Eficacitatea produselor cosmetice moderne antimatreata

Eficacitatea produselor cosmetice moderne antimatreata

Noile tehnologii ale samponului Head & Shoulders antimatreata

Cuprins:

Introducere

Matreata si dermatita seboreica -actualizare

Ce este matreata?

Schimbari ale procesului de reinnoire ale celulelor epidermice asociate cu matreata

Cauzele matretii

Rolul Malasseziei furfur in aparitia matretii

Alti factori patogeni

Controlul matretii

Produsele citostatice

Produsele cheratolitice

Produsele antimicrobiene

Rolul produselor cosmetice in controlul matretii

Tehnologia samponului Head & Shoulders

Directii si dezvoltari recente in tehnologia Head & Shoulders

Eficacitatea antifungica a samponului Head & Shoulders

Mecanisme de actiune ale piritionei de zinc

Eficacitatea antifungica a samponului Head & Shoulders

Eficacitatea clinica a samponului Head & Shoulders

Concluzii

Referinte

IntroducereError! Bookmark not defined.

Matreata si dermatita seboreica: actualizare

Dr. Rozalia Olsavszky, Dr. Slavi Gheorghiev, Dr. Doina Tabacila, Dr. Alina Barau, Dr. Claudia Teodorescu, Dr. Victor Olsavszky, Dr. Oana Jinga

Fiecare  medic, indiferent de specialitate, s-a confruntat nu o data de-a lungul carierei cu matreata. Acest lucru releva dimensiunea disconfortului psihologic si social pe care aceasta afectiune il produce, atat sub forma ei simpla scuamoasa cat si in cea insotita de inflamatie locala.

Cunostintele existente privind etiologia matretei si ciclul celulelor epidermice constituie fundamentul intelegerii mecanismelor care actioneaza in producerea matretei.

Aprofundarea acestor mecanisme devine foarte importanta in contextul actual al existentei pe piata a numeroase produse cosmetice care pot juca un rol esential in controlul eficient al matretei.

Medicii au tendinta de a minimaliza problema matretii desi aceasta modificare corespunde frecvent unei dermatoze care are si alte localizari sau care poate deveni mult mai extinsa.

Exista cateva boli cutanate bine definite in care descuamarea scalpului este componenta predominanta. Acestea sunt: dermatita seboreica, psoriazisul si pitiriazis amiantaceea. Implicarea pielii paroase a capului se poate produce si in alte dermatoze inflamatorii ca: dermatita atopica, lupusul eritematos discoid, lichenul plan si capilomicozele.

Matreata simpla este considerata forma clinica neinflamatorie a dermatitei seboreice. Inca de la primele descrieri, matreata a fost atribuita unui microorganism considerat a fi o bacterie. Pentru sustinerea acestei ipoteze s-au facut o serie de demonstratii prin care s-a aratat ca manifestari asemanatoare matretei apar dupa aplicarea de germeni lipofili pe suprafata pielii scarificate.

In anii 60-70 a aparut o alta ipoteza si-anume ca matreata ar fi determinata de un status hiper-proliferativ asemanator cu psoriazisul. Acest lucru a fost sustinut prin demonstrarea unei reinnoiri accelerate a celulelor epidermice. Durata normala a acestui proces este de 25-30 de zile. In cazul matretei perioada este insa redusa la 7 zile. Celulele imature ajunse la suprafata pielii isi pierd capacitatea de a se lega intre ele si se desprind in grupuri mici care se amesteca cu secretia grasa formand scuamele atat de caracteristice matretei.

O alta schimbare de opinie a aparut dupa introducerea antimicoticelor azolice care s-au dovedit eficiente. Astfel pacientii care erau in tratament cu aceste substante prezentau o imbunatatire clinica semnificativa corelata cu scaderea numarului de germeni lipofili si recolonizarea dupa intreruperea tratamentului fiind urmata de recidiva. Alte observatii similare au venit in sprijinul corelarii dermatitei seboreice cu o infectie fungica. Din acel moment atentia producatorilor de medicamente s-a concentrat spre producerea de substante cu efect antifungic care sa fie usor de aplicat si lipsit de efecte adverse tinand cont de evolutia cronica a afectiunii. Majoritatea autorilor sunt de acord cu faptul ca o crestere ne-controlabila a fungilor Malassezia furfur (cunoscut si ca Pityrrosporum ovale) este factorul etiologic responsabil de dezvoltarea dermatitei seboreice. Malassezia furfur (P.o.) este un fung unicelular oportunist care se inmulteste prin inmugurire, putand exista in forma miceliana. Sunt specii lipido-dependente care abunda in special in ariile seboreice ale pielii.

In ceea ce priveste patogenia acestei afectiuni cutanate, implicarea mecanismului imunologic ca si cauza directa a inflamatiei ramane inca in studiu. Dermatita seboreica pare sa prezinte mai degraba un raspuns inflamator in conditiile unui numar aparent normal de microorganisme. Este posibil sa existe o afectare a raspunsului imunologic fata de un antigen normal de pe suprafata pielii. O alta ipoteza posibila este actiunea directa a microorganismului in declansarea raspunsului inflamator. Datele privind continutul lipidic de la suprafata pielii sunt contradictorii. Unele studii relateaza o productie crescuta de sebum altele insa sustin o modificare a compozitiei lipidelor de pe suprafata pielii. Modificarea ar consta intr-o crestere a proportiei de colesterol, trigliceride si parafina concomitent cu o scadere a acizilor grasi liberi si a scualenului. In sfarsit alti autori neaga orice diferenta cantitativa sau calitativa a continutului de sebum.

Din punct de vedere clinic, forma cea mai frecvent intalnita a dermatitei seboreice o constituie eruptia scuamoasa grasoasa pe scalp la care se poate adauga afectarea santurilor nasolabiale, a urechii externe, sprancenelor pleoapelor si a regiunii presternale. Unii bolnavi asociaza pustule mici dureroase si roseata in pielea capului. Gradele de severitate sunt apreciate in functie de cantitatea de scuame, gradul de inflamatie si extinderea leziunilor care merge in extremis la un eritem scuamos generalizat. Si nou-nascutii pot prezenta uneori o descuamare focala a scalpului asociata cu colonizarea cu P.o. situatie comparabila cu dermatita seboreica a adultului.

Exista doua grupe de pacienti cu dermatita seboreica: cu sau fara boala interna. Astfel exista afectiuni neurologice, boli consumptive, in care dermatita seboreica este o comorbiditate. In SIDA, leziunile sunt diseminate si rezistente la tratamentele obisnuite.

Tulburarile hormonale si dietele severe precum si factorii metabolici sunt dovediti ca importanti factori favorizati si agravanti ai puseelor de matreata.

S-a dovedit tendinta la agregare familiala a dermatitei seboreice. Astfel Bergbrant si Faergemann au evidentiat prezenta afectiunii la genitori dar nu si la sotii pacientilor.

Metodele de tratament ale dermatitei seboreice se pot imparti in trei principale tipuri dupa mecanismul de actiune: antimicrobian, cheratolitic, citostatic.

Indiferent insa de mecanismul patogenic un lucru ramane clar si-anume: prezenta matretei se coreleaza cu existenta P.o pe suprafata pielii. Leziunile se remit odata cu indepartarea acestor microorganisme.

Matreata este inca o problema frecventa a cosmeticii si constituie sursa de disconfort, psihologic si social, pentru o persoana din doua, in toata lumea.

Cunostintele uzuale privind etiologia matretei si totodata ciclul celulelor epidermice constituie fundamentul intelegerii mecanismelor care actioneaza in producerea matretei.

Produsele cosmetice moderne joaca un rol important in controlul eficient al matretei. Tehnologiile noii generatii de produse antimatreata sunt foarte eficiente impotriva acestui neplacut fenomen. Utilizarea lor este sigura si convenabila, indeplinind cerintele estetice si fiind relativ ieftine.

Acest articol reuneste date bibliografice si rezultatele investigatiilor noastre care demonstreaza inalta eficacitate antimatreata a samponului Head & Shoulders. La inceputul anilor 60, acest produs a inaugurat o noua era in folosirea produselor cosmetice in controlul matretei. Datorita permanentei imbunatatiri a compozitiei si tehnologiei, samponul Head & Shoulders ramane unul dintre cele mai eficace produse cosmetice antimatreata.

Ce este matreata ?Error! Bookmark not defined.

Matreata (Pityriasis simplex) consta in formarea unor scuame care se acumuleaza in placi izolate sau pe intregul scalp (Fig. 1).

Fig. 1. Matreata pe scalp

In cazul unei hipersecretii a grandelor sebacee, spre exemplu in timpul pubertatii, matreata de pe scalp incepe sa se amestece cu secretia excesiva a acestor glande, formand adevarate scuamo-cruste aderente la suprafata scalpului (Pityriasis steadoides).

Matreata afecteaza in special adolescentii si adultii. Incidenta si severitatea maxima se afla la varstele cuprinse intre 20 si 40 de ani, in timp ce matreata este rara la persoanele trecute de 50 de ani.

Matreata apare ca rezultat al accelerarii anormale a procesului natural de reinnoire a celulelor epidermice ale scalpului. Durata ciclului de reinnoire a celulelor epidermice a persoanelor afectate de matreata este de circa 7 zile, in locul duratei normale de 25-30 de zile. In cazul matretei, stratul cornos al epidermului  este alcatuit din mai putin de 10 straturi de celule, in locul grosimii normale de 25-35 straturi.

Cauzele matreteiError! Bookmark not defined.

Majoritatea autorilor sunt de acord cu faptul ca o crestere necontrolabila a fungilor Malassezia furfur (cunoscut si ca Pityrrosporum ovale) este factorul etiologic responsabil de dezvoltarea matretei [2, 3, 4, 5].

Legatura dintre matreata si prezenta pe scalp a fungului M. furfur a fost descoperita de L. Malassez la inceputul anului 1874. (1). Studii recente au dovedit faptul ca M. Furfur se numara printre cauzele principale ale matretei (3, 5). S-a dovedit ca indivizii cu matreata au in mod semnificativ o mai mare populatie de M. furfur (4) si ca reducerea acestei populatii se coreleaza cert cu reducerea matretei (2, 6).

Fig. 2. Morfologia Malassezia furfur. Microscop electronic

Malassezia furfurError! Bookmark not defined. este un fung unicelular oportunist, care se inmulteste prin muguri, putand exista in forma miceliala. Fungii Malassezia furfur sunt specii lipido-dependente care abunda in special in ariile sebacee ale pielii.

Cresterea populatiei de Malassezia furfur de pe scalp (si prin urmare cresterea cantitatii produselor lor metabolice) irita, probabil, pielea astfel incat accelereaza procesul de reinnoire a celulelor, determinand formarea scuamelor de matreata [4].

Alti factori patogeniError! Bookmark not defined.

Sunt cunoscuti mai multi factori predispozanti in aparitia matretei. Printre cei mai importanti factori se numara hipersecretia sebacee, tulburarile hormonale si dietele severe [6, 7, 8]. A fost stabilit deasemenea rolul important jucat de sistemul imunitar [9, 10, 11]. Trebuie luate in consideratie si controversele privind rolul factorilor metabolici si neurologici [12, 13].

Controlul matretei Error! Bookmark not defined.

Metodele de control al matretei se pot imparti in trei principale tipuri, dupa criteriul mecanismului de actiune - citostatic, cheratolitic si antimicrobian.

Tabelul 1 descrie proprietatile substantelor active uzual folosite in produsele antimatreata.

Tabelul 1

Produsele citostaticeError! Bookmark not defined.

Actiunea acestora se bazeaza pe reducerea ratei de innoire a celulelor.

Produsele cheratoliticeError! Bookmark not defined.

Substantele cu efect cheratolitic inlatura stratul superior cornos al epidermei.

Produsele antimicrobieneError! Bookmark not defined.

Efectul antimatreta al acestor produse depinde de continutul lor in substante antimicrobiene care reduc populatia de fungi Malassezia furfur de pe scalp.

Rolul produselor cosmetice in controlul matreteiError! Bookmark not defined.

Noile produse cosmetice antimatreata sunt foarte eficace, sigure si convenabile in folosire. Cele mai cunoscute sunt sampoanele antimatreata.

Pe langa controlul eficient al matretei, sampoanele se adreseaza ingrijirii diferitelor tipuri de par, de la o usoara actiune purificanta, la protectia parului prin aditivi speciali de conditionare, oferindu-i moliciune si stralucire.

Ingredientii activi folositi in produsele cosmetice ofera siguranta intr-o gama larga de utilizari; pot fi folositi de consumatorul casnic in mod eficient si sigur. Ultimul factor este cu deosebire important intrucat matreata este un problema cosmetica de larga raspandire.

Principiul activ al sampoanelor antimatreata se combina cu un sistem de agenti care produce o actiune purificanta a parului si scalpului, in sensul inlaturarii murdariei si a altor produse straine, incluzand matreata. Folosirea regulata a produselor antimatreata nu presupune timp sau efort aditional, odata ce spalarea cu sampon devine o procedura regulata in ingrijirea parului.

Tehnologia samponului Head & Shoulders^*Error! Bookmark not defined.

Ideea de a dezvolta un nou produs cosmetic eficient impotriva matretei s-a nascut in 1950, printre specialistii Procter & Gamble. Obiectivul principal a fost acela de a gasi un ingredient sigur si eficace impotriva matretei, care sa poata fi incorporat intr-un sampon cosmetic. Substanta ipotetica trebuia sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

arie larga de siguranta in conditiile utilizarii casnice;

eficacitate in prezenta agentilor si a altor componente ale samponului;

capacitatea de a ramane pe scalp dupa aplicarea samponului, astfel incat actiunea antimatreata sa fie indelungata.

Piritiona de zinc (ZPT) indeplineste aceste cerinte. Eficienta ZPT impotriva matretei a fost recunoscuta ca fiind o descoperire, iar autorii au obtinut opt patente [15, 16 ].

Primul produs cosmetic antimatreata continand ca principiu activ ZPT - samponul Head & Shoulders - a aparut pe piata la inceputul anilor 60.

Directii si dezvoltari recente in tehnologia Head & Shoulders^*Error! Bookmark not defined.

De la introducerea samponului Head & Shoulders, Compania a lucrat mult in directia cresterii eficientei samponului si a imbunatatirii proprietatilor sale cosmetice. Cercetarea a determinat alte imbunatatiri ale proprietatilor antimatreata ale samponului, continuate in trei principale directii:

optimizarea formelor particulelor ZPT in scopul de a acoperii cu cantitatea maxima de principii active intreaga suprafata a scalpului;

optimizarea marimii particulelor ZPT in scopul cresterii numarului zonelor de inhibitie a fungilor M. furfur, la fiecare spalare cu sampon;

cresterea bio-disponibilitatii principiului activ din sampon;

imbunatatirea proprietatilor cosmetice ale samponului antimatreata.

Optimizarea formelor geometrice ale particulelor ZPT a condus, in 1986, la dezvoltarea

tehnologiei de laminare (patent Procter & Gamble) cu ZPT cristalin activ.

Suprafata invelisului cristalinului vine in contact cu pielea de mai multe ori decat particulele ZPT amorfe (Fig. 3).

Fig. 3. Invelisul cristalin al zinc piritionei

Marimea ZPT a fost semnificativ redusa in ultimele produse ale seriei Head & Shoulders. Numarul particulelor ZPT depuse pe suprafata scalpului a crescut de mai mult de 5 ori (Fig. 4) in comparatie cu ultimele variante ale produsului.

Fig.4. Numarul particulelor ZPT depuse pe cm patrat de scalp, cu noul si vechiul sampon Head & Shoulders.

Numarul zonelor de inhibitie a M. furfur a crescut (Fig. 5) determinand cresterea eficacitatii antibacteriene si clinice a produsului.

Fig.5. Talia mica a particulelor ZPT permite formarea unui numar mai mare de zone inhibante pentru M. furfur

Activitatea continua de imbunatatire a rezultatelor samponului s-a materializat in bio-disponibilitatea maxima a ZPT din produs (Fig. 10). Bio-disponibilitatea crescuta a ZPT asigura cele mai bune efecte antimatreata atunci cand samponul Head & Shoulders este folosit ca un sampon cosmetic uzual, fara a creste timpul de spalare [18].

Alegerea cu grija a ingredientelor, folosind ultimele noutati din dezvoltarea produsele pentru ingrijirea parului, incluzand sistemul de purificare, noii agenti de conditionare si tehnologiile 2 in 1, au determinat dezvoltarea unui nou sampon caracterizat prin cele mai bune proprietati cosmetice si estetice si dezvoltarea unor produse speciale care combina eficacitatea antimatreata cu ingrijirea optima, adecvata fiecarui tip de par.

Eficacitatea anti-fungica a samponului Head & ShouldersError! Bookmark not defined.

Mecanisme de actiune ale piritionei de zincError! Bookmark not defined.

Multi autori arata ca ZPT reduce populatia M. furfur prezenta pe scalp si are un pregnant efect antimatreata [4, 17, 18]. Se considera ca actiunea antimicrobiana a ZPT altereaza metabolismul normal din membrana celulara a fungului.

Cand particulele ZPT se precipita pe scalp, sunt dizolvate incet in secretia glandelor sebacee si sudoripare formand zone de inhibare a M. furfur. Aceste zone de substanta activa antifungica lucreaza in directia unui continuu atac asupra M. furfur dupa clatirea parului si in perioadele dintre spalari.

Eficacitatea antifungica a samponului Head & ShouldersError! Bookmark not defined.

Eficacitatea antifungica a samponului Head & Shoulders care contine 1% ZPT a fost studiata in vitro (­V. A. Samsonov si G. A. Dmitriev, T. I. Navolotskaya si E. E. Bragina).

In studii de microbiologie, autorii au determinat concentratia minima inhibitorie a samponului, care opreste cresterea in vitro a M. furfur.

Rata de suprimare a M. furfur a samponului Head & Shoulders s-a determinat prin numararea unitatilor de formare a coloniilor (CFU) la diferite intervale de timp, in perioada incubatiei, in medii continand 0.025% sampon. Rezultatele arata faptul ca efectul inhibitor al samponului devine manifest in prima ora, iar lipsa absoluta a cresterii M. furfur. se inregistreaza dupa 48 de ore.

Fig. 6. Rata de suprimare a M. furfur a samponului Head & Shoulders

Studiile microscopice ale actiunii produse de sampon in doza fungicida, in 24 de ore.

Dupa o expunere de 24 de ore la doza fungicida din sampon, celulele isi pierd forma ovala; separarea celulelor mama si fiica confirma afectarea procesului de diviziune celulara, care indica inceputul lizei si confirma rezultatele studiilor microbiologice (Figuri 7 A si B).

Fig. 7 A si B. Schimbari in structura celulelor M. furfur produsa de o expunere de 24 de ore la 0.025% solutie a samponului Head & Sholders.

Studii comparative privind eficienta antifungica in vivo a noului sampon Head & Sholders arata ca dupa o expunere de 6 saptamani la noul sampon, populatia de M. furfur se reduce aproape de doua ori comparativ cu samponul precedent cu acelasi nume (Fig. 8). Aceasta poate fi explicata prin formele imbunatatite ale particulelor ZPT din noul sampon Head & Sholders, care fac posibila cresterea cu mai mult de 5 straturi a numarului de particule ZPT pe unitate de scalp (FIG. 4)

Fig. 8. Reducerea populatiei M. furfur dupa 6 saptamani de utilizare a Head & Sholders si sampoane placebo.

Eficacitatea clinica a samponului Head & SholdersError! Bookmark not defined.

Eficacitatea clinica a samponului Head & Sholders impotriva matretei a fost confirmata in mai mult de 50 de probe. Un studiu aleator, dublu orb, realizat in 1994 pe 140 voluntari, a demonstrat reducerea considerabila a simptomelor clinice ale matretei comparativ cu produsul placebo. Matreata a disparut dupa 6 spalari cu samponul, in mai putin de trei saptamani (Fig. 9).

S-a folosit o scala in 80 de trepte pentru a estima intensitatea matretei. Prezenta matretei a fost estimata folosind a scala in 10 trepte, de la 0 (absenta scuamelor de matreata) la 10 (scuame numeroase) in opt zone ale capului. Un scor de 19 sau mai scazut, coreleaza cu punctul in care subiectii studiului au perceput eliminarea matretei.

Fig. 9. Eficacitatea clinica a Head & Sholders comparativ cu samponul placebo

S-au studiat diverse modalitati de utilizare ale samponului Head & Sholders. S-a aratat absenta diferentelor apreciabile intre efectele clinice produse dupa folosirea cosmetica normala a samponului (regimul I, Fig. 10) si actiunea mai indelungata (de 4 minute) a samponului asupra scalpului (regimul II, Fig. 10). Aceste date confirma inalta bio-disponibilitate a ZPT din samponul Head & Sholders si eficacitatea utilizarii acestuia ca un produs cosmetic obisnuit [18].

Fig. 10. Eficacitatea clinica a samponului Head & Shoulders folosit in diferite modalitati

Studii clinice privind eficacitatea noului sampon Head & Shoulders cu particule ZPT imbunatatite, realizate in 1998, au aratat faptul ca eficacitatea clinica este mult mai ridicata decat cea a variantei anterioare a samponului si decat cea a produsului placebo, dupa o utilizare variind intre 3 la 6 saptamani (Fig. 11).

Fig. 11. Eficacitatea clinica antimatreata a Head & Shoulders si a produsului placebo dupa 3 pana la 6 saptamani de utilizare.

ConcluziiError! Bookmark not defined.

Datele bibliografice si studii realizate de autori independenti si de compania producatoare indica urmatoarele concluzii:

Samponul Head & Shoulders, fara a lua in consideratie prezenta diferitilor aditivi cosmetici, are o inalta activitate fungicida indreptata impotriva Malassezia furfur (sau Pityrosporum ovale), microorganismul responsabil cu dezvoltarea matretei.

Head & Shoulders releva o eficacitate clinica ridicata in comparatie cu produsul placebo - in 3 saptamani (contand pe circa 6 spalari, conform protocolului clinic) matreata dispare.

Inalta bio-disponibilitate a piritionei de zinc a fost demonstrata. Acesta sugereaza faptul ca efectul maxim se poate obtine folosind samponul Head & Shoulders ca un produs cosmetic.

Eficacitatea fungicida si antimatreata a samponului Head & Shoulders de generatie noua a crescut considerabil odata cu numarul particulelor ZPT, care are drept consecinta existenta unui mai mare numar de zone inhibitorii si distributia lor mai uniforma pe scalp.

Matreata ca manifestare clinica a dermatitei seboreice ramane o afectiune cutanata cronica recidivanta si capricioasa. Din acest motiv pentru reducerea sau chiar eliminarea disconfortului creat, se impune un tratament simplu, eficient, accesibil tuturor, usor de aplicat, lipsit de reactii adverse si cu un foarte bun raport cost/eficienta.

ReferinteError! Bookmark not defined.

Malassez l, Arch. Physiol. 1874; 1: 451

Vandervyk RW, Hechemy KE, J. Soc. Cosmet. Chem., 1967; 18: 629-39

Gosse RM, Vanderick RW, J. Soc. Cosmet. Chem., 1969; 20: 603-13

McGrath J, <<The control of seborheic dermatitis and dandruff by antipytirosporal drugs>> Drugs Feb. 1991: 41 (2): 178-84

Shuster S, Br. J. Dermatol., 1984, III: 235-242

Baran R, Maibach HI, Cosmetic Dermatology, UK, 1994, 133-137

Blomquist K, Pajarre R, Rantanen T, Beerse, Belgium Janssen Pharmaceutica, 1989

Tanew A, Beerse, Belgium Janssen Pharmaceutica, 1987

Belew PW, Rosenberg EW, Jannings Mycopath. 1980, 70: 187

Johnle PG, Collins-Zech C, J. Invest. Dermatol., 1983, 80:93

Winshner AJ, Teplitz ED, Goodman DS, J. Acad. Am. Dermatol., 1987, 17: 140

Burton JZ, Pye RJ, Br. Med. J., 1983, 286: 1169

Emara SH, El-Mokaddem HS, Z. Hautkr, 1979, 54: 641

Nobel WC, Microbiology of Human Skin, 1981, 307-313

European patent EP-34385

European patent EP-190010

Mark R, Pearse AD, Walker AP, <<The effect of a shampoo containing pyrithione zinc on the control of dandruff>>, Br. J. Dermatol. 1985, 112 (4), 415-422

Ward I, Billhimer M/S, Paula B., << Results of Clinical Trial comparing 1% pyrithione zinc and 2% ketoconazole shampoos>>, Cosmetic Dermatology, 1996, 9 (5) 34-39.