Instrumente pentru realizarea supravegherii prudentiale

INSTRUMENTE PENTRU

REALIZAREA SUPRAVEGHERII

PRUDENTIALE

Introducere

Mediul in schimbare, in care se aflǎ bǎncile prezintǎ oportunitǎti majore pentru acestea, dar totodatǎ presupune riscuri complexe si variabile care sunt o provocare pentru abordǎrile traditionale ale managementului bancar.

Avand in vedere aceste considerente si tinand seama de principiul prudentialitǎtii aplicat la nivelul intregului sistem bancar se evidentiazǎ o formǎ aparte de verificare a unei activitǎti specifice care este supravegherea bancarǎ

Cap.1. Aspecte institutionale privind supravegherea prudentiala

1.1. Obiectivul principal al supravegherii prudentiale

Obiectivul principal al supravegherii prudentiale este de a mentine stabilitatea si increderea in sistemul bancar. In plus, supravegherea este adesea directionata pe verificarea conformitatii cu legile si cu reglementarile ce guverneaza bancile si activitatea acestora.

1.2. Formele si momentele supravegherii prudentiale

Supravegherea prudentiala desfasurata de Banca Nationala a Romaniei se realizeaza in diverse forme si in diferite momente care marcheaza existenta institutiilor de credit

Supravegherea realizatǎ prin reglementarea de norme prudentiale

Avand in vedere prevederile art.56 din Legea nr.58/1998 privind activitatea bancarǎ cu modificǎrile si completǎrile ulterioare, potrivit cǎruia "Bǎncile trebuie sǎ-si organizeze intreaga activitate, in conformitate cu regulile unei practici bancare prudente si sǎnǎtoase, cu cerintele legii si ale reglementǎrilor Bǎncii Nationale a Romaniei" si tinand seama de textul art.62, conform cǎruia bǎncile au obligatia de a respecta cerintele prudentiale prevǎzute in reglementǎrile emise de B.N.R., referitoare la toate aspectele circumscrise notiunii generice de "reguli ale unei practici bancare prudente si sǎnǎtoase" au fost emise o varietate de reglementǎri privind solvabilitatea, lichiditatea, organizarea si controlul intern, administrarea riscurilor semnificative (riscul de credit, riscul de piatǎ, riscul operational, riscul reputational, etc.), organizarea si desfǎsurarea activitǎtii de audit intern, expunerea maximǎ fatǎ de un singur debitor si expunerea maximǎ agregatǎ, expunerea fatǎ de persoanele aflate in relatii speciale cu banca, calitatea activelor, constituirea si utilizarea provizioanelor specifice de risc, etc.

Supravegherea in cadrul activitǎtii de autorizare

Autoritatea de supraveghere prudentialǎ isi incepe rolul in cadrul autorizǎrii unei institutii de credit, ocazie cu care se urmǎreste respectarea tuturor cerintelor legale si regulamentare, care prin natura lor, asigurǎ premizele constituirii unei entitǎti capabile sǎ-si desfǎsoare in perspectivǎ activitatea, in scopul urmǎrit de legiuitor.

Avand in vedere principiul instituit in art.15 din Legea nr.58/1998 privind activitatea bancarǎ, cu completǎrile si modificǎrile ulterioare, potrivit cǎruia " Bǎncile, persoane juridice romane, pot functiona numai pe baza autorizatiei emise de Banca Nationalǎ a Romaniei" , principiu de altfel rezultat si din alte dispozitii ale aceluiasi act normativ si a reglementǎrii date in aplicarea acestuia, B.N.R. are rolul esential in cele douǎ etape de autorizare a bǎncilor.

Supravegherea in cazul fuziunii si divizǎrii institutiilor de credit

In cazul fuziunii si divizǎrii bǎncilor, conform Legii nr.58/1998, Banca Nationalǎ este abilitatǎ sǎ acorde, pe de o parte, aprobarea prealabilǎ pentru fiecare din aceste operatiuni juridice, iar pe de altǎ parte, autorizatia de functionare a noilor institutii de credit rezultate in urma fiecǎreia din cele douǎ tipuri de operatiuni.

De altfel, banca centralǎ si-a indeplinit si sub aspectul reglementǎrii in materie, rolul sǎu de autoritate de supraveghere, elaborand norme specifice pentru asemenea operatiuni juridice - Norma BNR nr.5/2000 privind fuziunea si divizarea bǎncilor.

In faza propriu-zisǎ a fuziunii sau divizǎrii Banca Nationalǎ va analiza indeplinirea cumulativǎ a conditiilor inscrise in normele sus-mentionate, cat si felul in care banca/bǎncile participante la fuziune sa, dupǎ caz, la divizare au luat toate mǎsurile necesare pentru a se asigura cǎ banca/bǎncile preconizate sǎ rezulte indeplinesc cerintele de naturǎ prudentialǎ sau de altǎ naturǎ stabilite prin reglementǎrile bǎncii centrale, inclusiv, in cazul fuziunii, existenta avizului Consiliului Concurentei pentru realizarea acesteia.

Cap.2. Supravegherea on-site si supravegherea off-site

Un sistem eficient de supraveghere bancarǎ cuprinde atat o supraveghere pe teren, cat si o examinare la birou.

Supravegherea off-site

Examinarile off-site permit supraveghetorilor bancii centrale sa valideze informatiile furnizate de o institutie de credit in timpul procesului de raportare prudentiala, sa stabileasca, in detaliu, un diagnostic si cauza exacta a problemelor acesteia, si sa evalueze viabilitatea viitoare a unei institutii de credit sau posibilele probleme ce pot sa apara in domeniile de activitate ale acesteia.

Prin aceste examinari off site, se evalueaza precizia rapoartelor unei institutii de credit, conditia si operatiunile globale, calitatea si competenta conducerii, adecvarea sistemelor de management al riscului si a procedurilor de control intern, calitatea portofoliului de credite, gradul de adecvare a provizioanelor pentru credite, respectarea termenilor stipulati in autorizatia de functionare a institutiei de credit, conformitatea cu prevederile legale, aspecte identificate in cadrul proceselor de supraveghere pe teren, dar si cele cuprinse in examinarile anterioare la birou.

Supravegherea on-site

Activitatea de supraveghere prin inspectii la fata locului este esentiala pentru asigurarea unei supravegheri bancare eficiente si are drept scop validarea acuratetii raportarilor prudentiale, analiza situatiei financiare generale a institutiei de credit verificata, precum si a calitatii portofoliului sau de credite, sistemul de control intern si de gestiune a riscurilor, dar si alte aspecte ce nu pot fi determinate prin tehnici de supraveghere "off-site", cum ar fi calitatea conducerii si a actionariatului, pregatirea profesionala a personalului institutiei de credit.

Activitatea de supraveghere prin inspectie la fata locului se desfasoara atat la nivelul centralei institutiei de credit verificate, cat si la nivelul unitatilor teritoriale ale acesteia, prin intermediul sucursalelor Bancii Nationale a Romaniei.

In vederea desfasurarii in conditii optime a actiunii de inspectie la unitatile teritoriale ale institutiei de credit verificate, personalul din centrala BNR pregateste materialele, tabelele si anexele necesare si le transmite sucursalelor BNR, impreuna cu tematica si obiectivele actiunii de supraveghere prin inspectie la fata locului, ce urmeaza a se desfasura la institutia de credit, conform "Programului anual de control", aprobat de Consiliul de Administratie al bancii centrale.

2.2.Sistemul de rating CAAMPL - prezentare generala

In Romania, s-a impus necesitatea implementarii Sistemului Uniform de Rating Bancar - CAAMPL.

Sistemul CAAMPL se bazeaza pe evaluarea a sase componente care reflecta intr-o maniera uniforma si cuprinzatoare performantele unei institutii de credit, in conformitate cu legislatia si reglementarile bancare in vigoare.

Componentele specifice de analiza sunt urmatoarele:

adecvarea capitalului (C)

calitatea actionariatului (A)

calitatea activelor (A)

management (M)

profitabilitate (P)

lichiditate (L)

2.3.STUDIUL DE CAZ privind desfasurarea unei actiuni de supraveghere prin inspectie la fata locului la Sucursala Alpha Bank S.A Oradea

Etapele unei actiuni de inspectie la nivelul unei sucursale a Bancii Nationale a Romaniei se prezinta astfel:

Pregatirea actiunii de inspectie. Actiunea de supraveghere prin inspectie la fata locului la unitatile teritoriale ale institutiei de credit se desfasoara in baza unei tematici de control intocmite la nivelul Directiei Supraveghere din centrala BNR si transmise sucursalelor BNR. Tematica de control urmareste, prin obiectivele sale, evaluarea riscurilor asociate activitatilor semnificative ale institutiei de credit.

Prezentarea la sediul sucursalei a echipei de inspectie desemnata sa desfasoare actiunea de supraveghere. Conducerea sucursalei bancii verificate desemneaza persoanele de contact responsabile de gestiunea activitatilor supuse verificarilor si stabileste locul de desfasurare a actiunii de inspectie si de depozitare a documentelor prezentate spre verificare, inclusiv a mijloacelor de securizare a documentelor instrumentate

Verificarea obiectivelor tematice, pe baza documentelor solicitate de echipa de inspectie a BNR la declansarea actiunii de inspectie

Obiectivele urmarite vizeaza:

- Analiza activitatii de creditare

Acordarea de credite este activitatea de baza desfasurata de majoritatea institutiilor de credit. Activitatea de creditare implica evaluarea capacitatii de plata a clientilor. Aceasta evaluare nu se dovedeste intotdeauna corecta, sau se poate deteriora in timp, datorita influentei unor factori diversi. Ca urmare, unul dintre principalele riscuri pe care unitatea bancara le intampina este riscul de credit. Acest risc nu este caracteristic doar creditelor, ci si altor elemente din bilant si din afara bilantului, cum ar fi garantiile. Problemele serioase apar atunci cand institutiile de credit nu identifica activele deteriorate sau nu creeaza rezerve pentru activele neperformante.

- Modul de aplicare a prevederilor Normelor BNR nr.3/2002 privind standardele de cunoastere a clientelei, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a programului propriu de cunoastere a clientelei

- Verificarea altor aspecte legate de calitatea conducerii si pregatirea profesionala a personalului; adecvarea sistemelor de audit intern; incidente de plati; sistemul informatic utilizat; adecvarea fondurilor proprii si verificarea determinarii indicatorului de solvabilitate; receptivitatea la recomandarile formulate anterior de catre auditori si autoritatile de supraveghere

Finalizarea actiunii de supraveghere, prin intocmirea unui raport de supraveghere si a anexelor aferente, pe baza deficientelor constatate de echipa de inspectori in desfasurarea activitatii unitatii teritoriale a institutiei de credit verificate, precum si a altor aspecte ce prezinta importanta in evaluarea riscurilor. Materialele intocmite vor fi remise bancii verificate pentru semnare, iar echipele de inspectie vor analiza si raspunde la eventualele precizari, observatii sau obiectiuni formulate de aceasta.

1.Analiza activitatii de creditare, in lei si valuta (cererea si aprobarea, intocmirea documentelor legale si garantarea, acordarea, administrarea si rambursarea).

Referitor la respectarea de catre banca a prevederilor normelor proprii de creditare, s-au constatat urmatoarele deficiente :

cererea si aprobarea creditelor (indeplinirea conditiilor pentru obtinerea de credite, existenta documentatiei necesare si respectarea competentelor de aprobare)

intocmirea documentelor legale (contract de credit, contract de ipoteca, contract de garantie reala mobiliara) si acordarea creditului

garantarea creditelor

utilizarea si rambursarea creditelor

inregistrarea in contabilitate a operatiunilor specifice

2. Clasificarea creditelor si constituirea provizioanelor specifice de risc

Urmarea analizei efectuate de catre unitatea bancara verificata a portofoliului de credite si angajamente extrabilantiere acordate clientelei nebancare, a rezultat urmatoarea structura pe categorii de credite : " STANDARD" - 68,7%, "IN OBSERVATIE" - 12,7%, "SUBSTANDARD » - 4,4%, « INDOIELNIC » - 1,2% si « PIERDERE » - 13%.

Clasificarea creditelor si plasamentelor la data de 31.01.2007 s-a efectuat in baza Regulamentului BNR nr.5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc, Normelor metodologice ale BNR nr.12/2002 privind aplicarea Regulamentului BNR nr.5/2002, Regulamentului BNR nr.7/2002 privind modificarea si completarea Regulamentului BNR nr.5/2002 si Normelor metodologice ale BNR nr.12/2002 si ale Normelor Interne ale ALPHA BANK S.A. privind evaluarea performantelor financiare ale clientilor in vederea constituirii provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificarile si completarile ulterioare.

3.Transmiterea corecta a informatiei de risc bancar la Centrala Riscurilor Bancare

Pentru perioada analizata, nu s-au constatat incalcari ale Regulamentului BNR nr.4/2004 privind organizarea si functionarea la BNR a Centralei Riscurilor Bancare, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre unitatea bancara verificata.

ANALIZA RISCULUI OPERATIONAL, LEGAL, PRECUM SI A RISCULUI REPUTATIONAL.

Riscul de credit

Avand in vedere concluziile desprinse din analiza portofoliului de credite precum si constatarile echipelor de inspectie, consideram ca unitatea bancara verificata se expune riscului de credit determinat de:

- calitatea portofoliului de credite existent in sold la data de 31.01.2007, pe categorii de clasificare, ce evidentiaza un trend ascendent al ponderii creditelor neperformante in total expunere bruta;

- acordarea unor credite in conditiile unor informatii incomplete (consultare CIP, CRB);

- intocmirea si inregistrarea cu intarziere la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare a contractelor de gaj pentru bunurile cumparate din credit si acceptate drept garantie la creditele acordate debitorilor

Riscul operational

Echipa de inspectie apreciaza ca deficientele constatate pot constitui si elemente de influenta asupra expunerii la riscul operational, rezultat din nerespectarea de catre personalul propriu a prevederilor normelor proprii de creditare, mai ales in ceea ce priveste urmarirea respectarii destinatiei creditelor, inregistrarea in contabilitate a garantiilor constituite, precum si neurmarirea asigurarii, pe intreaga perioada de creditare, a bunurilor aduse in garantie; precum si nerespectarea de catre personalul cu atributii in domeniu a unora dintre prevederile Normelor BNR nr.3/2002 privind standardele de cunoastere a clientelei, cu modificarile si completarile ulterioare

Riscul valutar

Echipa de inspectie apreciaza ca acordarea preponderent de credite in valuta - USD si EURO- poate constitui un element de influenta asupra expunerii la riscul valutar, determinat de fluctuatia cursurilor de schimb de pe piata valutara.

Raportul de supraveghere incheiat este semnat de reprezentantii legali ai unitatii bancare verificate si de catre echipa de inspectie a Bancii Nationale a Romaniei.

4. Masuri de remediere si sanctiuni. In situatia in care Banca Nationala a Romaniei constata la o institutie de credit ca abaterile de la normele de prudenta se repeta sau influenteaza negativ indicatorii de prudenta bancara si de performanta financiara, aceasta va proceda, in conformitate cu dispozitiile legale, la aplicarea de sanctiuni . De asemenea, vor fi atentionate conducerile institutiilor de credit verificate asupra necesitatii intreprinderii unor masuri ferme, in vederea eliminarii si prevenirii neajunsurilor din activitatea lor, a respectarii cu strictete a normelor de prudenta bancara si a celorlalte dispozitii legale privind activitatea bancara.

In urma constatarilor, Banca Nationala a Romaniei poate incheia un acord scris cu Consiliul de Administratie al bancii, care sa cuprinda un program de masuri de remediere, poate institui masurile de supraveghere si de administrare speciala sau poate limita operatiunile bancii.

Daca Banca Nationala a Romaniei constata, in urma efectuarii actiunilor de supraveghere si a analizei raportarilor bancilor, incalcarea legii si o situatie financiara precara, aceasta stabileste masuri speciale de supraveghere.

Daca in activitatea acesteia apar in continuare deficiente grave care nu au fost remediate de Comisia de Supraveghere a bancii, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei poate hotari trecerea la administrarea speciala a institutiei de credit, luandu-se in continuare toate masurile ce se impun.

Cap.3. Instrumente indirecte de consolidare a supravegherii bancare

3.1.Centrala Incidentelor de Plati

Centrala Incidentelor de Plati este un centru de intermediere care gestioneaza informatia specifica incidentelor de plati, pentru interesul public. Datele specifice incidentelor de plati sunt transmise, difuzate si valorificate pe baza informatiilor continute in evidente si ocazionate de acte si fapte cu potential fraudulos, litigios care pot produce riscuri de neplata.

CIP organizeaza si gestioneaza un fisier de interes general - Fisierul national de incidente de plati, structurat in alte trei fisiere (de cecuri, de cambii si de bilete la ordin). Acesta alimenteaza automat Fisierul national al persoanelor cu risc, cu incidentele de plati majore inregistrate pe numele unei persoane fizice sau juridice, inclusiv al unei banci. Analiza bazei de date a Centralei Incidentelor de Plati evidentiaza faptul ca numarul incidentelor de plata si al titularilor care le-au generat au continuat sa creasca, insa intr-un ritm mult mai redus decat in anii anteriori, ceea ce inseamna ca aceasta entitate incepe sa-si atinga scopul pentru care a fost infiintata, respectiv cresterea disciplinei in domeniul utilizarii instrumentelor de plata.

3.2. Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar
Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar s-a infiintat in anul 1996, cu scopul de a garanta rambursarea depozitelor constituite la societatile bancare de catre deponentii persoane fizice, stabilindu-se atunci un plafon de garantare de 10 milioane lei pe deponent. In 2004s-au adus modificari cadrului legislativ, vizand armonizarea legislatiei interne cu prevederile Directivei Comunitare, in principal prin includerea persoanelor juridice si a entitatilor fara personalitate juridica in schema de garantare si prin majorarea treptata a plafonului de garantare pana la nivelul de 20.000 euro/titular de depozit bancar, incepand cu ianuarie 2007. In prezent, nivelul maxim al garantarii per deponent este echivalentul in lei a 20.000 euro (echivalentul in lei a 10.000 euro, incepand cu 1 ianuarie 2005; echivalentul in lei a 15.000 euro, incepand cu 1 ianuarie 2006; echivalentul in lei a 20.000 euro, incepand cu 1 ianuarie 2007).

Un alt obiectiv urmarit in activitatea desfasurata de Fond l-a constituit monitorizarea si sprijinirea permanenta a lichidatorilor in aplicarea procedurilor de faliment la bancile la care Fondul detine calitatea de creditor (de regula, creditor majoritar).

Fondul a investit contributiile initiale si contributiile anuale incasate, precum si sumele recuperate din creantele la bancile in faliment, in conditii de eficienta si de risc minim, conform cadrului legal existent, actiune care a contribuit la sporirea resurselor financiare ale acestuia.

3.3. Centrala Riscurilor Bancare

Centrala Riscurilor Bancare este un centru de intermediere care gestioneaza in numele Bancii Nationale a Romaniei informatia de risc bancar si informatia despre fraudele cu carduri pentru scopurile utilizatorilor, in conditiile pastrarii secretului bancar. CRB functioneaza de la inceputul anului 2000 si strange informatii legate de expunerea fiecarei institutii de credit fata de debitorii cei mai mari, aceia care au contractat o datorie peste o anumita suma (in prezent 20.000 RON).

Proiectul demarat de Banca Nationala a Romaniei in anul 2003 pentru modificarea Regulamentului nr. 1/1999 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Riscurilor Bancare s-a finalizat prin intrarea in vigoare la data de 1 septembrie 2004 a Regulamentului nr. 4/2004 si se modifica la data de 1 mai 2007 prin intrarea in vigoare a unui nou Regulament nr.2/2007.

Principala modificare adusa de regulament consta in dezvoltarea bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare prin includerea unor noi informatii de risc bancar care se refera la:

grupurile de debitori evidentiate de institutiile de credit;

restantele mai mari de 30 de zile inregistrate de persoanele fizice in restituirea creditelor in sume mai mici de 20.000 RON;

fraudele cu carduri produse de catre posesorii de carduri;

creditele acordate persoanelor juridice nebancare nerezidente.

3.4.Biroul de Credit

Biroul de Credit S.A. s-a infiintat la sfarsitul anului 2003, la initiativa sistemului bancar romanesc, obiectul principal de activitate al acestuia fiind colectarea de date si informatii privind portofoliul de clienti - persoane fizice - al bancilor participante. Biroul pune la dispozitia bancilor participante informatii, date si studii corespunzatoare in vederea cuantificarii riscului de credit, al cresterii calitatii creditelor in sistemul bancar romanesc, al diminuarii riscului de frauda si al protejarii creditorilor. Participatiile la capitalul Biroului de Credit sunt direct proportionale cu cotele de piata pe care le are fiecare banca in volumul total de credite acordate populatiei.

Proiectul de dezvoltare a Biroul Roman de Credit a avut in vedere implementarea in trei faze.

In prima faza, data in functiune pe 16 august 2004, intr-un termen record de aproximativ 3 luni, au fost prelucrate informatiile transmise de banci referitoare la debitorii - persoane fizice care au inregistrat intarzieri la rambursarea creditelor de peste 30 de zile, la contraventii sau infractiuni savarsite de persoane fizice in relatia cu institutiile de credit, conform (stabilita printr-o hotarare a unei instante judecatoresti), precum si la persoanele care au dat declaratii cu inadvertente, neconforme cu realitatea.

Pe 4 aprilie 2005 a inceput faza a doua de dezvoltare a sistemului, prin care se urmareste atingerea a doua obiective principale:

gestionarea, pe langa informatiile negative despre clientul institutiei de credit, a informatiilor de natura pozitiva, referitoare la toate creditele acordate de catre bancile participante persoanelor fizice;

sursele de provenienta a informatiei se vor extinde cu sursele non-bancare: societatile financiare, de leasing, de asigurari, societati de telefonie fixa si mobila, societati furnizoare de utilitati.

Pentru viitor, pe agenda de lucru a Consiliului de Administratie al Biroului de Credit se gaseste participarea in sistem a societatilor financiare nebancare si de asigurari. In acelasi timp, se deruleaza discutii cu reprezentanti ai companiilor de telefonie mobila si fixa si ai societatilor de recuperare de creante.

Faza a treia este dedicata dezvoltarii unui punctaj, produs care va oferi o imagine sintetica si nuantata, in acelasi timp, a comportamentului debitorului, usurand astfel creditorului decizia de a intra sau nu intr-o relatie de natura financiara cu persoana respectiva.

Cap.4. Impactul acordului BASEL II asupra activitatii de supraveghere bancara in Romania

4.1.Noul Acord de Capital - Basel II

Pilonul 1 - Cerinte minime de capital

Evaluarea cerintei de adecvare a capitalului este determinata in continuare de riscul de credit si de riscul de piata, la care se adauga, ca o noutate, riscul operational

Regulile de determinare a cerintelor minime de capital sunt flexibile si avansate, pentru fiecare dintre cele trei componente, fiind disponibile abordari diferite, dupa cum urmeaza:

-Riscul de credit

-Riscul de piata

-Riscul operational

Riscul de credit. Optiunile pentru calculul cerintei de adecvare a capitalului pentru riscul de credit includ o abordare standardizata si doua versiuni (de baza si avansata) ale unui model bazat pe modele interne (Internal Rating Based Approach - IRB).

Abordarea standard este elementul de legatura cu Basel I, pentru ca se pastreaza metodologia de stabilire a cerintelor privind fondurile proprii prin utilizarea coeficientilor de risc si a instrumentelor de diminuare a riscului.

Elementele de noutate ale Basel II sunt :

largirea gamei ponderilor de risc de credit de la 4 la 8 categorii - 0%, 10%, 20%, 35%, 50%, 75%, 100% si 150%;

diversificarea instrumentelor de diminuare a ricului de credit (recunoasterea ca diminuatoare de risc de credit a garantiilor oferite de administratii locale si regionale, entitati din sectorul public sau alte entitati cu rating ridicat, utilizarea instrumentelor derivate - credit default swap, total return swap, credit linked notes);

utilizarea rating-urilor pentru evaluarea clientilor .

Riscul de piata. Cerinta de adecvare a capitalului pentru riscul de piata are in vedere riscul de pozitie, riscul de decontare si contrapartida, riscul valutar si de marfa, la care se adauga, ca noutate a Basel II, includerea cerintelor de capital pentru derivatele de credit si unitatile organismelor de plasament colectiv.

Calcularea cerintei de capital pentru riscul de piata este, de asemenea, permisa prin intermediul unei abordari standardizate sau a unei abordari bazate pe cotari interne.

Corelatia existenta intre cuantificarea expunerii la riscul de piata si stabilirea cerintelor de alocare a capitalului bancar, trebuie gestionata in asa fel incat nivelul capitalului sa corespunda profilului de risc al fiecarei banci in parte. Apar, astfel, ca necesare eforturile bancilor in directia monitorizarii schimbarilor intervenite pe piata, dublate de o atentie deosebita din partea autoritatii de supraveghere pentru analiza riscului de piata.

Riscul operational. Riscul operational este definit de Comitetul de la Basel pentru Supravegherea Bancara ca fiind "riscul pierderii rezultate de pe urma proceselor interne, a personalului sau a sistemelor neadecvate sau falimentare, sau de pe urma evenimentelor externe". Progrese cum ar fi utilizarea tot mai mare a tehnologiilor automatizate, intensificarea operatiunilor adresate persoanelor fizice si agentilor economici mici si cresterea comertului electronic, utilizarea tot mai mare a surselor externe si a tehnicilor sofisticate de reducere a riscului de credit si a riscului de piata, au creat un risc operational crescut. Aceasta recunoastere a condus la o subliniere sporita a gestionarii sanatoase a riscului operational de catre banci, precum si la includerea riscului operational in procesul intern al unei banci cu privire la evaluarea si alocarea capitalului.

Pilonul 2 - Supravegherea gestiunii riscului

O componenta esentiala a cadrului de adecvare a capitalului este analiza de supraveghere, strict legata de cerintele minime de capital si de disciplina de piata

Acordul Basel II are in vedere, prin cel de-al doilea pilon, urmatoarele elemente ale unei abordari calitative a cerintelor prudentiale:

-  rolul activ al autoritatii de supraveghere in evaluarea procedurilor interne ale bancilor privind adecvarea capitalului la profilul de risc. Acestea includ: politici si proceduri care sa ia in calcul toate riscurile importante ale bancii; proceduri care sa lege strategiile bancii la nivelul capitalului (stabilit in functie de risc); controale interne, supraveghere si audit care sa asigure integritatea sistemului de management global. Responsabilitatea intocmirii acestor proceduri care sa ia in calcul toate riscurile importante ale bancii, care sa lege strategiile bancii la nivelul capitalului (stabilit in functie de risc), a controalelor interne, de supraveghere si audit menite sa asigure integritatea sistemului de management global, revine totusi managementului bancii.

- verificarea procedurilor interne ale bancilor privind managementul riscului de catre autoritatea de supraveghere.

- posibilitatea impunerii cerintei ca institutiile de credit sa mentina capital in exces fata de nivelul minim indicat de Pilonul I

- implementarea unor mecanisme de interventie timpurie a BNR, capabile sa previna scaderea capitalului sub nivelurile minime solicitate pentru acoperirea caracteristicile de risc ale unei anumite banci. In conditiile in care volumul capitalului nu este mentinut corespunzator, autoritatile de supraveghere trebuie sa solicite actiuni de remediere rapida. Printre mijloacele de aplicare ale acestui principiu se numara: intensificarea monitorizarii activitatii bancii; restrictionarea platii dividendelor; solicitarea pregatirii si implementarii de catre banca a unui plan de imbunatatire a nivelului capitalului; solicitarea ca banca sa-si majoreze imediat capitalul.

Pilonul 3 - Disciplina de piata 

Comitetul de la Basel subliniaza faptul ca disciplina de piata reprezinta un instrument necesar in supravegherea bancara, un element important in promovarea sigurantei si soliditatii bancilor si a sistemului financiar bancar in ansamblu Pilonul 3 al Noului Acord de Capital cuprinde cerinte de raportare mai detaliate catre autoritatea de supraveghere - Banca Nationala a Romaniei si, ca noutate, catre public, referitoare la :

structura actionariatului

expunerile la risc

adecvarea capitalului la profilul de risc

Potrivit aceluiasi oficial al Bancii Nationale a Romaniei, avantajele noilor cerinte prudentiale impuse prin Acordul Basel II sunt urmatoarele:

- urmaresc specificul activitatii fiecarei institutii de credit si profilul de risc pe care aceasta il prezinta

- conduce la dezvoltarea pietei agentiilor de rating

- asigura diversificarea metodelor privind evaluarea riscurilor si stabilitatea cerintelor de capital de la un nivel simplificat la un nivel sofisticat

- determina o reducere a cerintelor de capital in contextul evolutiei de la o abordare simplificata la abordari avansate

- presupune formarea resurselor umane in vederea utilizarii eficiente a procedurilor de evaluare a agentiilor de rating, desfasurarea procesului de supraveghere la nivelul cerintelor pilonului 2 si validarea modelelor interne ale institutiilor de credit

- stimuleaza transparenta si disciplina de piata.

Singurul dezavantaj al Noului Acord de Capital este determinat de alocarea de resurse umane si financiare suplimentare, costuri care pe termen mediu vor fi compensate prin diminuarea cerintelor de capital.

4.2. Implementarea prevederilor Basel II in Romania

Potrivit opiniilor reprezentantului Bancii centrale, strategia Bancii Nationale a Romaniei pentru aplicarea Acordului Basel II cuprinde 4 etape de desfasurare si anume:

Etapa 1 -initierea dialogului si realizarea schimbului de informatii cu sectorul bancar

- realizarea evaluarii generale cu privire la instrumentele de management al riscului si cunoasterea pozitiei institutiilor de credit in ceea ce priveste optiunile tehnice nationale de implementare a Basel II (adoptarea abordarii standard sau a celei bazate pe modele interne);

In opinia specialistilor din banca centrala, abordarea bazata pe modele interne (de baza si avansate), pentru toate cele 3 tipuri de risc, se aplica, de principiu, atunci cand activitatea bancii are un grad de sofisticare ce nu permite surprinderea prin metode standardizate a nivelului de risc, iar potrivit spiritului Directivei, utilizarea lor este prudent sa se realizeze gradual, pe masura ce bancile au informatiile si experienta necesara aplicarii.

- informarea ssi stabilirea dialogului cu alte autoritati nationale (Ministerul Finantelor Publice, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare) si internationale (autoritati de supraveghere din alte state);

- evaluarea necesitatilor de formare profesionala la nivelul sectorului bancar, inclusiv la nivelul autoritatii centrale.

Etapa 2 - dezvoltarea mijloacelor pentru realizarea supravegherii sectorului bancar la standardele impuse de Noul Acord de Capital, eforturile fiind canalizate simultan in mai multe domenii

- transpunerea in cadrul legislativ national al directivelor europene

- formularea pozitiei in legatura cu optiunile aflate in competenta de decizie a autoritatii monetare internationale

- derularea studiului de impact cantitativ

- activitati de supraveghere de la sediul bancii centrale (off-site) si misiuni de evaluare a conditiilor de implementare Basel II la sediul institutiilor de credit (on-site)

- elaborarea ghidurilor de validare a modelelor interne de rating ale institutiilor de credit

- adaptarea sistemului de raportari prudentiale ale institutiilor de credit

Etapa 3 - derularea procesului de validare de catre Banca Nationala a Romaniei a modelelor interne de rating utilizate de institutiile de credit pentru evaluarea clientilor si a portofoliului de credite existent

Etapa 4 - procesul de verificare a aplicarii prevederilor Noului Acord de Capital in sectorul bancar

4.3. Basel II si noile provocari ale activitatii de supraveghere bancara in Romania

Cele prezentate au creat fundamentul necesar trecerii catre o noua etapa a supravegherii prudentiale in Romania, respectiv de la supravegherea cantitativa, de stabilire a conformantei institutiilor de credit cu cerintele instituite de normele de prudenta bancara "compliance supervision", la o etapa superioara, calitativa, orientata catre evaluarea riscurilor la care institutiile de credit prin specificul activitatii acestora se pot expune, asa numita "risk based supervision".

Concluzii

Globalizarea este o realitate obiectivǎ pentru Romania, un proces la care tara noastrǎ trebuie sǎ se alinieze cǎci, tendinta spre globalizare si integrare mondialǎ este una realǎ. De asemenea, aderarea la Uniunea Europeanǎ reprezintǎ un obiectiv strategic fundamental, iar problema reformei institutionale de reglementare si supraveghere financiarǎ la nivel mondial si la nivel de Uniune Europeanǎ este una de mare actualitate in prezent.

Integrarea pietelor financiare din UE a inregistrat progrese insemnate. Aceste evolutii conduc la cresterea riscului sistemic transfrontalier, ceea ce a aprins dezbaterile la nivel european privind aranjamentele optime de supraveghere bancara.

Procesul de integrare financiara a generat efecte economice pozitive, dar a adus si la o mai mare interdependenta intre sistemele bancare ale tarilor comunitare. Problemele dintr-o tara de origine risca sa se transfere rapid intr-o tara gazda prin intermediul bancilor ce opereaza transfrontalier, gradul de risc fiind mai mare in tarile in care sucursalele bancilor straine constituie o parte insemnata a sistemului bancar. Odata cu aderarea la UE a noilor state membre, aceasta problema a devenit acuta, deoarece sistemul bancar al acestora este dominat de banci straine.