DEZVOLTAREA EXTERNA A EMBRIONULUI SI CURBURILE ACESTUIA

DEZVOLTAREA EXTERNA A EMBRIONULUI SI CURBURILE ACESTUIA

1. SEPARAREA EMBRIONULUI DE BLASTODERM

ZONELE BLASTODERMULUI

Pot fi distinse urmatoarele zone: aria pellucida

zona vasculara a ariei opace aria vitelina interna aria vitelina externa.

Aria pellucida este bine definita prin transparenta sa si inconjoara embrionul. Sub ea se gaseste cavitatea subgerminala. Zona vasculara este si mai bine definita prin extensia ariei hemangioblastelor. care are o margine clara ce coincide cu extensia«mezodermului.

Aria vitelina include intregul blastoderm periferic pana la aria vasculara si se caracterizeaza prin prezenta a doua straturi ( ecto- si endoderm ) sau peretele germinai. Acesta este divizat in doua zone concentrice: interna si externa.

Zona interna mai larga apare ca o cavitate plina cu fluid situata intre endoderm si galbenus, continuata periferic cu cavitatea subgerminala.

Zona externa . relativ ingusta este formata dintr-o zona de jonctiune cu aria vitelina interna si o margine libera separata de galbenus - marginea de crestere. Zona de jonctiune reprezinta partea persistenta a blastodermului din care se dezvolta ecto- si endodermul extraembroinar.

Separarea embrionului de blastoderm se realizeaza prin aparitia unor cute ce se unesc si formeaza un inel continuu in jurul embrionului pe care-1 separa de blastodermul extraembrionar:

cuta cefalica sau santul limitant anterior;

cutele laterale sau santurile limitante posterioare;

cuta caudala sau santul limitant posterior.

Descrierea embrionului la 48 ore de incubatie

Descrierea embrionului la 72 ore de incubatie Figura 1. Ansamblu

Metencefal Mezencefal

Diencefa!

Emisfera cerebrala a telencefalului

Glanda pineala

Ventricol

Primordiui 'a n p i i

Limitele cutei amniotice

a. Cuta cefalica

Dupa formarea prelungirii cefalice, delimitarea embrionului de blastoderm incepe prin aparitia cutei cefalice la capatul anterior al placii neurale, ca un contur semicircular cu cavitatea orientata posterior. Ea este alcatuita din ecto- si endoderm. care se curbeaza in jos, inapoi, pentru ca mai apoi sa se indrepte din nou spre inainte. Vor apare doua cavitati:

una ventrala - care este inceputul intestinului anterior

una dorsala - buzunarul subcefalic

incepand cu stadiul de 4 somite ectodermul si endodermul cutei cefalice sunt separate de doua expansiuni laterale ale corpului - vezicule cardio - amniotice, care in stadiul de 6 somite vor fuziona pe linie mediana.

b. Cutele laterala

Sunt o continuare a ramurilor laterale ale cutei cefalice. Ele se formeaza prin invaginarea spre vitelus a somato si splanhnopleurei adiacente embrionului.

La nivelul nivelul splanhnopleurei. cutele laterale se apropie si fuzioneaza in directia cardio - caudala de la intestinul anterior spre cel posterior, astfel incat determina formarea canalului splanhnic in tubul digestiv. Intestinul anterior se alungeste si in stadiul de 31 de somite ajunge in drcpttil somitei 14.

c. Cuta codala

Apare in stadiul de 12 somite in splanhnopleura avand drept urmare aparitia intestinului posterior care se alungeste treptat spre anterior. Va ramane insa la nivelul intestinului primitiv o deschidere, care comunica cu splanhnopleura extraembrionara ( sacul vitelin ), numita duetul vtelin.

Santurile limitante din somatopleura duc la formarea peretelui corpului si la nivelului trunchiului somatopleura este separata de splanhnopleura prin celom ( cavitatea corpului).

Partea neinchisa a peretelui corpului se continua cu amniosul, iar partea de legatura

sub numele de ombilic sau duet somatic

Figura Ansanblu (asterixul indica flexura craniala)

CURBURILE EMBRIONULUI

Embrionul sufera o rotatie, dintr-o pozitie inelinata. ajungand intr-una laterala, paralel cu aceasta aparand si o curbura a capului si corpului, atat de caracteristice pentru embrionul amniotelor.

In stadiul de 14 somite o prima modificare ce poate fi observata initial sub forma unor ondulatii usoare in regiunea mezencefalului si care determina orientarea prozencefalului spre vitelus, este cunoscuta sub numele de curbura craniala.Aproape simultan se manifesta si o alta tendinta, ceea de rotatie laterala, care la inceput implica numai extremitatea acestuia.

Din stadiul de 27 somite prin curbura craniala. prozencefalul este arcuit in unghi drept fata de aza copuliui, si datorita rotatiei capul embrionului este culcat pe partea sa stanga. Treptat, curbura implica si corpul embrionului, astfel incat interg embrionul este intors pe partea sa stanga la ~ 96 ore de incubatie.

In mod exceptional rotatia se poate face si in directie inversa ( heterotaxice ), situatie asociata cu situs inversum viscerum. Heterotatia a fost provocata experimental de FOL si WARYNSKY.

Dupa aparitia curburii craniale apare o a doua flexura transversala - curbura cervicala - la jonctiunea dintre cap si trunchi. Curbura cervicala se va extinde treptat pana cand capul formeaza un unghi drept sau ascutit cu trunchiul.

intregul trunchi tinde sa se roteasca ventral, formand o curbura eu convexitate dorsala, ceea ce determina apropierea extremitatii sale posterioare de varful capului.

Aceste curburi, caracteristice embrionului vertebratelor amniote, sunt determinate de dezvoltarea precoce a SNC si numai curbura craniala se va pastra in permanenta.