Caracteristicile cercetarii fundamentale

Caracteristicile cercetarii fundamentale

Cercetarea pura este importanta pentru toate segmentele societatii si este un factor vital in invatamantul superior si recrutarea de cercetatori. In Norvegia, cercetarea pura a creat, de asemenea, baza obtinerii de profituri in domenii ca industria petroliera si a gazului, industria aluminiului si acvacultura.

Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica are trei diviziuni principale:

(i)      cercetarea stiintifica fundamentala;

(ii)            cercetarea stiintifica aplicata

(iii)          dezvoltarea tehnologica si transferal tehnologic.

Cercetarea stiintifica fundamentala, teoretica si experimentala, este cautarea, producerea si promovarea cunoasterii stiintifice si a cunostintelor stiintifice fundamentale. Cercetarea stiintifica aplicata este inglobarea cunostintelor stiintifice fundamentale si a cunostintelor empirice intr-un produs finit, proces sau serviciu ce pot avea, in principiu, valoare de piata. Dezvoltarea tehnologica este aducerea produsului finit, procesului sau serviciului obtinut de cercetarea aplicata,direct sau prin transfer tehnologic, la nivelul intrarii in productie pentru a deveni produs,proces sau, respectiv, serviciu cu valoare pe piata.

Principiile cunoasterii si cunostintelor stiintifice sint consistenta logica, obiectivitatea si repetabilitatea. Principiul cercetarii stiintifice fundamentale este noul si corectul intr-un domeniu stiintific constituit istoric si recunoscut ca atare de o comunitate stiintifica; noul si corectul se definesc in raport cu metodele, conceptele si normele proprii domeniului.

In ansamblul cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice cercetarea stiintifica fundamentala ocupa pozitia centrala. Ea ofera noi metode si concepte cercetarii aplicate si dezvoltarii tehnologice si stabileste noi directii de cercetare. Cercetarea stiintifica aplicata si dezvoltarea tehnologica au ca element necesar cercetarea stiintifica fundamentala.

Cercetarea stiintifica fundamentala are o dubla natura cultural-civilizatoare. Prin cunoasterea stiintifica si prin cunostintele stiintifice fundamentale pe care le produce, cercetarea stiintifica fundamentala este un element esential de cultura, iar prin aplicabilitatea acestora in tehnici si tehnologii ea este un element esential de civilizatie. Societatea umana este, in principal, o societate stiintifica-tehnologica, dezvoltarea ei fiind determinata esential de stiinta si tehnologie.Stiinta si tehnologia sint factori esentiali de cultura si civilizatie.

In acest context cercetarea stiintifica fundamentala poate fi subdivizata in:

(i)      cercetare fundamentala pura

(ii)            cercetare fundamentala orientata.

Cercetarea fundamentala pura pune accentul pe cautarea si producerea cunoasterii si cunostintelor stiintifice fundamentale. Cercetarea fundamentala orientata urmareste, in special, cautarea si producerea cunoasterii si cunostintelor stiintifice relevante altor zone ale cercetarii stiintifice, precum si promovarea acestora catre zona cercetarii aplicate.

Cercetarea stiintifica fundamentala isi realizeaza functia cultural-civilizatoare prin publicarea rezultatelor stiintifice proprii, prin educatie, invatamint si formarea cadrelor, precum si prin asigurarea rezervorului de cunostinte stiintifice necesare cercetarii stiintifice aplicate si dezvoltarii tehnologice.

In ansamblul cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice cercetarea stiintifica fundamentala este elementul necesar, cu cea mai larga deschidere prin caracterul ei universal, avand totodata un factor de risc ridicat. In acest context, cercetarea stiintifica fundamentala cuprinde:

(i)      cercetari principale,

(ii)            cercetari formative,

(iii)          cercetari multidisciplinare

(iv)          cercetari speciale.

Cercetarile principale sint cercetari de importanta majora, de mare anvergura, in directii mari de cercetare, recunoscute ca atare de comunitatea stiintifica internationala, ce cuprind forte umane si mijloace materiale importante, cu traditie, rezultate si obiective majore. Cercetarile stiintifice fundamentale principale sunt cercetari de termen lung; in prezentul program prin termen lung se intelege 8 ani. Cercetarile formative sint cercetari directionate catre educatie, invatamint si formarea cadrelor.

Ele sunt de termen lung sau de termen mediu; in prezentul program prin termen mediu se intelege 4 ani.Cercetarile multidisciplinare sint cercetari de interes comun, avind obiective comune, ce implica doua sau mai multe domenii, arii, cimpuri, directii, teme, probleme de cercetare. Cercetarile multidisciplinate sint de termen mediu sau de termen scurt; in prezentul program prin termen scurt se intelege 2 ani.Cercetarile speciale sint cercetari cu un grad de risc inalt, in probleme stiintifice particulare.Ele sunt cerectari de termen scurt.

Programul National de Cercetare Fundamentala (PNF) 1998-2005, recunoscand cercetarii stiintifice fundamentale caracterul absolut necesar, rolul primordial, pozitia centrala, functia cultural-civilizatoare si importanta ei majora in ansamblul cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice,in viata sociala si in economia Romaniei, are scopul de a cultiva, promova, dezvolta si innoi cercetarea stiintifica fundamentala in Romania, prin asigurarea finantarii, gestionarii si organizarii ei.

Programul National de Cecrcetare Fundamentala acorda o atentie deosebita cercetarilor principale si incurajeaza si stimuleaza in mod special cercetarile formative,multidisciplinare si speciale. Programul National de Cercetare Fundamentala incurajeaza si stimuleaza in mod deosebit cercetarile comune desfasurate de catre cercetatori romani in colaborare cu cercetatori straini din centre stiintifice-tehnice de prestigiu international.

Stiinta nu este numai o acumulare de cunostinte transmise prin traditie, cat si metoda de dobandire a acestor cunostinte. Criteriul ce sta la baza clasificarii tipurilor de cercetare consta in intentionalitatea cercetarii, scopul pe care il urmareste. Pornind de la aceasta , majoritatea autorilor considera trei tipuri de cercetare:

A.- cercetarea fundamentala;

B.- cercetarea aplicativa;

C.- cercetarea pentru dezvoltare.

A. Cercetarea fundamentala urmareste sa descopere ceea ce este esential intr-o anumita directie a domeniului,daca are caracter de lege sau norma si reprezinta baza teoretica a unui anumit aspect al acestuia. In cercetarea fundamentala se incadreaza investigatiile sub forma de studii teoretice sau cercetari experimentale care duc in final la constituirea cadrului si continutului stiintei domeniului.

B. Cercetarea aplicativa are ca principala sarcina furnizarea de date pentru directionarea activitatii practice, pentru cresterea muncii metodice.

Cercetarea aplicativa poate fi rezultatul folosirii unor concluzii ale cercetarii fundamentale. Cercetarea aplicativa indica directia in care o problema practica poate fi rezolvata. De pilda, in domeniul activitatilor corporale, studiul fundamental al calitatii motrice ofera elementele aplicative referitoare la posibilitatile de perfectionare ale acestora.

C. Cercetarea pentru dezvoltare constituie acea investigare care urmareste crearea acelor produse (tehnici, procedee, dispozitive) ce pot influenta direct activitatea practica. Daca cercetarea aplicativa indica posibilitatile de rezolvare a unei probleme, cercetarea pentru dezvoltare dovedeste in practica aceste posibilitati si ofera totodata tehnologia cea mai adecvata. Este ceea ce se realizeaza pe teren sau in laborator in legatura cu dezvoltarea si perfectionarea calitatilor motrice ale unor anumiti sportivi aflati in "asistenta stiintifica" a unui laborator sau/si a specialistilor.

Influenta activitatii stiintifice se exercita astazi in toate domeniile vietii sociale prin trasaturi care o diferentiaza pregnant de perioadele anterioare, indeosebi prin amploarea si impetuozitatea cercetarilor stiintifice moderne, prin orientarea or spre transformarea naturii si a societatii, prin universalitatea de continut, dar si geografica a stiintei contemporane, prin patrunderea ei in straturile cele mai intinse ale societatii, operand transformari in mentalitatea oamenilor.

Bibliografie

1.Cauc, I., Manu, B., Parlea, D., Goran, L., Metodologia cercetarii sociologice. Metode si tehnici de cercetare, Ed. Fundatiei "Romania de Maine", 2001

2.Dobre, A., Introducere in filozofia stiintei, Universitatea Politehnica, Bucuresti, 1998