania", edditata de Penal Reform International - Romania

Durnescu, Ioan (coord.) - "Manualul consilierului de reintegrare sociala si supraveghere", Ed. Themis, Bucuresti 2001

Gilles, Graham W. - "Administrarea justitiei in comunitate. Standarde si reglementari internationale", Ed. Expert, Bucuresti 2001

Poledna, Sorina (coord.) - "Modalitati de interventie psihosociale in activitatea de probatiune", Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca 2002

Radulescu, Sorin si Banciu, Dan- "Sociologia crimei si criminalitatii", Casa de editura si presa "SANSA" S.R.L., Bucuresti 1996

Radulescu, Sorin - "Sociologia deviantei", Ed. Victor, Bucuresti 1998

"Prevenirea infractionalitatii si metode de lucru cu infractorii", editata de Grupul Roman pentru Apararea Drepturilor Omului, Bucuresti 2001

Stanoiu, Rodica - "Criminologie", Ed. Oscar Print, Bucuresti 1998

1.8 Populatia si grupurile tinta

1.8.1 Includeti o lista a grupurilor tinta, anticipand numarul de beneficiari directi si indirecti

Grupul tinta vizat este reprezentat de minori si tineri care, savarsind infractiuni, au primit o pedeapsa neprivativa de libertate, sub supravegherea SPVRSI Vaslui.

Numarul estimat de beneficiari directi ai proiectului este de 20 de persoane. Beneficiarii indirecti sunt familiile acestora si comunitatea locala.

1.8.2 Mentionati criteriile de alegere a grupului tinta

Criteriile de selectie sunt:

-varsta intre 14 - 21 de ani;

-domiciliul in municipiul Vaslui sau in localitatile limitrofe;

-participarea voluntara ;

-recomandarea consilierului de reintegrare sociala si supraveghere.

1.8.3 Mentionati motivele care au stat la baza alegerii grupurilor tinta

Criteriile de selectie (varsta si domiciliul) mentionate anterior caracterizeaza cea mai mare parte dintre persoanele aflate in evidenta SPVRSI Vaslui.

Conditia domiciliului in municipiul Vaslui sau in localitatile limitrofe vizeaza posibilitatea deplasarii la sediul Centrului de zi. Limitele de varsta stabilite identifica o categorie de persoane caracterizata drept cea mai receptiva la regimul de tratament si resocializare prin sanctiuni neprivative de libertate. Participarea voluntara este in conformitate cu reglementarile actuale prin activitatea serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere, reglementari in baza carora se face distinctie intre supraveghere - obligatorie si asistare - la cerere. Recomandarea consilierului este necesara deoarece acesta cunoaste persoana in cauza si se poate pronunta cu privire la posibilitatea integrarii acesteia in proiect.

1.8.4 Importanta proiectului pentru grupurile tinta

Prin participarea la activitatile oferite de Centru, clientii SPVRSI Vaslui vor fi sprijiniti sa se reintegreze familial, scolar, profesional, social; de asemenea, li se vor oferi alternative de petrecere constructiva a timpului liber, indepartandu-se de oportunitatile savarsirii de noi infractiuni, sprijin moral si material, dandu-li-se sansa de a se reabilita.

1.9 Descrierea detaliata a activitatilor

Activitatea 1. Amenajarea spatiului - va fi efectuata de catre o firma specializata. Spatiul respectiv este oferit de catre SPVRSI Vaslui, reprezentand o parte din contributia adusa in proiect. Vor fi organizate: sala de consiliere, sala de sport, sala de calculatoare, biroul echipei interdisciplinare, biroul de supervizare si coordonare a activitatii, living, depozit, grup sanitar. Responsabil de indeplinirea activitatii este manager-ul.

Activitatea 2. Dotarea materiala - presupune achizitionarea de mobilier, calculatoare, aparatura, echipamente si accesorii. Responsabilitatea revine manager-ului, care va studia oferta de piata, inainte de a hotari achizitionarea produselor respective.

Activitatea 3. Stabilirea metodologiei, a procedurilor de lucru si identificarea grupului tinta:

-contactarea consilierilor SPVRSI si colaborarea cu acestia in vederea stabilirii criteriilor de selectie;

-contactarea beneficiarilor si a familiilor acestora, prezentarea activitatilor proiectului si a scopurilor urmarite in vederea integrarii acestora in program.

Metodologia de lucru presupune:

-stabilirea unui orar de functionare;

-elaborarea planurilor de activitate;

-standardizarea fiselor de inregistrare, interventie, monitorizare, evaluare.

Se procedeaza la o analiza riguroasa a situatiei familiale (istoricul familiei, relatii intrafamiliale, situatie materiala si financiara, nivelul educatiei membrilor, relatiile in comunitate); sunt contactati vecinii si alte persoane in masura sa ofere informatii relevante despre caz (eventual, chiar victima). In vederea obtinerii datelor privind situatia scolara a persoanelor supravegheate, este contactat dirigintele.

Odata obtinut acordul de participare la proiect, se realizeaza si o evaluare psihologica, urmarindu-se determinarea profilului de personalitate, a tipului de comportament deviant si frecventa sa.

Totodata, se va initia o colaborare cu sectoristul din zona de rezidenta a beneficiarilor in scopul culegerii de date privind comportamentul acestora in societate.

Activitatea 5. Realizarea planurilor individualizate de interventie si indeplinirea acestora - In urma procesului de evaluare, in conformitate cu nevoile, optiunile si dorintele beneficiarilor, luand in considerare obligatiile impuse de instanta de judecata, se elaboreaza planul individualizat de interventie. Aplicarea acestuia presupune sprijinirea beneficiarilor pe toata durata derularii proiectului; sprijinirea lor necesita oferirea de servicii specializate de asistenta si consiliere, prin intrevederi individuale si de grup, lucru cu grupul, mediere conflicte, terapie familiala, sculptura familiala, formarea de grupuri de suport si terapeutice, activitati de informare si de educare moral-civica, atat pentru beneficiari, cat si pentru familie.

Consilierea individuala, sub forma de intrevederi, urmareste modificarea comportamentului in sensul interiorizarii unor norme pro-sociale, cresterea rezistentei la stress si la presiunile negative exercitate de anturaj, responsabilizarea clientului cu privire la consecintele faptelor sale, informarea si constientizarea asupra consecintelor juridice a faptelor infractionale, dezvoltarea unor abilitati de interrelationare si comunicare, ajutorarea in identificarea si utilizarea propriilor resurse in atingerea scopurilor.

Consilierea familiei vizeaza determinarea implicarii acesteia in sprijinirea persoanelor supravegheate, pentru ca acestea sa depaseasca problemele pe care le intampina, intarirea coeziunii familiale, s.a.m.d.

Medierea victima-faptuitor reprezinta o alta modalitate de sprijinire a reintegrarii sociale a persoanelor care au comis infractiuni si, implicit, a cresterii gradului de siguranta comunitara; intr-o prima etapa a acestui proces, partile sunt contactate separat si pregatite in vederea desfasurarii efective a medierii (exprimarea asteptarilor, stabilirea de reguli, analiza riscurilor eventuale). In urma medierii, intre parti se incheie un acord in care se precizeaza modul in care fiecare va actiona in viitor. Prin contactul direct cu victima sa, faptuitorul isi da seama de amploarea consecintelor faptelor sale. Asistentul social responsabil de caz se va asigura ca persoana supravegheata isi indeplineste obligatiile pe care si le-a asumat fata de victima.

Pentru acoperirea nevoilor cauzate de lipsa unui loc de munca, se va proceda la testarea abilitatilor privind (re)orientarea profesionala prin teste satndardizate, scale de evaluare, interviu motivational. In functie de rezultatele obtinute, beneficiarii sunt indrumati spre institutii care ofera cursuri de calificare. In vederea gasirii uni loc de munca, beneficiarii vor fi sprijiniti prin facilitarea contactarii ofertantilor in domeniu (punerea la dispozitie a unui telefon), vor fi pregatiti pentru interviul de selectie, intocmirea CV-ului si a scrisorii de intentie. Dupa incadrarea in munca, beneficiarii vor fi monitorizati si sprijiniti in functie de nevoile de moment.

Planul individualizat de interventie poate fi axat si pe necesitatea continuarii studiilor; in acest sens, personalul Centrului va indruma beneficiarii in rezolvarea problemelor scolare. Pentru aceasta este necesara si stabilirea contactului cu institutiile scolare, in acest caz putand avea loc si o monitorizare a activitatilor scolare ale beneficiarilor proiectului.

Activitatile cultural-educative, sportive si recreative, se vor indeplini prin:

-functionarea unei sali de calculatoare, la care beneficiarii sa aiba acces sub indrumarea unei persoane calificate (voluntar). Functionarea efectiva se va face pe baza unui orar;

-modalitati de petrecere constructiva a timpului liber: excursii in grupuri organizate; participarea la manifestari artistice si culturale (teatru, film, concerte, expozitii, etc.);

-activitati sportive desfasurate sub indrumarea si supravegherea unui instructuror-animator in sala de sport amenajata in cadrul centrului.

La sfarsitul fiecarei luni, in functie de participarea, implicarea, dorinta de schimbare, unii dintre beneficiari va urma cursurile unei scoli de soferi; anterior, responsabilul cu indeplinirea acestei activitati va studia oferta de pe piata in acest domeniu si va alege pe cea mai avantajoasa dintre acestea.

In toate activitatile mentionate mai sus participa si voluntarii.

Responsabilitatea ducerii la indeplinire a activitatii revine echipei interdisciplinare.

Activitatea 6. Mediatizarea proiectului - presupune informarea, prin mijloacele mass-media, asupra problematicii vizand fenomenul infractionalitatii (cauze, preventie, modalitati de interventie, alternative la pedeapsa cu inchisoarea); se urmareste sensibilizarea publicului larg si determinarea implicarii active a comunitatii in reintegrarea sociala a minorilor si tinerilor care au comis infractiuni; organizarea de conferinte si seminarii cu participarea specialistilor din domeniul justitiei, asistentei sociale, administratiei, membri ai societatii civile, urmarind reforma in cadrul sistemului de justitie prin promovarea masurilor alternative la pedeapsa cu inchisoarea; producerea si publicarea de materiale informative cu privire la obiectivele proiectului; realizarea de sondaje de opinie vizand identificarea atitudinii comunitatii fata de fenomenul infractionalitatii.

Responsabilitatea indeplinirii activitatii revine intregii echipe.

Activitatea 7. Pregatirea cadrului pentru continuarea derularii proiectului in cadrul sistemului de justitie - Coordonatorul proiectului va initia contacte cu factorii de decizie din acest domeniu, prezentand rezultatele obtinute in urma evaluarilor partiale, actionand in vederea obtinerii acceptului din partea acestor decidenti pentru finantarea in continuare a derularii proiectului de la bugetul de stat si preluarea centrului de sistemul institutional.

Responsabilitatea revine manager-ului.

Activitatea 8. Evaluarea partiala lunara - La sfarsitul fiecarei luni, echipa de lucru a Centrului se va intalni, fiecare membru al acesteia prezentand amanuntit rapoartele de activitate; toate aceste rapoarte vor fi sintetizate intr-un material care va indica gradul de atingere a obiectivelor propuse pana la momentul respectiv. Responsabilitatea apartine echipei interdisciplinare.

Activitatea 9. Evaluarea finala - se refera la sintetizarea evaluarilor partiale si gradul de indeplinire a obiectivelor propuse la inceputul derularii proiectului. La aceasta va participa si un reprezentant al SPVRSI Vaslui, care va prezenta perspectiva acestei institutii legata de colaborarea cu "Centrul de zi pentru sprijinirea sprijinirea tinerilor aflati in conflict cu legea penala". Responsabilitatea - echipa interdisciplinara.

1.10 Durata si planul de actiune

1.10.1 Durata de derulare a proiectului va fi de 12 luni.

1.10.2 Planul de actiune

2. REZULTATELE ANTICIPATE

2.1 Impactul estimat asupra grupurilor tinta

2.1.1 Modul in care proiectului va ameliora situatia grupurilor tinta

Situatia grupului tinta se va ameliora astfel:

-integrarea acestor adolescenti si tineri in familie si crearea unui climat familial adecvat;

-integrarea in scoala si in colectivul de colegi/gasirea unui loc de munca si integrarea in colectivul de lucru;

-suport si recuperare terapeutica prin asigurarea unui cadru securizat si confidential de exprimare emotionala, intarirea stimei de sine si confort psihic;

-acceptarea, intelegerea si sprijin acordat de comunitate.

2.1.2 Modul in care proiectul va spori abilitatile manageriale si/sau tehnice ale grupurilor tinta sau ale partenerilor (daca este cazul).

Avand in vedere ca activitatile desfasurate sunt complementare celor oferite de SPVRSI, proiectul va contribui la imbunatatirea serviciilor oferite de aceasta institutie, cu atat mai mult cu cat Centrul de zi va fi preluat, la sfarsitul derularii, de catre acest partener.

2.1.3 Modul in care proiectul va contribui la dezvoltarea dvs. profesionala

Elaborarea acestui proiect a folosit , in primul rand, prin faptul ca a facut posibila aplicarea cunostintelor teoretice acumulate la alte discipline. Totodata, am avut o cunoastere temeinica asupra fenomenului delincventei si a implicatiilor asistentei sociale in aceasta problematica, fiind interesata de o viitoare cariera in acest domeniu.

2.2 Factori de risc in obtinerea rezultatelor

1. Familiile beneficiarilor refuza sa participe la activitatile propuse de personalul Centrului - remediere: sublinierea importantei participarii la activitatile derulate; atragerea consilierului SPVRSI in procesul de conducere a familiei.

2. Familia isi schimba domiciliul fara sa anunte - remediere: se apeleaza la Biroul de Evidenta a Populatiei in vederea aflarii noii adrese si se contacteaza familia.

3. Manifestarea unui comportament violent de catre membrii familiei - se iau masuri de protectie in colaborare cu colegii.

4. Neacomodarea la locul de munca - remedierea consta in identificarea cauzelor si sprijinirea persoanei in a a-si asuma sarcini.

5. Indiferenta publicului larg, a factorilor de decizie fata de obiectivele proiectului - remediere: intensificarea mediatizarii rezultatelor pozitive obtinute in cadrul proiectelor.

2.3 Efectul de multiplicare

Proiectul propus spre finantare are capacitatea efectiva de multiplicare si extindere la alte comunitati prin infiintarea centrelor de zi pe langa fiecare Serviciu de Probatiune, servicii existente in fiecare judet, deoarece propune un model comunitar general-valabil, cu echipa multidisciplinara, pe servicii complementare celor existente la ora actuala in structurile guvernamentale, specializata si flexibila, cu adaptabilitate crescuta la nevoile specifice ale beneficiarilor.

2.4 Auto-sustinerea (durabilitatea proiectului)

Proiectul propus isi declara capacitatea de autosustinere prin urmatoarele modalitati: resursele materiale (spatiul si dotarea) vor fi folosite in continuare in interesul beneficiarilor prin preluarea Centrului de zi de catre SPVRSI Vaslui; echipa pluridisciplinara isi exprima disponibilitatea de a colabora cu consilierii de probatiune, in mod voluntar. Consideram ca proiectul va contribui la reforma sistemului de justitie, precum si la elaborarea si validarea unor instrumente metodologice (de diagnostic si evaluare) privind lucrul cu delincventii, adaptate realitatilor socio-economice si culturale din Romania.

2.5 Parteneri

Unul dintre partenerii din proiect este SPVRSI Vaslui. Grupul tinta este format din persoane aflate in evidenta acestei institutii. Serviciile oferite prin proiect sunt complementare celor oferite de serviciul de probatiune, obiectivele de atins fiind identice. SPVRSI Vaslui, prin consilierii de probatiune, se va implica activ in proiectul Centrul de zi pentru sprijinirea tinerilor aflati in conflict cu legea penala.Consilierii SPVRSI vor face recomandari cu privire la componenta grupului tinta, vor furniza informatiile necesare evaluarii fiecarui caz, vor facilita, la solicitarea asistentului social din proiect, legatura cu familia clientului si vor sprijini punerea in aplicare a planului individualizat de interventie al fiecarui beneficiar.

D.A.S.va pune la dispozitie spatiul necesar infiintarii Centrului,va superta cheltuielile necesare compartimentarii acestui spatiu si va asigura o parte din dotarea materiala necesara functionarii Centrului de zi.

Atragerea de noi parteneri care sa sprijine atingerea obiectivelor proiectului se va face prin mediatizarea cu ajutorul mijloacelor mass-media, prin pliante si mape de prezentare, prin conferinte si seminarii.

2.6 Resurse umane necesare

2.6.1 Prezentati echipa propusa pentru punerea in practica a proiectului

Echipa propusa este formata din: manager - coordonator de proiect, doi asistenti sociali, un sociolog, un psiholog, un instructor animator, un paznic, o femeie de serviciu si zece voluntari.

2.6.2 Prezentati organigrama cu toate posturile necesare derularii proiectului

-evalueaza perforamantele prfesionale individuale ale personalului;

-identifica disponibilitatile necesare pregatirii si perfectionarii personalului;

-contribuie la promovarea unei imagini publice pozitive legate de desfasurarea proiectului;

-contribuie la buna circulatie a informatiilor;

-desfasoara si alte activitati care sunt in interesul proiectului.

c) fata de parteneri: -incheie protocoale de colaborare cu partenerii si se asigura de respectarea obligatiilor prevazute in acestea;

-organizeaza intalniri gen schimb de experienta intre personalul Centrului si parteneri;

-intermediaza relatiile intre parteneri si angajati.

Coordonare: coordoneaza activitatea tuturor angajatilor.

Documentare:

-fise de evaluare a fiecarui angajat pe tipuri de activitate;

-plan de activitate lunara;

-raport lunar de activitate;

-corespondenta cu partenerii, cu autoritatile publice si cu alti reprezentanti ai comunitatii;

-mapa de prezentare a proiectului.

Fisa de post

Pozitie: Asistent social 1

Locatie: Centrul de zi pentru sprijinirea tinerilor aflati in conflict cu legea penala

Abilitati:

-ascultare activa;

-empatie;

-obiectivitate;

-experienta in lucrul cu persoanele aflate in conflict cu legea;

-identificarea nevoilor clientului;

-comunicare si relationarea cu beneficiarii si cu colegii;

-sa faca fata stresului;

-receptiv;

-analiza si sinteza informatiei;

-abilitati de utilizare a computer-ului;

-cunoasterea unei limbi straine, de preferinta engleza;

-capacitatea de a transpune in scris informatiile primite;

-abilitati de lucru in echipa.

Studii: superioare de lunga durata, specializarea Asistenta Sociala

Responsabilitati:

a) fata de beneficiari: -confidentialitate;

-impartialitate;

-deschidere si respect fata de toate persoanele care formeaza grupul tinta;

-sprijinirea si incurajarea permanenta a beneficiarilor

-non-discriminare;

-reconcilierea dintre persoanele grupului-tinta si comunitatile de apartenenta;

-sa participe la discutiile cu tinerii referitoare la scopul, obiectivele si regulile de functionare ale proiectului;

-sa participe la procesul de adaptare si integrare in proiect a tinerilor selectati;

-sa programeze/organizeze intrevederile cu clientii;

-sa completeze fisele individuale ale beneficiarilor in legatura cu activitatea acestora in cadrul proiectului;

-efectueaza interventii specializate la nivel individual, familial, de grup, comunitar sau institutional;

-sa incerce sa satisfaca, prin intermediul unor mijloace specifice, urmatoarele nevoi ale tanarului: contact social, afirmare, identificare, sprijin, status si rol social nou;

-sa sprijine beneficiarii pentru gasirea unui loc de munca si sa-i sustina prin intermediul unei recomandari;

-sa identifice potentialurile persoanei de sprijin din cadrul cercului de prieteni, familiei, s.a.m.d.;

-sa le prezinte notiunile legislative de baza.

b) fata de colegi: -sa participe la sedintele de lucru saptamanale; 

-sa discute planul de interventie al fiecarui beneficiar, impreuna cu intreaga echipa;

-sa colaboreze cu consilierul de reintegrare sociala responsabil de caz;

-sa colaboreze cu psihologul in vederea intocmirii planului individualizat de intervetie pentru beneficiari;

-participa la perfectionarea instrumentelor de lucru, alaturi de intreaga echipa;

-desfasoara si alte activitati care sunt in interesul proiectului;

-sa promoveze o imagine pozitiva a activitatii Centrului.

c) fata de parteneri: -sa dezvolte relatii optime de lucru cu colaboratorii din cadrul organizatiilor partenere;

-promoveaza o imagine pozitiva privind activitatile desfasurate de Centru;

-tine legatura permanenta cu consilierul de reintegrare, responsabil de caz, in vederea monitorizarii respectarii masurilor si obligatiilor impuse de instanta de judecata, de catre beneficiar;

-colaboreaza in vederea atingerii obiectivelor proiectului;

-se informeaza cu privire la posibili viitori parteneri, facand demersuri pentru atragerea de noi resurse necesare derularii proiectului.

Coordonare/Supervizare: este subordonat manager-ului, colaboreaza cu ceilalti angajati in proiect, supervizeaza voluntarii atrasi in proiect (selectie, pregatire teoretica si practica, monitorizarea activitatii, sprijin, evaluare).

Documentare:

-fise individuale ale beneficiarilor;

-plan de activitate lunara;

-raport lunar de activitate;

-referat de activitate in vederea informarii consilierului de reintegrare responsabil de caz;

-fise de activitate ale voluntarilor.

Fisa de post

Pozitie: Asistent social 2

Locatie: Centrul de zi pentru sprijinirea tinerilor aflati in conflict cu legea penala

Abilitati:

-ascultare activa;

-empatie;

-obiectivitate;

-experienta in lucrul cu persoanele aflate in conflict cu legea;

-identificarea nevoilor clientului;

-comunicare si relationarea cu beneficiarii si cu colegii;

-sa faca fata stresului;

-receptiv;

-analiza si sinteza informatiei;

-abilitati de utilizare a computer-ului;

-cunoasterea unei limbi straine, de preferinta engleza;

-capacitatea de a transpune in scris informatiile primite;

-abilitati de lucru in echipa.

Studii: superioare de lunga durata, specializarea Asistenta Sociala

Responsabilitati:

a) fata de beneficiari: -confidentialitate;

-impartialitate;

-deschidere si respect fata de toate persoanele care formeaza grupul tinta;

-sprijinirea si incurajarea permanenta a beneficiarilor

-non-discriminare;

-reconcilierea dintre persoanele grupului-tinta si comunitatile de apartenenta;

-sa participe la discutiile cu tinerii referitoare la scopul, obiectivele si regulile de functionare ale proiectului;

-sa participe la procesul de adaptare si integrare in proiect a tinerilor selectati;

-sa programeze/organizeze intrevederile cu clientii;

-sa completeze fisele individuale ale beneficiarilor in legatura cu activitatea acestora in cadrul proiectului;

-efecuteaza interventii specializate la nivel individual, familial, de grup, comunitar sau institutional;

-sa incerce sa satisfaca, prin intermediul unor mijloace specifice, urmatoarele nevoi ale tanarului: contact social, afirmare, identificare, sprijin, status si rol social nou;

-sa sprijine beneficiarii pentru gasirea unui loc de munca si sa-i sustina prin intermediul unei recomandari;

-sa identifice potentialurile persoanei de sprijin din cadrul cercului de prieteni, familiei, s.a.m.d.;

-sa le prezinte notiunile legislative de baza.

b) fata de colegi: -sa participe la sedintele de lucru saptamanale; 

-sa discute planul de interventie al fiecarui beneficiar, impreuna cu intreaga echipa;

-sa colaboreze cu consilierul de reintegrare sociala responsabil de caz;

-sa colaboreze cu psihologul in vederea intocmirii planului individualizat de intervetie pentru beneficiari;

-participa la perfectionarea instrumentelor de lucru, alaturi de intreaga echipa;

-desfasoara si alte activitati care sunt in interesul proiectului;

-sa promoveze o imagine pozitiva a activitatii Centrului.

c) fata de parteneri: -sa dezvolte relatii optime de lucru cu colaboratorii din cadrul organizatiilor partenere;

-promoveaza o imagine pozitiva privind activitatile desfasurate de Centru;

-tine legatura permanenta cu consilierul de reintegrare, responsabil de caz, in vederea monitorizarii respectarii masurilor si obligatiilor impuse de instanta de judecata, de catre beneficiar;

-colaboreaza in vederea atingerii obiectivelor proiectului;

-se informeaza cu privire la posibili viitori parteneri, facand demersuri pentru atragerea de noi resurse necesare derularii proiectului.

Coordonare/Supervizare: este subordonat manager-ului, colaboreaza cu ceilalti angajati in proiect, supervizeaza activitatile sportive si recreative.

Documentare:

-fise individuale ale beneficiarilor;

-plan de activitate lunara;

-raport lunar de activitate;

-referat de activitate in vederea informarii consilierului de reintegrare responsabil de caz.

Fisa de post

Pozitie: Sociolog

Locatie: Centrul de zi pentru sprijinirea tinerilor aflati in conflict cu legea penala

Abilitati:

-obiectivitate, impartialitate;

-comunicare si relationarea cu beneficiarii si cu echipa de lucru;

-abilitati de utilizare a computer-ului;

-cunoasterea unei limbi straine;

-capacitatea de a transpune in scris informatiile primite;

-abilitati de lucru in echipa.

Studii: superioare de lunga durata, specializarea Sociologie

Responsabilitati:

a) fata de beneficiari: -confidentialitate;

-deschidere si respect fata de toate persoanele care formeaza grupul tinta;

-cercetari de teren pentru a vedea conditiile in care traieste persoana supravegheata si familia sa, precum si mediul social al acestora;

-non-discriminare;

-aplica instrumente de lucru specifice muncii sociologice (chestionare, texte, scale);

-explica beneficiarilor necesitatea participarii la completarea acestor instrumente.

b) fata de colegi: -sa respecte standardele de lucru in echipa (obiectivitate, colaborare, respectarea regulilor impuse in cadrul grupului);

-sa participe la sedintele de lucru saptamanale si lunare;

-contribuie la promovarea unei imagini publice pozitive legate de desfasurarea proiectului;

-obtine informatii in legatura cu fiecare beneficiar, inforrmatii cu care vine in sprijinul activitatii asistentului social;

-desfasoara si alte activitati care sunt in interesul proiectului.

c) fata de parteneri: -sa dezvolte relatii optime de lucru cu colaboratorii din cadrul organizatiilor partenere;

-colaboreaza cu partenerii in vederea atingerii obiectivelor proiectului prin imbunatatirea permanenta a metodologiei de lucru;

-informeaza partenerii interesati cu privire la rezultatele activitatii sale;

-promoveaza o imagine pozitiva privind activitatile desfasurate de Centru.

Subordonare/Colaborare: se subordoneaza manager-ului, colaboreaza cu ceilalti angajati.

Documentare:

-instrumente de lucru: chestionare, sondaj de opinie, anchete cantitative si calitative, teste sociometrice, etc.;

-raport de evaluare;

-rapoarte de activitate;

-plan de activitate.

Fisa de post

Pozitie: Psiholog

Locatie: Centrul de zi pentru sprijinirea tinerilor aflati in conflict cu legea penala

Abilitati:

-ascultare activa;

-empatie;

-obiectivitate;

-experienta in lucrul cu persoanele aflate in conflict cu legea;

-comunicare si relationarea cu beneficiarii si cu colegii;

sa faca fata stresului;

-receptiv; cunoasterea unei limbi straine;

-capacitatea de a transpune in scris informatiile primite;

-abilitati de lucru in echipa.

Studii: superioare de lunga durata, specializarea Psihologie

Responsabilitati:

a) fata de beneficiari: -confidentialitate;

-impartialitate;

-deschidere si respect fata de toate persoanele care formeaza graupul tinta;

-sa participe la lucrul cu grupul;

-sa organizeze sedintele de consiliere individuala, familiala si de grup;

-non-discriminare;

-sa investigheze si sa identifice optiunile profesionale ale beneficiarilor;

-sa testeze abilitatile practice legate de un anumit domeniu profesional prin instrumente de lucru specifice;

-sa recomande cursuri de (re)calificare profesionala in concordanta cu abilitatile si dorintele beneficiarilor;

-sa urmareasca integrarea beneficiarilor la cursurile de recalificare;

-sa-i incurajeze sa ia decizii privind schimbarea;

-sa faciliteze relatiile dintre beneficiari si familie;

-sa incerce sa satisfaca prin mijloace specifice urmatoare nevoi: nevoia de relationare sociala, exprimarea propriilor opinii si dorinte, nevoia de sprijin, necesitatea unui status si rol social diferit;

-sa-i pregateasca pe beneficiari pentru iesirea din proiect.

b) fata de colegi: -sa respecte standardele de lucru in;

-sa consulte fisele individuale ale beneficiarilor realizate de asistentii sociali si sa colaboreze cu acestia;

-sa colaboreze cu asistentii sociali pentru pregatirea voluntarilor;

-sa colaboreze cu asistentii sociali in vederea intocmirii si aplicarii planului individualizat de interventie pentru fiecare beneficiar;

-desfasoara si alte activitati care sunt in interesul proiectului;

-sa promoveze o imagine pozitiva a activitatii Centrului.

c) fata de parteneri: -sa dezvolte relatii optime de lucru cu colaboratorii din cadrul organizatiilor partenere;

-promoveaza o imagine pozitiva privind activitatile desfasurate de Centru;

-la solicitarea consilierului de reintegrare, ofera informatii despre cazul respectiv.

Subordonare/Colaborare: este subordonat manager-ului, colaboreaza cu ceilalti angajati, precum si cu partenerii si reprezentantii comunitatii locale.

Documentare:

-fise individuale ale beneficiarilor;

-plan de activitate lunara;

-raport lunar de activitate.

Fisa de post

Pozitie: Instructor-animator

Locatie: Centrul de zi pentru sprijinirea tinerilor aflati in conflict cu legea penala

Abilitati:

-comunicare si relationarea cu beneficiarii si cu colegii;

-experienta in lucrul cu adolescentii;

-spirit inovator;

-capacitatea de a oferi sanse egale tuturor beneficiarilor proiectului;

-sa faca fata stresului;

-disponibilitate pentru program prelungit.

Studii: superioare de lunga durata, specializarea Educatie fizica si sport

Responsabilitati:

a) fata de beneficiari: -sa dirijeze activitatile sportive si recreative din cadrul Cerntrului;

-sa initieze si sa organizeze activitati sportive si recreatice cat mai diverse;

-sa selecteze activitatile sportive si recreative in functie de abilitatile si dorintele beneficiarilor;

b) fata de colegi: -sa comunice informatii referitoare la comportamentul beneficiarilor;

-sa se implice in orice alte activitati solicitate;

-sa promoveze o imagine pozitiva a activitatii Centrului.

Subordonare/Colaborare: este subordonat manager-ului si este supervizat de asistentul social 2.

Documentare:

-planificari periodice ale activitatilor desfasurate;

-rapoarte de activitate.

Fisa de post

Pozitie: Portar

Locatie: Centrul de zi pentru sprijinirea tinerilor aflati in conflict cu legea penala

Abilitati:

-comunicare;

-punctualitate;

-experienta in domeniu;

-stagiu militar satifacut.

Studii: liceale

Responsabilitati:

-respect pentru beneficiari si colegi;

-confidentialitate;

-indeplineste sarcinile specifice postului ocupat (impiedica patrunderea persoanelor neautorizate in Centru, tine evidenta persoanelor prezente la un moment dat in institutie);

-indeplineste si alte sarcini administrative.

Subordonare: este subordonat manager-ului.

Documentare:

-completeaza o condica de serviciu.

Fisa de post

Pozitie: Femeie de serviciu

Locatie: Centrul de zi pentru sprijinirea tinerilor aflati in conflict cu legea penala

Abilitati:

-comunicare;

-punctualitate;

-dispusa sa accepte sarcini;

-experienta in domeniu.

Studii: minim 8 clase

Responsabilitati:

-respect pentru beneficiari si colegi;

-confidentialitate;

-indeplineste sarcinile specifice postului (efectuarea curateniei, igienizarii, s.a.m.d.);

-indeplineste si alte sarcini administrative.

Subordonare: este subordonata manager-ului.

2.6.4 Prezentati, in cazul voluntarilor, lista responsabilitatilor si modul de organizare a structurii acestora

Abilitatile necesare pentru a deveni voluntar in proiect sunt urmatoarele: ascultare activa, empatie, obiectivitate, comunicare si relationarea cu beneficiarii si cu echipa de lucru, receptivitate, cunostinte temeinice de operare P.C., abilitati de lucru in echipa. O alta conditie este de a fi student la Asistenta Sociala, Sociologie, Psihologie, Drept.

Responsabilitati:

a) fata de beneficiari: -confidentialitate;

-impartialitate;

-deschidere si respect fata de toate persoanele care formeaza grupul-tinta;

-sprijinirea si incurajarea permanenta a beneficiarilor

-non-discriminare;

-se implica alaturi de beneficiari in activitati sportive si recreative.

b) fata de echipa de lucru: -participa, alaturi de asistentul social, la intrevederi, la intocmirea anchetelor sociale in mediul familial;

-culege informatii cu privire la beneficiari din comunitate, din mediul scolar/de munca;

-furnizeaza asistentului social informatiile obtinute;

-participa, alaturi de sociolog, la munca de teren;

-se implica in alte activitati necesare indeplinirii proiectului.

c) fata de parteneri: -promoveaza o imagine pozitiva privind activitatile desfasurate de Centru.

Voluntarii sunt supervizati de asistentul social. Ei completeaza rapoarte cu privire la activitatea pe care o desfasoara in cadrul Centrului.

2.7 Evaluarea proiectului

2.7.1 Precizati metodele pe care le veti folosi pentru evaluarea impactului asupra grupului tinta

Pentru evaluarea impactului asupra grupului tinta se vor folosi urmatoarele metode:

-investigarea sociala prin ancheta de teren, realizata la domiciliul beneficiarului, si colectarea de informatii de la sursele relevante; pentru culegerea datelor si analiza acestora se vor folosi urmatoarele tehnici: observatia, interviul, chestionarul, analiza statistica, analiza de continut, analiza documentara; aceste tehnici vor fi folosite si la Centrul de zi;

-evaluarea psiho-diagnostica a personalitatii, a tulburarilor de comportament si emotionale asociate, prin teste standardizate si scale de evaluare (agresivitate, toleranta la frustrare, depresie, anxietate, stima de sine, etc.).

Evaluarea riscului de recidiva (calcularea probabilitatii de aparitie a unui eveniment/comportament negativ si estimarea impactului acestuia) se face prin urmatoarele metode:

-metoda clinica - este o evaluare individuala a factorilor de "personalitate" si "situationali";

-metoda actuariala - se bazeaza pe predictia probabilitatii de aparitie a unui comportament la un individ, prin compararea cu aparitia comportamentului la altii, aflati in circumstante sau cu profile similare;

-evaluarea motivatiei pentru schimbare prin inteviu motivational;

-metode de evaluare conexe: consultarea documentelor, vizitele la domiciliul clientului, contactarea institutiilor (loc de munca, scoala).

2.7.2 Precizati indicatorii cantitativi si pe cei calitativi stabiliti pentru fiecare obiectiv in parte

2.7.3 Precizati metodele pe care le veti folosi pentru masurarea gradului de atingere a obiectivelor propuse

Metodele folosite sunt: investigarea sociala (observatie, interviu, chestionar, analiza statistica, analiza de continut, analiza documentara), evaluarea psiho-diagnostica a personalitatii, a tulburarilor de comportament si emotionale (teste, scale), focus-grup, sondaje de opinie.

2.7.4 Precizati motivele care au stat la baza alegerii metodologiei propuse

Metodologia propusa este partial utilizata in activitatea Serviciilor de Probatiune, o alta parte fiind folosita cu succes in practica serviciilor de probatiune din tarile occidentale (mai ales in Marea Britanie).