AGENT VAMAL - COMBATEREA TRAFICULUI DE DROGURI SI A PRODUSELOR CU REGIM SPECIAL

 

COMBATEREA TRAFICULUI DE DROGURI SI A PRODUSELOR CU REGIM SPECIAL

CUPRINS

1.Introducere.........................

2.Regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase.......

3.Cercetari stiintifice si medicale................

4.Norme..........................

5.Aplicarea procedurii PIC..................

6.Sanctiuni..........................

7.Anexe...........................

8.Strategia nationala antidrog in perioada 2002-2012..........

8.1.Viziunea si scopulstrategiei.................

8.2.Prevenirea consumului de roguri...............

8.3.Reducerea riscurilor....................

8.4.Asistenta medicala....................

8.5.Reducerea ofertei......................

8.6.Factori de risc......................

9.Informare si evaluare.....................

10.Strategii nationale......................

11.Situatia epidimologica...................

12.Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri.........

13.Piata de droguri........................

14.Concluzii.........................

14.1.Tratament.......................

ARGUMENT

Conform opiniei majoritatii populatiei din Romania (86,3%), consumul de droguri reprezinta o problema pentru aceasta tara. Fie ca este vorba de tineri sau de persoane mai in varsta, fie ca este vorba de mediul urban sau de cel rural, sondajele arata ca drogurile reprezinta o problema pentru societatea romaneasca. Raspunsurile de acest tip se regasesc mai frecvent in grupa de varsta cuprinsa intre 18-25 ani.

Desi problema drogurilor este perceputa ca una deosebit de grava, se noteaza faptul ca un larg procentaj de populatie (40%) nu cunoaste semnificatia sintagmei 'drog ideal'.

Au fost relevate, in functie de procentajul respondentilor, trei dintre cele mai importante droguri: cocaina(50%), marijuana(42%) si heroina(42%). Aceste trei droguri, la care am putea adauga si hasisul(30%), au obtinut cele mai ridicate procentaje, mult mai ridicate decat restul drogurilor cunoscute.

Discutand despre tendintele consumului de droguri, numarul celor care au consumat sau care sunt tentati sa o faca, au depasit toate asteptarile in Bucuresti.

Opinia publica este destul de dezorientata in legatura cu subiectul drogurilor. Nivelul de informare in acets domeniu este foarte scazut, si in conformiatte cu un alt studiu prezentat intr-o emisiune TV, mai mult de 70% dintre telespectatorii care au sunat au fost de acord cu pedepsirea consumatorilor, considerandu-i infractori de drept comun

Merita toata atentia noastra tineri din ziua de azi care sunt consumatori de droguri in idea de a obtine senzatia de implinire si pentru a scapa de dificultati .O viata dependenta de drog nu poate fi decat un mod de trai jalnic, demn de compatimit, de aceea este important sa fim intotdeauna atenti pentru ca cei de langa noi sa nu fie nevoiti sa apeleze la droguri; sa fie suficient sa respecte, sa discerna, sa inceapa o actiune, un proiect si sa le finalizeze considerand ca orice problema in viata este in fond o oportunitate de a demonstra lumii si lor insisi ca au puterea de a nu se lasa doborati de pericolele care pandesc la fiecare colt de strada si ca pot spune cu mandrie: "VIATA E PREA FRUMOASA PENTRU A FI TRANSFORMATA IN COSMAR CONSUMAND DROGURI".

INTRODUCERE

Desi problema drogurilor este perceputa ca una deosebit de grava, se noteaza faptul ca un larg procentaj de populatie (40%) nu cunoaste semnificatia sintagmei 'drog ideal'.

Au fost relevate, in functie de procentajul respondentilor, trei dintre cele mai importante droguri: cocaina(50%), marijuana(42%) si heroina(42%). Aceste trei droguri, la care am putea adauga si hasisul(30%), au obtinut cele mai ridicate procentaje, mult mai ridicate decat restul drogurilor cunoscute.

Discutand despre tendintele consumului de droguri, numarul celor care au consumat sau care sunt tentati sa o faca, au depasit toate asteptarile in Bucuresti.

Din punct de vedere regional, putem observa ca si in zona Dobrogei s-a inregistrat un nivel crescut al consumului. In ce priveste potentialii consumatori, Bucurestiul ramane, fara nici un dubiu, lider, cu o situatie total diferita de cea din Transilvania sau alte regiuni.

In cursul anului 2000, au fost investigate 270 de cazuri de trafic ilegal de droguri, din care 243 au fost rezolvate de serviciile de combatere a crimei organizate; au fost anchetate 426 de persoane, dintre care 399 persoane au fost anchetate de catre serviciile de crima organizata.

In cursul anului 2000, au fost emise 188 de sentinte finale, dar numarul este puternic influentat de lipsa legislatiei. Faptul ca Legea antidrog a fost emisa abia in 2000, nu a permis sa se ajunga imediat la condamnari.

Cel mai consumat drog, in Romania, s-a dovedit a fi heroina. Puritatea heroinei pe strada este in jur de 30%. Derivatii amfetaminei (in special Ecstasy) s-au plasat pe locul doi ca preferinta in cazul consumatorilor de droguri. Ca procentaj, acest drog (Ecstasy-pastile) a inregistrat o valoare aproximativa de 30%. Abuzul de heroina este mai ridicat decat in 1999, si a devenit o reala problema de sanatate.

Este prevazuta pedeapsa cu inchisoarea pentru medicii care prescriu 'medicamente cu risc crescut' daca 'nu este necesar din punct de vedere medical'. Aceasta presupune un risc considerabil pentru medicii care se angajeaza in prescrierea tratamentelor de substitutie pentru dependentii de heroina, cum ar fi cazul metadonei, care poate fi etichetata drept un medicament (fiind un opiaceu), precum si datorita faptului ca indicatia de mentinere a medicatiei de substitutie nu este definita pe o baza consensuala, nici la nivel national, nici international. Acelasi risc il prezinta si farmacistii implicati in tratamentul de substitutie.

Permiterea consumului de droguri in locuri in care are acces publicul, este, de asemenea, pedepsita cu inchisoarea. Aceasta ar putea zadarnici implementarea strategiei de prevenire a infectarii cu HIV si hepatita in cadrul programelor de schimb de ace si seringi, a promovarii folosirii de seringi si ace sterile pentru injectarea drogurilor ilegale; de asemenea, tolerarea uzului in locurile supravegheate va conduce la excluderea celor mai potentiali clienti care sa aiba nevoie de contacte profesionale si consiliere.

Structura unitatii nationale antidrog din cadrul Ministerului de Interne a fost modificata, astfel incat aceasta include un compartiment care se ocupa de circiutul legal al drogurilor si precursorilor, iar alte structuri din cadrul Ministerului de Finante, al Sanatatii si Familiei si din Directia Generala a Vamilor au fost modificate in vederea eficientizarii preventiei si combaterii consumului si traficului ilicit de droguri.

Regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase:

Prezenta lege stabileste cadrul normativ general pentru controlul efectiv si supravegherea eficienta a regimului substantelor si preparatelor chimice periculoase, in vederea protejarii sanatatii populatiei si a mediului impotriva actiunii negative a substantelor si preparatelor chimice periculoase.

Principiile care stau la baza activitatilor ce implica substante si preparate chimice periculoase sunt:

a) principiul precautiei in gestionarea substantelor si a preparatelor chimice periculoase, in vederea prevenirii pagubelor fata de sanatatea populatiei si de mediu;
b) principiul transparentei fata de consumatori,asigurandu-se accesul la informatii privind efectele negative pe care le pot genera substantele si preparatele chimice periculoase;
c) principiul securitatii operatiunilor de gestionare a substantelor si preparatelor chimice periculoase.

Prevederile prezentei legi se refera la:

a)     evaluarea si controlul riscului pe care substantele si preparatele chimice periculoase il reprezinta pentru sanatatea populatiei si pentru mediu;

b)     restrictii privind introducerea pe piata si utilizarea anumitor substante si preparate chimice periculoase;

c)     controlul importului si exportului anumitor substante si preparate chimice periculoase;

d)     substantele care epuizeaza stratul de ozon;

e)     introducerea pe piata a biocidelor;

f)      aplicarea principiilor bunei practici de laborator (B.P.L.)

In conformitate cu prevederile legale in vigoare, Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase are atributii in urmatoarele domenii: clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, notificarea substantelor chimice periculoase si aplicarea principiilor bunei practici de laborator (B.P.L.).

(1) In scopul asigurarii protectiei mediului si a sanatatii populatiei, anumite substante si preparate chimice periculoase se restrictioneaza la introducerea pe piata si la utilizare.
(2) Substantele si preparatele chimice periculoase care sunt restrictionate la introducerea pe piata si la utilizare se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(3) Producatorii, importatorii, distribuitorii si utilizatorii sunt obligati sa respecte toate restrictiile privind introducerea pe piata si utilizarea substantelor si a preparatelor chimice periculoase prevazute in actele normative specifice acestui domeniu.
Principiile evaluarii riscului pe care substantele si preparatele chimice periculoase existente il reprezinta pentru sanatatea populatiei si pentru mediu, evaluarea riscului acestor substante, raportarea datelor privind evaluarea riscului, controlul riscului, autoritatile responsabile de evaluarea si controlul riscului si atributiile acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Testele experimentale care se fac pentru evaluarea riscului pe care substantele si preparatele chimice periculoase il reprezinta pentru sanatatea populatiei si pentru mediu se efectueaza cu respectarea principiilor bunei practici de laborator (B.P.L.).
In scopul protectiei mediului si a sanatatii populatiei, unele substante si preparate chimice periculoase care sunt interzise la producere si utilizare sau a caror utilizare este sever restrictionata de catre unele tari sunt supuse unui control special atunci cand sunt importate sau exportate de Romania.

(1) Controlul importului si exportului anumitor substante si preparate chimice periculoase se face in conformitate cu prevederile Conventiei privind procedura de consimtamant prealabil in cunostinta de cauza, aplicabila anumitor produsi chimici periculosi si pesticide care fac obiectul comertului international, adoptata la Rotterdam la 10 septembrie 1998, la care Romania a aderat, precum si cu prevederile comunitare din acest domeniu.

(2) Procedura de consimtamant prealabil in cunostinta de cauza pentru controlul importului si exportului anumitor substante si preparate chimice periculoase,denumita in continuare procedura PIC,se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Productia, importul, exportul, introducerea pe piata, utilizarea,recuperarea, distrugerea si prevenirea emisiilor in atmosfera ale substantelor care epuizeaza stratul de ozon se supun prevederilor legale specifice acestui domeniu.

Cerintele care trebuie indeplinite pentru autorizarea introducerii pe piata a biocidelor si recunoasterea mutuala a acestei autorizari se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 2 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

In domeniul reglementarii regimului substantelor si preparatelor chimice periculoase au responsabilitati urmatoarele ministere si institutii:

a)     Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului;

b)     Ministerul Sanatatii;

c)     Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei;

d)     Ministerul Economiei si Comertului, prin Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase.

Pentru evaluarea efectelor pe care substantele si preparatele chimice periculoase le au asupra sanatatii populatiei si mediului, se infiinteaza Comitetul interministerial stiintific consultativ pentru evaluarea toxicitatii si ecotoxicitatii substantelor chimice periculoase, prin hotarare a Guvernului, in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului are urmatoarele atributii:

a) este autoritatea nationala competenta pentru aplicarea procedurii PIC pentru controlul importului si exportului anumitor substante si preparate chimice periculoase;
b) initiaza, impreuna cu celelalte autoritati competente, acte normative specifice referitoare la restrictionarea introducerii pe piata a anumitor substante si preparate chimice periculoase; evalueaza controlul riscului pentru om si mediu, reprezentat de substantele chimice existente, controlul importului si exportului anumitor substante si preparate chimice periculoase; evalueaza introducerea pe piata a biocidelor, cu exceptia produselor utilizate in profilaxia sanitar-umana si la activitatile referitoare la substantele care epuizeaza stratul de ozon;

c) depoziteaza, detine si difuzeaza informatiile specifice referitoare la substantele care epuizeaza stratul de ozon; controleaza si supravegheaza modul de aplicare pe teritoriul Romaniei a prevederilor Conventiei privind protectia stratului de ozon, adoptata la Viena la 22 martie 1985, ale Protocolului privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, si ale Amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat la Londra la 27-29 iunie 1990, la care Romania a aderat, cu modificarile ulterioare, precum si aplicarea legislatiei interne specifice acestui domeniu;

d) inspecteaza, prin personalul imputernicit din subordinea sa, modul in care sunt aplicate si respectate prevederile legale referitoare la substantele si preparatele chimice periculoase, in vederea prevenirii si combaterii poluarii mediului;

e)constata si sanctioneaza nerespectarea prevederilor referitoare la regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase;

f) organizeaza, separat sau impreuna cu alte autoritati competente, pregatirea personalului din subordine sau din alte ministere si institutii, implicat in aplicarea prevederilor legale privind substantele si preparatele chimice periculoase.

Ministerul Sanatatii are urmatoarele atributii:

a)     este autoritatea nationala competenta in colectarea datelor, stabilirea prioritatilor si estimarea riscului substantelor si preparatelor chimice periculoase in relatie cu sanatatea omului;

b)     stabileste strategiile prin care se indeplinesc masurile de limitare a riscurilor pentru populatia expusa la substante si preparate chimice periculoase care afecteaza ireversibil sanatatea omului;

c)     monitorizeaza starea de sanatate a populatiei expuse la substante si preparate chimice periculoase din mediul inconjurator sau profesional;

d)     realizeaza baza de date privind proprietatile toxicologice ale substantelor si preparatelor chimice periculoase;

e)     identifica si evalueaza substantele si preparatele chimice periculoase care afecteaza sanatatea umana;

f)      asigura secretariatul Comitetului interministerial stiintific consultativ pentru evaluarea toxicitatii si ecotoxicitatii substantelor chimice periculoase

g)     participa la stabilirea principiilor de evaluare a riscului pe care il reprezinta substantele si preparatele chimice periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediu;

h)     participa la elaborarea si promovarea actelor normative referitoare la evaluarea efectelor pe care substantele si preparatele chimice periculoase le au asupra sanatatii populatiei si mediului;

i)      exercita controlul respectarii regimului substantelor si preparatelor chimice periculoase, in scopul prevenirii afectarii sanatatii populatiei;

j)      participa la stabilirea concentratiilor maxime admise de substante chimice periculoase in sol, apa, aer si produse alimentare;

k)     coordoneaza, impreuna cu Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, formarea specialistilor care realizeaza evaluarea de risc pentru sanatate in relatie cu substantele si preparatele chimice periculoase;

l)      inspecteaza respectarea principiilor bunei practici de laborator (B.P.L.) in cazul testarii aditivilor alimentari, a celor pentru hrana animalelor si a pesticidelor, a produselor biologice, contaminantilor si a biocidelor;

m)  initiaza, impreuna cu celelalte autoritati competente, norme specifice pentru reglementarea introducerii pe piata a biocidelor din categoria celor utilizate in profilaxia sanitar-umana, dezinfectante si sanitizante, microbiocide si prezervative.

Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei are urmatoarele atributii:

a) initiaza si promoveaza, impreuna cu celelalte autoritati competente, acte normative specifice referitoare la protectia sanatatii si securitatea angajatilor care desfasoara activitati sau se afla in locurile de munca in care sunt prezente substante ori preparate chimice periculoase, precum si la evaluarea si controlul riscului pe care il reprezinta pentru om si mediu substantele si preparatele chimice periculoase;
b) stabileste, impreuna cu celelalte autoritati competente, reglementari in domeniul securitatii si sanatatii in munca, politicile de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale datorate substantelor si preparatelor chimice periculoase;
c) controleaza, prin Inspectia Muncii, modul in care angajatorii aplica si respecta masurile de prevenire necesare in cazul prezentei in mediul de munca a substantelor si preparatelor chimice periculoase.

Producatorii si importatorii au, in principal, urmatoarele atributii si raspunderi:

a) se documenteaza si/sau efectueaza testari privind proprietatile substantelor si preparatelor chimice periculoase existente, in vederea evaluarii riscului pe care aceste substante il reprezinta pentru sanatatea populatiei si pentru mediu;
b) clasifica, eticheteaza si ambaleaza substantele si preparatele chimice periculoase existente, in conformitate cu prevederile actelor normative specifice care reglementeaza aceste activitati;

c) furnizeaza Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Ministerului Sanatatii si Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase toate informatiile despre proprietatile substantelor si preparatelor chimice periculoase care pot pune in pericol sanatatea populatiei si mediul.
Producatorii si importatorii care introduc pe piata substante si preparate chimice periculoase, restrictionate la producere si utilizare in conformitate cu prevederile actelor normative specifice, au urmatoarele obligatii:

a) sa nu produca sau sa nu importe, in vederea introducerii pe piata si a utilizarii, substantele si preparatele chimice periculoase interzise pe baza actelor normative specifice;
b) sa nu produca substante si preparate chimice periculoase, ale caror introducere pe piata si utilizare sunt restrictionate, decat pentru acele utilizari pentru care sunt prevazut econditiile de restrictionare in actele normative specifice.

Introducerea pe piata a substantelor si preparatelor chimice periculoase care indeplinesc prevederile legale privind clasificarea, ambalarea, etichetarea si procedura de notificare nu poate fi interzisa, restrictionata sau impiedicata.
Utilizatorii au obligatia sa foloseasca substantele si preparatele chimice periculoase restrictionate la utilizare numai cu respectarea conditiilor de restrictionare stabilite de actele normative specifice.

Importatorii si exportatorii de substante si preparate chimice periculoase al caror import/ export este controlat prin procedura PIC sunt obligati sa efectueze importul/exportul numai pe baza de notificare, conform acestei proceduri.

(1) Producatorii, distribuitorii, utilizatorii, importatorii si exportatorii au obligatia sa permita personalului imputernicit conform prezentei legi sa efectueze inspectii asupra modului in care aplica si respecta reglementarile privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase.

(2) Producatorii, distribuitorii, utilizatorii, importatorii si exportatorii au obligatia de a furniza inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia isi desfasoara activitatea, inainte de inceperea acesteia, lista cu substantele si preparatele chimice periculoase pe care le vor detine si care pot pune in pericol sanatatea angajatilor in mediul de munca.

Activitatea de inspectie pentru respectarea prevederilor legale privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase se face de catre personalul imputernicit din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, al Ministerului Sanatatii, al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si al Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase, inclusiv de personalul imputernicit din cadrul structurilor teritoriale ale acestora.

Modul in care se realizeaza activitatea de inspectie la nivel teritorial si prezentarea rezultatelor inspectiilor se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, al ministrului sanatatii, al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului economiei si comertului.

(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte ale persoanelor fizice sau juridice care desfasoara activitati in domeniul substantelor si preparatelor chimice periculoase:

a) furnizarea de catre producatori, importatori, distribuitori si utilizatori a unor date nereale sau incomplete despre substantele si preparatele chimice periculoase care sunt avute in vedere pentru evaluarea riscului pe care acestea il reprezinta pentru sanatatea populatiei si pentru mediu sau a caror introducere pe piata ori utilizare este interzisa sau restrictionata;

b) netransmiterea sau transmiterea cu intarziere de catre producatori, distribuitori si utilizatori a datelor necesare pentru evaluarea riscului pe care substantele si preparatele chimice periculoase il reprezinta pentru sanatatea populatiei si pentru mediu;
c) introducerea pe piata si utilizarea unor substante si preparate chimice periculoase fara respectarea conditiilor de restrictionare.

(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) pentru persoanele fizice, cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei;
b) pentru persoanele juridice, cu amenda de la 200.000.000 lei la 600.000.000 lei. Termenii si expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:

a) conventii internationale incheiate cu privire la substantele stupefiante si psihotrope - Conventia unica asupra substantelor stupefiante din 1961, la care Romania a aderat, si Conventia asupra substantelor psihotrope din 1971, la care Romania a aderat pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra substantelor psihotrope din 1971 si la Conventia contra traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope din 1988;

b) prescriptie medicala - document scris, semnat si parafat de un medic care recomanda un tratament medical unui pacient clar identificat si care autorizeaza eliberarea de catre farmacist a unei cantitati determinate de medicamente aflate sub controlul legislatiei nationale in domeniu;

c) substanta psihotropa - termen desemnand substantele inscrise in anexele la Conventia asupra substantelor psihotrope din 1971;

d) substanta stupefiant - termen desemnand substantele inscrise in anexele la Conventia unica din 1961 a Natiunilor Unite asupra substantelor stupefiante, modificata prin Protocolul din 1972;

e) transport - operatiune de deplasare a unor bunuri dintr-un loc in altul sau, dupa caz, cantitatea de plante, substante si preparate ce contin substante stupefiante si psihotrope autorizata pentru o singura operatiune de transport;

g)     transportator - persoana fizica sau juridica autorizata in scopul efectuarii transportului;

h)     uz medical - utilizarea pe baza de prescriptie medicala licita a medicamentelor aflate sub controlul legislatiei nationale;

i)      plante-plantele care contin substante stupefiante sau psihotrope,originare din Romania ori procurate din import;

j)      preparat - o solutie sau un amestec, oricare ar fi starea sa fizica, continand una ori mai multe substante stupefiante sau psihotrope; acest termen desemneaza, de asemenea, una sau mai multe substante stupefiante sau psihotrope divizate in unitati de administrare;

k)     abuz - consumul plantelor, substantelor si preparatelor ce contin substante stupefiante si psihotrope in afara unei prescriptii medicale;
k) fabricare - toate operatiile, altele decat productia, care permit obtinerea de substante stupefiante sau psihotrope, inclusiv purificarea si transformarea substantelor stupefiante ori psihotrope in alte substante stupefiante sau psihotrope; acest termen cuprinde, de asemenea, fabricarea preparatelor, altele decat cele care sunt efectuate pe baza de prescriptie medicala intr-o farmacie;
l) producere - operatia care consta din culegerea opiului, a frunzei de coca, a canabisului si a rasinii de canabis din plantele care le produc;

m) producator - persoana fizica sau juridica ce realizeaza operatii de productie ori fabricatie;

n)     canabis - varful florifer sau fructifer al speciei Canabis indica, exceptand semintele sau frunzele care nu sunt insotite de varfurile ramurilor, a carui rasina nu a fost extrasa,oricare ar fi intrebuintarea acestuia;

o)     planta canabis - toate speciile din genul Canabis;

p)     opiu brut - latexul ingrosat prin deshidratare partiala recoltat in urma incizarii capsulelor verzi;

q)     mac opiaceu - specia Papaver somniferum L;

r)      pai sau tulpina de mac - toate partile aeriene ale plantei, cu exceptia semintelor macului opiaceu, dupa cosire;

s)     concentrat de pai sau tulpina de mac - materie obtinuta cand tulpina de mac a suferit un tratament in vederea concentrarii alcaloizilor care intra in compozitia acesteia.

Toate plantele si substantele sunt prevazute in conventiile internationale, la care Romania este parte, ca stupefiante sau psihotrope, precum si preparatele lor, ce pot fi periculoase pentru sanatatea populatiei, din cauza efectelor pe care abuzul acestora le poate produce.

Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul, distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelul I din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege.

Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul si distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor sunt premise numai in conditiile prevazute de prezenta lege. (1) Preparatele ce contin o substanta care nu prezinta un risc de abuz si a caror substanta nu poate fi recuperata intr-o cantitate care sa permita o utilizare ilegala, pot fi scutite de anumite masuri de control, conform legislatiei nationale.

(2) Lista preparatelor prevazute la alin. (1) si masurile de control de care sunt scutite sunt prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Sunt supuse controlului si supravegherii si trusele de prim ajutor care contin substante stupefiante si psihotrope aflate in mijloacele de transport aerian, naval si in ambulante.

In unitatile medico-farmaceutice de productie ori in alte locuri autorizate unde se desfasoara operatiuni cu substante stupefiante sau psihotrope, atunci cand exista indicii de incalcare a activitatii legale cu acestea, specialisti din cadrul formatiunii specializate in prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane se adreseaza specialistilor din cadrul Ministerului Sanatatii care exercita astfel de atributii, potrivit legii,in vederea verificarii situatiilor sesizate.

(1) Prin hotarare a Guvernului, tabelele din anexa la prezenta lege pot fi modificate printr-o noua inscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel in altul, in baza modificarilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizatiei Natiunilor Unite, a organismelor europene competente, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) In hotararea Guvernului nu se poate inscrie o substanta aflata sub control national si international sub un regim mai putin strict decat in conditiile prezentei legi si ale conventiilor internationale.

Plantele si substantele sunt prevazute sub denumirea lor comuna internationala, iar in lipsa acesteia, sub denumirea stiintifica ori sub numele lor comun.
(1) Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si substantele pe care le contin si, daca ele contin doua sau mai multe substante, sunt supuse regimului substantei celei mai strict controlate.

(2) Lista preparatelor ce contin substante stupefiante si psihotrope se aproba prin ordin al ministrului sanatatii si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, odata cu publicarea normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, este interzisa.
(1) Este permisa cultivarea plantelor ce contin substante aflate sub controlul legislatiei nationale numai daca sunt prelucrate in scop tehnic, in vederea producerii de tulpini, fibre, samanta si ulei, in scop medical si stiintific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene sau a municipiului Bucuresti, pe baza estimarilor anuale ;

e) din prezenta lege si a normelor metodologice de aplicare a acesteia.

(2) Cultivarea in scop industrial si/sau alimentar sau pentru producerea de samanta a plantelor ce contin substante aflate sub control national sub limitele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi se autorizeaza de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene sau a municipiului Bucuresti.

(3) Furnizorii de seminte de canabis si mac opiaceu au obligatia de a livra asemenea seminte numai catre detinatorii autorizatiei de cultivare.

(4) Cultivatorii de canabis si mac opiaceu autorizati au obligatia de a insamant terenurile detinute numai cu seminte din soiurile inregistrate in Catalogul oficial al soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania sau in Cataloagele Comunitatilor Europene, produse de unitatile autorizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin autoritatile teritoriale de control si certificare a semintelor.

(1) Proprietarul, posesorul ori detinatorul cu orice titlu al unui teren cu destinatie agricola sau cu orice alta destinatie are obligatia sa distruga plantele care ar putea creste spontan pe terenul respectiv.

(2) Costurile distrugerii plantelor spontane si a culturilor neautorizate se suporta de catre proprietarul, utilizatorul sau detinatorul terenului, dupa caz.

Modalitatile de aplicare a prevederilor prezentului capitol, modelul si cererea de autorizatie pentru cultivarea in scop licit a plantelor ce contin substante stupefiante si psihotrope se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi si conform prevederilor legale in vigoare.

Producerea, fabricarea si distributia plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope

(1) Desfasurarea activitatilor de producere, fabricare, depozitare, comert, detinere si distribuire a plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope este interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul Sanatatii.

(2) Eliberarea autorizatiei pentru desfasurarea activitatilor se face dupa verificarea spatiului, personalului si mijloacelor tehnice destinate desfasurarii operatiunilor solicitate, in conditiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) Autorizatiile pentru operatiuni sunt eliberate daca utilizarea plantelor, a substantelor si a preparatelor prevazute in tabelele II si III din anexa este limitata in scopul utilizarii in industrie sau pentru producerea de samanta, precum si pentru uz medical, stiintific sau tehnic.

(4) Incetarea activitatii, precum si orice modificare a situatiei care a justificat eliberarea autorizatiei se notifica autoritatii emitente, inainte de a fi efectuata,in termenul si in conditiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(5) Valabilitatea autorizatiei pentru desfasurarea activitatilor prevazute nu poate depasi termenul autorizatiei de functionare.

(1) Ministerul Sanatatii aproba pentru fiecare an cantitatile estimate din diferite substante si preparate pe care orice cultivator,producator,distribuitor, importator sau exportator autorizat are dreptul sa le cultive, sa le produca, sa le fabrice, sa le importe ori sa le exporte. Aceste limite pot fi modificate, daca este necesar, in cursul anului.

(2) Orice producator sau importator autorizat are dreptul sa produca, sa fabrice sau sa importe numai cantitatile de substante si preparate necesare operatiunii aprobate.

Producatorii si importatorii transmit anual Ministerului Sanatatii estimarile cantitatilor diferitelor substante si preparate pe care le produc, fabrica sau importa.

Import/export si tranzit cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope:

Sunt interzise importurile si exporturile in si din Romania cu incalcarea prevederilor prezentei legi.
Operatiunile de export sau de import cu plantele, substantele si preparatele acestora se desfasoara in baza unei autorizatii de export sau import, eliberata pentru fiecare operatiune de catre Ministerul Sanatatii prin serviciul specializat, conform modelului prevazut in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Operatiunile de import/export cu plante, substante si preparate pot fi efectuate numai de persoanele titulare ale autorizatiei, in limitele estimarilor anuale.

(1) Modelul cererii pentru obtinerea autorizatiei de import sau export este prevazut in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Pentru obtinerea autorizatiei de export este necesar si un exemplar original al autorizatiei de import, emisa de autoritatea competenta din tara importatorului.

Autorizatia de export cuprinde in mod obligatoriu numarul si data autorizatiei de import care atesta ca importul substantei sau al preparatului este autorizat. (1) Ministerul Sanatatii elibereaza importatorului doua exemplare originale ale autorizatiei de import, dintre care un exemplar se anexeaza documentelor de transport.

(2) Ministerul Sanatatii elibereaza exportatorului doua exemplare originale ale autorizatiei de export, dintre care un exemplar se anexeaza documentelor de transport.

In cazul in care cantitatea de plante, substante sau preparate efectiv exportata este mai mica decat cea indicata pe autorizatia de export, Ministerul Sanatatii precizeaza acest lucru pe autorizatie si pe toate copiile sale oficiale.

Atunci cand transportul a ajuns pe teritoriul Romaniei, Ministerul Sanatatii restituie autoritatii competente din tara exportatoare autorizatia de export emisa de aceasta, cu specificarea cantitatii efectiv importate din fiecare planta, substanta si preparat.

Documentele comerciale,documentele de vama sau de transport, precum si alte documente de expediere trebuie sa indice numele plantelor si ale substantelor asa cum acestea figureaza in tabelele conventiilor internationale si, dupa caz, denumirea comerciala a preparatelor, cantitatilor exportate de pe teritoriul national sau care urmeaza a fi importate, numele si adresele exportatorului, ale importatorului si cele ale destinatarului.

(1) Este interzisa depozitarea in regim de antrepozitare si in zonele libere a plantelor, substantelor sau preparatelor ce contin substante stupefiante ori psihotrope indigene sau de import.

(2) Sunt interzise importurile pe teritoriul Romaniei sub forma de transporturi adresate unui depozit de vama.

(3) Sunt interzise exporturile de pe teritoriul Romaniei sub forma de transporturi adresate unui depozit de vama cu exceptia cazului in care autoritatea competenta a tarii importatoare a precizat pe autorizatia de import ca aproba o astfel de operatiune.

Transporturile ce intra sau ies de pe teritoriul Romaniei fara a fi insotite de o autorizatie de import sau de export, precum si cele care nu sunt conforme autorizatiei sunt retinute de autoritatile competente, pana la justificarea legitimitatii transportului sau pana la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care se dispune confiscarea transportului respectiv.

(1) Birourile vamale de frontiera si birourile vamale de interior pentru importul sau exportul de plante,substante ori preparate sunt stabilite de autoritatea vamala competenta si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I in termen de 30 de zile de la publicarea normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Modalitatea de transmitere a informatiei de la punctele vamale catre Ministerul Sanatatii se va preciza in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(1) Tranzitarea pe teritoriul Romaniei a unui transport de plante, substante sau preparate continand substante psihotrope este permisa numai daca la punctele de control pentru trecerea frontierei se prezinta autorizatia de import-export pentru acel transport.

(2) Destinatia unui transport aflat in tranzit pe teritoriul Romaniei poate fi schimbata numai dupa eliberarea unei noi autorizatii de export de catre autoritatea competenta din tara exportatoare.

(3) Nici un transport de plante,substante si de preparate prevazute la alin. (1), aflat in tranzit pe teritoriul Romaniei, nu poate fi supus vreunui tratament care sa-i modificenatura sau ambalajul.

Aceste dispozitii nu sunt aplicabile daca transportul este efectuat pe cale aeriana. In situatia in care aeronava face escala sau aterizeaza fortat pe teritoriul Romaniei,transportul va fi tratat ca un export de pe teritoriul Romaniei catre tara destinatara numai in conditiile descarcarii sau daca circumstantele impun acest lucru.


Transportul plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope:

(1) Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului sunt obligati sa ia masuri corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din circuitul legal a plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelele dianexa.

(2) Transportul se efectueaza cu indeplinirea urmatoarelor obligatii:

a)     este insotit de documentele prevazute de lege;

b)     preparatele sunt transportate in containere cu sigilii nefalsificabile si care sa permita controlul;

c)     orice circumstante care ar permite traficul ilegal trebuie comunicate autoritatilor

competente in cel mai scurt timp.

Utilizarea medicala si distributia substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope 
Farmaciile cu circuit deschis, farmaciile cu circuit inchis, cabinetele medicale in specialitatea medicina de familie, precum si centrele de tratament pentru toxicomani isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de functionare, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

Achizitionarea de plante,substante si preparate poate fi efectuata numai de la o persoana juridica autorizata.

(1) Persoanele juridice pot sa achizitioneze, sa distribuie si sa utilizeze in limita nevoilor lor plante, substante si preparate numai daca detin autorizatie emisa de Ministerul Sanatatii.

(2) Continutul si modalitatea de control al truselor de prim ajutor vor fi precizate prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(1) Preparatele si substantele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate in scop medical numai pe baza prescriptiilor medicale,in conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Prescrierea substantelor si preparatelor se face pe formulare speciale, securizate, sau in condici de prescriptii medicale ori condici de aparat, destinate exclusiv prescrierii acestora, in cadrul unitatilor sanitare umane sau veterinare, in conditiile prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Prescrierea substantelor si preparatelor,altele decat cele de mai sus se face pe formulare care se retin la eliberare, in conditiile prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(4) Eliberarea substantelor si preparatelor fara prescriptie medicala, este interzisa cu exceptia preparatelor prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(1) Plantele si substantele pot fi prescrise pacientilor numai sub forma de preparate farmaceutice,realizate industrial sau in farmacie, de catre:

a) medicii titulari ai autorizatiei de libera practica, in conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

b) medicii veterinari titulari ai autorizatiei de libera practica, in conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Pacientii aflati in tratament cu medicamente care contine substante stupefiante sau psihotrope pot detine cantitatea prescrisa numai in baza prescriptiei medicale.

(3) Medicamentele care contin substante stupefiante sau psihotrope, obtinute pe baza de prescriptie medicala, ramase neutilizate,vor fi distruse conform procedurilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Modalitatea privind prescrierea si eliberarea preparatelor farmaceutice, precum si modelul formularelor sunt prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Este interzisa detinerea,in orice scop, a plantelor,substantelor si preparatelor stupefiante,in afara de cazul in care este autorizata potrivit prevederilor prezentei legi si ale normelor metodologice de aplicare a acesteia.

Conditiile in care calatorii pot detine medicamente ce contin substante stupefiante si psihotrope vor fi stabilite in normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Obligatii ale persoanelor autorizate sa efectueze operatiuni cu plante,substante si preparate care contin substante stupefiante si psihotrope:

(1) Persoanele juridice autorizate sa desfasoare activitati de cultivare, producere,fabricare,depozitare,de import si export cu plante, substante si preparate care contin substante stupefiante si psihotrope sunt obligate sa transmita Ministerului Sanatatii urmatoarele documente:

a) o situatie lunara a cantitatilor din fiecare planta, substanta si din fiecare preparat, importate sau exportate, cu indicarea tarii expeditoare si a tarii destinatare, in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la sfarsitul fiecarei luni;

b) o situatie recapitulativa a datelor transmise privind anul calendaristic trecut, inclusiv situatia stocului la data de 31 decembrie a acelui an,cel mai tarziu pana la data de 15 februarie a fiecarui an;

c) situatia privind cantitatile din fiecare substanta si din fiecare preparat, produse sau fabricate;

d)   situatia privind cantitatea din fiecare substanta utilizata pentru fabricare,

e)    o situatie privind estimarea necesarului de plante, substante si preparate pentru anul calendaristic urmator, conform formularelor prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi,cel mai tarziu la data de 31 mai a fiecarui an;

f)    o situatie trimestriala din partea producatorilor si distribuitorilor, care sa specifice miscarile cantitatilor de plante,substante si preparate care contin substante stupefiante si psihotrope, la nivel national, efectuate in aceasta perioada.

(2) Datele prevazute la lit. a)-c) se transmit pentru fiecare planta cultivata, importata, exportata, in aceleasi termene.

(3) La cererea Ministerului Sanatatii, persoanele juridice autorizate sunt obligate sa transmita in cursul anului situatii recapitulative dupa modelul formularelor prezentate in normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (4) Ministerul Sanatatii si Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale colecteaza, analizeaza si comunica Agentiei Nationale Antidrog, in vederea centralizarii si transmiterii catre organismele internationale, toate datele statistice pe care le detin in legatura cu activitatile prevazute mai sus, solicitate prin conventiile internationale la care Romania este parte.

(1) Orice achizitie,transmitere,operatiune de comert export sau import de plante, substante si preparate, in momentul efectuarii operatiunii, sa fie inregistrata conform conditiilor stabilite in normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Aceste documente se pastreaza timp de 5 ani. (2) Comenzile si facturile pentru plantele, substantele si preparatele se efectueaza pe formulare separate.

(1) Orice persoana juridica autorizata, care detine plante, substante si preparate , este obligata sa asigure conditii de pastrare si depozitare conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Orice persoana autorizata care detine plante, substante si preparate este obligata sa ia masuri de paza pentru prevenirea sustragerii acestora.

(1) Substantele si preparatele se pun in circulatie numai in ambalaje adecvate inchise si etichetate conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Ambalajele exterioare ale coletelor de expeditie nu trebuie sa contina nici o alta indicatie in afara numelui si adreselor expeditorului si destinatarului, precum si marca expeditorului.

(1) Eticheta sub care un preparat este pus in vanzare trebuie sa contina in mod obligatoriu denumirea, cantitatea si concentratia de substanta activa, numarul seriei de fabricatie, numele unitatii producatoare si termenul de valabilitate.
(2) Etichetele si alte suporturi informationale, cum sunt prospectele ce insotesc conditionarile,indica modul de utilizare, precum si precautiile ce trebuie luate si atentionarile ce sunt necesare pentru siguranta utilizatorului,in conditiile prevazute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(1) Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele acestora,este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor.

(2) Este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor acestora.
Distrugerea substantelor si preparatelor identificate ca necorespunzatoare calitativ de catre persoana juridica autorizata sau de Agentia Nationala a Medicamentului, dupa caz, cu termen de valabilitate expirat ori care au fost returnate, se efectueaza de catre o societate autorizata, in baza aprobarii de distrugere emise de Ministerul Sanatatii si in prezenta unei comisii constituite in conditiile prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Cercetari-medicale-si-stiintifice


(1) Ministerul Sanatatii autorizeaza, in scopul cercetarii medicale ori stiintifice, pentru invatamant sau pentru efectuarea de constatari ori expertize tehnico-stiintifice, fizico-chimice, dispuse de autoritatile judiciare, potrivit legii, o persoana fizica sau juridica, dupa caz, sa cultive, sa produca, sa fabrice, sa achizitioneze, sa transporte, sa importe, sa exporte, sa utilizeze, sa detina plante, substante si preparate in cantitati care sa nu le depaseasca pe cele strict necesare scopului urmarit, in conditiile prezentate in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Autorizatia fi acordata si pentru alte operatiuni dintre cel enumerate mai sus, in masura in care asemenea operatiuni sunt necesare scopului urmarit.

(3) Beneficiarul autorizatiei consemneaza intr-un registru, pe care il pastreaza timp de 5 ani cantitatile de plante,substante si preparate pe care le importa,le achizitioneaza,le fabrica,le utilizeaza si le distruge, precum si data operatiunilor si numele furnizorilor. El are obligatia de a comunica trimestrial si anual Ministerului Sanatatii cantitatile importate, utilizate sau detinute in stoc pana la epuizarea acestuia,in conditiile prevazute anterior.

(4) Organele de politie si vamale pot trimite pentru analize de laborator Organului International de Control al Stupefiantelor din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite sau autoritatilor competente ale altor state esantioane ale substantelor, plantelor ori preparatelor.

Sanctiuni

In cazul in care exista sau se presupune in mod justificat ca exista un risc iminent si grav pentru sanatate,autoritatile sanitare vor adopta masurile de precautie, care vor consta in:

a)     blocarea marfii, retragerea de pe piata si interzicerea utilizarii specialitatilor farmaceutice, formulelor magistrale si preparatelor oficinale,precum si suspendarea activitatilor, publicitatii si inchiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
b) suspendarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si furnizarii de preparate in faza de cercetare clinica sau pentru cercetare pe animale. In cazul incalcarii repetate a prevederilor prezentate mai sus, Ministerul Sanatatii poate suspenda autorizatia pentru desfasurarea activitatilor, pentru o perioada de 1-3luni.

( (2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul anume imputernicit din cadrul Ministerului Sanatatii si al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale,Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog si Agentiei Nationale Antidrog

PLANTE, SUBSTANTE SI PREPARATE CU SUBSTANTE PSIHOTROPE SI STUPEFIANTE INTERZISE, LIPSITE DE INTERES RECUNOSCUT IN MEDICINA*) STUPEFIANTE

1. Acetorfina

2. Acetil-alfa-metilfentanil

3. Alfa-metilfentanil

4. Alfa-metiltiofentanil

5. Beta-hidroxifentanil

6. Beta-hidroxi-metil-3-fentanil

7. Cetobemidona

8. Dezomorfina

9. Etorfina

10. Heroina

11. 3-metilfentanil

12. 3-metiltiofentanil

13. MPPP

14. Para-fluorofentanil

15. PEPAP

16. Tiofentanil


PSIHOTROPE

1. Brolamfetamina

2. Catinona

3. 2C-B

4. 2C-I

5. 2C-T-7

6. DET

7. DMA

8. DMHP

9. DMT

10. DOET
11. Eticiclidina

12. Etriptamina

13. N-hidroxi MDA

14. (+)-LYSERGIDE

15. N-etil MDA, MDE

16. MDMA

17. Mescalina

18. Metcatinona

19. Metil-4aminorex

20. MMDA

21. 4-MTA

22. Parahexil

23. PMA

24. PMMA

25. Psilocina, psilotsin

26. Psilocibina

27. Roliciclidina

28. STP, DOM

29. Tenamfetamina

30. Tenociclidina

31. Tetrahidrocanabinol, izomerii urmatori si variantele lor stereochimice:

tetrahidro-7,8,9,10 trimetil-6,6,9 pentil-3 6H-dibenzo[b,d] piran ol-l

(9R, 10aR)-tetrahidro-8,9, 10, 10a trimetil-6,6,9 pentil-3 6H-dibenzo[b,d] piran ol-l

(6aR, 9R, 10aR)-tetrahidro-6a,9,10,10a trimetil-6,6,9 pentil-3 6H-dibenzo[b,d] piran ol-l

(6aR, 10aR)-tetrahidro-6a,7,10,10a trimetil-6,6,9 pentil-3 dH-dibenzo[b,d] piran ol-l

tetrahidro-6a,7,8,9-trimetil-6,6,9 pentil-3 6H-dibenzo[6,d] piran ol-l(6aR, 10aR)-hexahidro-6a,7,8,9,10,10a dimetil-6,6 metilena-9 pentil-3 6H-dibenzo[b,d] piran ol

32. TMA


Sunt supuse acelorasi reguli si:

a) izomerii acestor substante, cu exceptia cazului in care sunt mentionati expres numai anumiti izomeri, in toate cazurile in care asemenea izomeri pot exista, conform formulei chimice corespunzatoare a substantei in cauza;
b) eterii si esterii acestor substante, in cazurile in care pot exista;
c) sarurile acestor substante, inclusiv cele ale eterilor, esterilor si izomerilor, in toate cazurile in care pot exista.

PLANTE, SUBSTANTE SI PREPARATE CE CONTIN SUBSTANTE STUPEFIANTE SI PSIHOTROPE CARE PREZINTA INTERES IN MEDICINA, SUPUSE UNUI CONTROL STRICT

STUPEFIANTE

1. Acetildihidrocodeina*

2. Acetilmetadol

3. Alfentanil

4. Allilprodina

5. Alfacetilmetadol

6. Alfameprodina

7. Alfametadol

8. Alfaprodina

9. Anileridina

10. Benzetidina

11. Benzilmorfina

12. Betacetilmetadol

13. Betameprodina

14. Betametadol

15. Betaprodina

16. Bezitramida17. Butirat de dioxafetil

18. Cannabis, rezina de canabis, extracte si tincturi de cannabis

19. Clonitazena

20. Coca, frunze de

21. Cocaina

22. Codeina*

23. Codoxima24. Concentrat de pai de mac

25. Dextromoramida

26. Dextropropoxifen*

27. Diampromida

28. Dietiltiambutena

29. Difenoxin

30. Dihidromorfina

31. Dimenoxadol

32. Dimepheptanol

33. Dimetiltiambutena

34. Dioxafetilbutirat

35. Difenoxilat

36. Dihidracodeina*

37. Dipipanona

38. Drotebanol

39. Ecgonina, esterii si derivatii care se pot transforma in ecgonina si cocaina

40. Etilmetiltiambutena

41. Etilmorfina*

42. Etonitazen

43. Etoxeridin

44. Fenadoxona

45. Fenampromida

46. Fenazocin

47. Fenomorfan

48. Fenoperidina

49. Fentanil

50. Folcodin*

51. Furetidina

52. Hidrocodon

53. Hidromorfinol

54. Hidromorfona

55. Hidroxipetidina

56. Izometadon57. Levometorfan

58. Levomoramid

59. Levofenacilmorfan

60. Levorfanol

61. Metazocin

62. Metadona

63. Metadona, intermediar ai

64. Metildezorfina

65. Metildihidromorfina

66. Metopon

67. Moramida, intermediar al

68. Morferidina

69. Morfina

70. Morfina metobromida si alti derivati morfinici cu azot pentavalent

71. Morfina N-oxid

72. Myrofina

73. Nicocodina*

74. Nicodicodina*

75. Nicomorfina

76. Noracimetadol

77. Norcodeina*

78. Norlevorfanol

79. Normetadona

80. Normorfina

81. Norpipanon

82. Opium

83. Oxicodon

84. N-oximorfina

85. Oximorfon

86. Petidina

87. Petidina, intermediar A al

88. Petidina, intermediar B al

89. Petidina, intermediar C al

Piminodina

91. Piritramida

92. Praheptazina

93. Properidina

94. Propiram*

95. Racemetorfan

96. Racemoramida

97. Racemorfan

98. Remifentanil

99. Sufentanil

100. Tebacona

101. Tebaina

102. Tilidina

103. Trimeperidina

* cu exceptia preparatelor.


PSIHOTROPE

1. Amfetamina

2. Dexamfetamina

3. Dronabinol (Aceasta DCI desemneaza numai una din variantele stereochimice de delta-9-tetrahidrocanabinol, si anume (-)trans-delta-9-tetra-hidrocanabinol). Delta-9-tetrahidrocanabinol si variantele ei stereochimice

4. Fenetilina

5. Levamfetamina

6. Levometamfetamina

7. Meclocvalon

8. Metamfetamina

9. Metacvalon

10. Metilfenidat

11. Fenciclidina

12. Fenmetrazina

13. Racemat de metamfetamina

14. Secobarbital

15. Zipeprol
Sunt supuse acelorasi reguli si:

a) izomerii acestor substante, cu exceptia cazului in care sunt mentionati expres numai anumiti izomeri, in toate cazurile in care asemenea izomeri pot exista, conform formulei chimice corespunzatoare a substantei in cauza;
b) eterii si esterii acestor substante, in cazurile in care pot exista;
c) sarurile acestor substante, inclusiv cele ale eterilor, esterilor si izomerilor, in toate cazurile in care pot exista.


PLANTE, SUBSTANTE SI PREPARATE CE CONTIN SUBSTANTE STUPEFIANTE SI PSIHOTROPE CARE PREZINTA INTERES IN MEDICINA, SUPUSE CONTROLULUI*


PREPARATE CU SUBSTANTE STUPEFIANTE

1. Acetildihidrocodeina

2. Codeina

3. Dihidrocodeina

4. Etilmorfina

5. Nicocodina

6. Nicodicodina

7. Norcodeina

8. Folcodin


PSIHOTROPE

1. Allobarbital

2. Alprazolam

3. Amfepramon

4. Aminorex

5. Amobarbital

6. Barbital

7. Benzfetanina

8. Bromazepam

9. Brotizolam

10. Buprenorfina

11. Butalbital

12. Butobarbital

13. Catina*

14. Camazepam

15. Ciclobarbital

16. Clordiazepoxid

17. Clobazam

18. Clonazepam

19. Clorazepat

20. Clotiazepam

21. Cloxazolam

22. Delorazepam

23. Diazepam

24. Estazolam

25. Etclorvynol

26. Etinamat

27. Etilamfetamina

28. Fencamfamina

29. Fendimetrazin

30. Fenobarbital

31. Fenproporex

32. Fentermina

33. Fludiazepam

34. Flunitrazepam

35. Flurazepam

36. GHB

37. Glutetimida

38. Halazepam

39. Haloxazolam

40. Ketazolam

41. Lefetamina

42. Loflazepat de etil

43. Loprazolam

44. Lorazepam

45. Lormetazepam

46. Mazindol

47. Medazepam

48. Mefenorex

49. Meprobamat

50. Mezocarb

51. Metilfeno-barbital

52. Metiprilon

53. Midazolam

54. Nimetazepam

55. Nitrazepam

56. Nordazepam

57. Oxazepam

58. Oxazolam

59. Pemolina

60. Pentazocin

61. Pentobarbital

62. Pinazepam

63. Pipradol

64. Prazepam

65. Pirovaleron

66. Secbutabarbital

67. Temazepam

68. Tetrazepam

69. Triazolam

70. Vinilbital

71. Zolpidem

* Substanta psihotropa din arbustul Catha edulis Forsk (Celastraceae), popular khat, nu specia Hippophae rhamnoides L. (Eleagnaceae), cunoscuta popular drept catina.

Sunt supuse acelorasi reguli si:

a) izomerii acestor substante, cu exceptia cazului in care sunt mentionati expres numai anumiti izomeri, in toate cazurile in care asemenea izomeri pot exista, conform formulei chimice corespunzatoare a substantei in cauza;
b) eterii si esterii acestor substante, in cazurile in care pot exista;
c) sarurile acestor substante, inclusiv cele ale eterilor, esterilor si izomerilor, in toate cazurile in care pot exista.

NORME privind avizarea declaratiei de export al medicamentelor de uz uman
In conformitate cu Reglementarile privind exportul medicamentelor de uz uman, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii publice nr. 894/2006, privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, la solicitarea fabricantului, exportatorului sau a autoritatilor dintr-o tara importatoare, Agentia Nationala a Medicamentului avizeaza declaratia de export al medicamentelor de uz uman.

(1) Pentru fiecare medicament care se exporta se completeaza o declaratie de export, dupa caz, conform anexei nr. I, respectiv anexei nr. II la Reglementarile privind exportul medicamentelor de uz uman, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii publice nr. 894/2006.

(2) Pentru fiecare operatie de export al unui medicament se solicita la Agentia Nationala a Medicamentului avizarea declaratiei de export.

(3) Pentru avizarea declaratiei de export, solicitantul depune la Agentia Nationala a Medicamentului o cerere in conformitate cu modelul prevazut in anexa nr. 1, insotita de 3 exemplare originale ale fiecarei declaratii de export si de urmatoarele documente/informatii:

a) certificatul care atesta calitatea de persoana calificata, eliberat de Agentia Nationala a Medicamentului (copie);

b) in situatia in care persoana calificata este farmacist, dovada calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania (copie);

c) autorizatia de fabricatie (copie);

d) autorizatia de import (copie) eliberata de Ministerul Sanatatii Publice, valabila 2 ani de la data emiterii, sau autorizatia de import (copie) eliberata de Agentia Nationala a Medicamentului, conform titlului XVII 'Medicamentul' cu modificarile si completarile ulterioare;

e) seria/seriile si cantitatea/cantitatile care se exporta, pentru fiecare medicament care face obiectul unei declaratii de export.

(1) In termen de 3 zile de la depunerea documentatiei, Agentia Nationala a Medicamentului - Departamentul inspectie farmaceutica verifica corectitudinea informatiilor si modul in care acestea au fost completate in declaratia de export, precum si prezenta tuturor documentelor depuse in sprijinul declaratiei de export, conform alin.

(2) Daca documentatia prezentata este in acord cu prevederile alin. (3), solicitantul este anuntat (conform modelului prevazut in anexa nr. 2) cu privire la valoarea tarifului calculat pentru fiecare declaratie de export; in acelasi timp, Departamentul inspectie farmaceutica anunta (conform modelului prevazut in anexa nr. 4) Departamentul economic din cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului cu privire la tariful care trebuie achitat de respectivul solicitant pentru avizarea declaratiei/declaratiilor de export.

(3) Daca informatiile furnizate in declaratia de export nu sunt reale, nu sunt completate corect sau nu sunt insotite de toate documentele prevazute la alin. (3), solicitantul este anuntat (conform modelului prevazut in anexa nr. 3) cu privire la necesitatea refacerii declaratiei si/sau completarii documentatiei atasate.

(1) In momentul confirmarii efectuarii platii de catre Departamentul economic (conform modelului prevazut in anexa nr. 5), Agentia Nationala a Medicamentului - Departamentul inspectie farmaceutica avizeaza cele 3 exemplare originale ale declaratiei de export, prin semnare de catre seful Departamentului inspectie farmaceutica, ce aplica stampila 'Avizat'.

(2) Solicitantului i se elibereaza doua exemplare originale ale fiecarei declaratii de export avizate.

Toate informatiile privind exportul medicamentelor de uz uman cuprinse in declaratiile de export avizate de Agentia Nationala a Medicamentului se inregistreaza in baza de date creata si administrata de Agentia Nationala a Medicamentului - Departamentul inspectie farmaceutice.

Va informam ca, in vederea avizarii declaratiei/declaratiilor de export depuse la Agentia Nationala a Medicamentului, este necesar sa refaceti/completati urmatoarele documente, atasate la solicitarea dumneavoastra, si sa ni le transmiteti.
Daca documentele transmise ne vor furniza informatiile necesare pentru avizarea declaratiei/declaratiilor de export, va vom raspunde afirmativ si va vom comunica tariful care trebuie achitat la Departamentul economic din cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului, conform Ordinului ministrului sanatatii publice nr. 876/2006.
Obiective

a) aplicarea prevederilor Conventiei privind procedura de consimtamant prealabil in cunostinta de cauza, aplicabila anumitor produsi chimici periculosi si pesticide care fac obiectul comertului international, adoptata la Rotterdam la 10 septembrie 1998, la care Romania a aderat;

b) incurajarea raspunderii comune pe care o au exportatorii si importatorii si sprijinirea eforturilor acestora de cooperare in vederea asigurarii unui control asupra circulatiei internationale a produselor chimice periculoase;

c) utilizarea corecta a produselor chimice periculoase in vederea asigurarii protectiei sanatatii populatiei si a mediului;

d) asigurarea ca se aplica dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, precum si ale Hotararii Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase, cand acestea sunt introduse pe piata interna si atunci cand sunt exportate catre alte tari;

e) crearea cadrului institutional si administrativ necesar aplicarii prevederilor Regulamentului nr. 304/2003/CE al Parlamentului si Consiliului European privind exportul si importul produselor chimice periculoase.

Domeniul de aplicare a procedurii PIC

(1) Prevederile prezentei hotarari se aplica:

a) anumitor produse chimice periculoase care sunt subiect al procedurii PIC prevazute prin Conventia de la Rotterdam;

b) anumitor produse chimice care sunt interzise sau sever restrictionate si care sunt prevazute in anexa nr. 1;

c) tuturor produselor chimice care se exporta si pentru care se aplica prevederile referitoare la clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.

(2) Prevederile prezentei hotarari nu se aplica:

a) produselor stupefiante si substantelor psihotrope;

b) materialelor radioactive reglementate de Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 14/2000 pentru aprobarea Normelor fundamentale de securitate radiologica, cu completarile ulterioare, si Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 944/2001 pentru aprobarea Normelor privind supravegherea medicala a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante, cu completarile ulterioare;

c) deseurilor reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor;

d) armelor chimice reglementate pentru aplicarea prevederilor Conventiei privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora, republicata;

e) produselor medicamentoase de uz uman reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobata cu modificari si completari, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si produselor de uz veterinar;

f) produselor chimice utilizate ca aditivi alimentari;

g) produselor alimentare;

h) organismelor modificate genetic, reglementate de Ordonanta Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea, aprobata cu modificari si completari ;
i) produselor chimice comercializate in cantitati mai mici de 10 kg care nu prezinta risc pentru sanatate si mediu si care sunt necesare scopurilor de cercetare sau analiza.

Pentru aplicarea prezentei hotarari termenii si expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:

1. procedura PIC - procedura de consimtamant prealabil in cunostinta de cauza, aplicabila anumitor produse chimice periculoase si pesticidelor care fac obiectul comertului international, prevazuta de Conventia de la Rotterdam;

2. produs chimic - o substanta, cu modificarile ulterioare, prezenta fie izolat, fie intr-un amestec sau intr-un preparat, fie fabricata sau extrasa din natura si care nu include nici un organism viu. Aceasta definitie acopera urmatoarele doua categorii de produse chimice: pesticide (incluzandu-se si preparatele de pesticide extrem de periculoase) si produse chimice industriale ;

3. preparat chimic - amestec sau o solutie de doua sau mai multe substante, daca preparatul, definit conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 92/2003, este subiect al etichetarii obligatorii conform legii, ca urmare a prezentei uneia dintre substantele pe care le contine;

4. articol - produs finisat care contine sau include un produs chimic a carui utilizare este interzisa ori sever restrictionata;

5. pesticid - orice substanta sau amestec de substante care se foloseste pentru prevenirea, combaterea si controlul oricaror boli, inclusiv al vectorilor afectiunilor umane si animale, al speciilor de plante sau animale nedorite care provoaca pagube in timpul productiei, procesarii, depozitarii, transportului ori comercializarii alimentelor, produselor agricole, lemnului si produselor din lemn, sau aditivi pentru hrana animalelor ori substante care pot fi administrate animalelor pentru controlul insectelor, paianjenilor sau altor boli in ori pe corpul acestora. Termenul include substantele folosite ca regulatori pentru cresterea plantelor, defolianti, desicanti sau agenti pentru subtierea fructelor ori prevenirea coacerii premature sau substante folosite pentru tratarea culturilor fie inainte, fie dupa recoltat, pentru a proteja produsele impotriva deteriorarii in timpul depozitarii sau al transportului acestora. In categoria pesticidelor intra urmatoarele doua subcategorii:

a) pesticide utilizate ca produse pentru protectia plantelor, comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura, respectiv: orice substanta chimica sau combinatie de substante chimice cunoscute sub denumirile generice de bactericide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, raticide, erbicide si altele asemenea, care se utilizeaza in agricultura si in silvicultura pentru tratamente fitosanitare ce vizeaza prevenirea si combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in culturile agricole, in plantatiile pomicole si viticole, in paduri, pasuni si fanete, precum si pentru tratarea materialului semincer, pentru dezinfectia, dezinsectia si deratizarea spatiilor de depozitare a produselor agricole;

b) alte pesticide cum sunt produsele biocide;

6. produs chimic industrial - produs chimic care se incadreaza in urmatoarele doua subcategorii:

a) produse chimice pentru utilizare profesionala;

b) produse chimice pentru uzul publicului;

7. produs chimic supus notificarii la export - orice produs chimic care este interzis sau sever restrictionat in Comunitatea Europeana, care se incadreaza in una sau mai multe categorii ori subcategorii, precum si orice produs chimic care este subiect al procedurii PIC, prevazut in partea 1 din anexa nr. 1;

8. produs chimic indicat pentru notificarea PIC - orice produs chimic care este interzis sau sever restrictionat in Romania ori in Comunitatea Europeana si care se incadreaza in una sau mai multe categorii. Produsele chimice care sunt interzise sau sever restrictionate in Uniunea Europeana sunt prevazute in partea 2 din anexa nr. 1. Unele dintre produsele chimice prevazute in partea 2 din anexa nr. 1 sunt interzise sau sever restrictionate si in Romania, celelalte urmand a fi interzise ori restrictionate pana la data de 1 ianuarie 2007, ramanand interzise sau restrictionate si dupa aceasta data;

9. produs chimic supus procedurii PIC - orice produs chimic prevazut in lista din anexa nr. III la Conventia de la Rotterdam, precum si in partea 3 din anexa nr. 1;

10. produs chimic interzis:

a) un produs chimic ce se incadreaza in una sau mai multe categorii ori subcategorii si pentru care toate utilizarile au fost interzise printr-o masura de reglementare finala, in vederea protejarii sanatatii populatiei si a mediului; b) un produs chimic pentru care a fost refuzata aprobarea de utilizare inca de la prima solicitare sau care a fost retras de catre producatori de pe piata ori din procesul de notificare, inregistrare sau aprobare si pentru care exista dovada ca ridica probleme pentru sanatatea populatiei si pentru mediu;

11. produs chimic sever restrictionat:

a) un produs chimic ce se incadreaza in una sau mai multe categorii ori subcategorii si pentru care au fost interzise practic toate utilizarile, printr-o masura de reglementare finala, in vederea protejarii sanatatii populatiei si a mediului, cu exceptia anumitor utilizari specifice prevazute conform legii, care raman autorizate;

b) un produs chimic care nu a primit aprobarea de folosire pentru practic nici o utilizare sau a fost retras de catre producatori de pe piata ori din procesul de notificare, inregistrare sau aprobare si pentru care exista dovada ca ridica probleme pentru sanatatea populatiei si pentru mediu;

12. masura de reglementare finala - un act legislativ care prevede interzicerea sau severa restrictionare a unui produs chimic;

13. Conventia de la Rotterdam - Conventia privind procedura de consimtamant prealabil in cunostinta de cauza, aplicabila anumitor produsi chimici periculosi si pesticide care fac obiectul comertului international, adoptata la Rotterdam la 10 septembrie 1998, la care Romania a aderat prin Legea nr. 91/2003;

14. preparat de pesticid extrem de periculos - produsul chimic preparat pentru a fi folosit ca pesticid si care are, in conditiile utilizarii, efecte grave asupra sanatatii populatiei si mediului, observabile dupa o scurta perioada de utilizare, dupa una sau mai multe expuneri;

15. export:

a) exportul permanent sau temporar al unui produs chimic, realizat in conformitate cu regimul vamal de export

b) reexportul unui produs chimic care nu indeplineste conditiile cerute la lit. a) si care este plasat conform procedurii vamale sub alt regim vamal in afara celui de tranzit;
16. import - introducerea pe teritoriul vamal intern a produsului chimic care este plasat sub un regim vamal de import sau sub alt regim vamal in afara celui de tranzit;

17. exportator - orice persoana fizica sau juridica stabilita in Romania, in numele careia se face o declaratie de export, persoana care in momentul declaratiei detine contractul cu destinatarul aflat in una dintre parti, asa cum sunt acestea definite la pct. 19, sau in alta tara si care este imputernicita sa expedieze produsul chimic in afara teritoriului vamal intern. Daca nu exista incheiat un contract de export sau daca titularul contractului nu hotaraste in nume propriu, atunci este valabila imputernicirea acestuia pentru expedierea produsului chimic in afara teritoriului vamal intern;

18. importator - orice persoana fizica sau juridica care in momentul importului pe teritoriul vamal intern este destinatarul produsului chimic;

19. parte la conventie - un stat sau o organizatie regionala de integrare economica, care s-a obligat sa respecte Conventia de la Rotterdam si pentru care conventia este in vigoare;

20. alta tara - orice tara care nu este parte la Conventia de la Rotterdam;

Conferinta partilor - organismul avand atributii in aplicarea prevederilor acestei conventii. Conferinta partilor, la prima sa reuniune, creeaza un organism subsidiar, denumit Comitetul de studiu al produselor chimice periculoase, care va exercita functiile atribuite de Conventia de la Rotterdam;

22. Comitetul de studiu al produselor chimice periculoase - organismul subsidiar stabilit de catre Conferinta partilor Conventiei de la Rotterdam 23. Secretariat - Secretariatul Conventiei de la Rotterdam;

24. document de orientare a deciziilor - documentul tehnic pentru produsele chimice care sunt subiecte ale procedurii PIC, elaborat de catre Comitetul de studiu al produselor chimice periculoase;

25. Comitetul interministerial stiintific consultativ pentru evaluarea toxicitatii si ecotoxicitatii substantelor chimice periculoase , pentru evaluarea efectelor pe care substantele si preparatele chimice periculoase le au asupra sanatatii populatiei si mediului. Pe baza documentului de orientare a deciziilor, Comitetul interministerial stiintific consultativ pentru evaluarea toxicitatii si ecotoxicitatii substantelor chimice periculoase recomanda autoritatii nationale competente interzicerea sau restrictionarea anumitor produse chimice periculoaseAtributii ale ANAPIC

(1) ANAPIC are urmatoarele atributii stabilite in conformitate cu prevederile Conventiei de la Rotterdam:

a) primeste de la autoritatile competente ale partilor exportatoare sau ale altor tari exportatoare notificarile la export pentru produsele chimice interzise ori sever restrictionate de catre acestea;

b) transmite notificarile interne de export ale produselor chimice catre partile importatoare si catre alte tari importatoare;

c) asigura ca notificarile de export ajung si sunt primite de catre autoritatile competente ale statului importator;

d) initiaza, gestioneaza si actualizeaza baza de date proprie cu toate informatiile legate de notificarile la export, atat cele trimise, cat si cele primite, cu lista produselor chimice subiect al Conventiei de la Rotterdam, lista partilor si a altor tari importatoare, pe care o pune la dispozitie publicului si altor autoritati interesate; pune la dispozitie publicului, prin mijloace electronice, Lista produselor chimice supuse procedurii PIC conform Conventiei de la Rotterdam, prevazuta in partea 3 din anexa nr. 1;

e) primeste de la Secretariat documentele de orientare a deciziei referitoare la produsele chimice periculoase si pe baza legislatiei interne, ia o decizie provizorie privind importul acestor produse chimice;

f) prezinta Secretariatului notificarile privind masurile de reglementare finala interne, precum si informatii referitoare la alte masuri de reglementare finala pentru produse chimice care nu cad sub incidenta Conventiei de la Rotterdam;

g) prezinta Secretariatului propriile decizii de import, pentru produsele chimice care sunt subiect al procedurii PIC sau pentru cele supuse unor restrictii suplimentare, in baza legislatiei interne existente;

h) pe baza documentelor de orientare a deciziei, primite de la Secretariat, evalueaza, dupa caz, necesitatea propunerii unor masuri de prevenire a riscurilor reprezentate de produsele chimice, inacceptabile pentru sanatate si mediu; documentele de orientare a deciziilor dau posibilitatea interzicerii si restrictionarii prin legislatia interna a anumitor produse chimice periculoase;

i) trimite Secretariatului notificarile referitoare la interzicerea sau restrictionarea unui nou produs chimic periculos si documentatia necesara,

j) asigura ca sunt respectate de catre Romania deciziile de import ale altor tari, referitoare la produsele chimice, care sunt subiect al procedurii PIC;

k) distribuie informatii primite de la Secretariat, sub forma unor circulare PIC, pe care le disemineaza factorilor interesati;

l) solicita exportatorilor si importatorilor, dupa caz, informatii suplimentare, referitoare la produsele chimice periculoase, importate sau exportate, care intra sub procedura PIC;

m) furnizeaza informatii privind produsele chimice subiect al procedurii PIC, exportate de catre Romania tarilor care solicita aceste informatii; informatiile sunt de natura tehnica, economica, juridica, inclusiv informatii toxicologice, ecotoxicologice si de securitate a sanatatii populatiei si mediului;

n) asigura confidentialitatea tuturor informatiilor primite atat de la autoritatile interne, cat si de la parti si alte state;

o) redacteaza rapoarte anuale nationale privind modul de aplicare a procedurilor prevazute de Conventia de la Rotterdam si actiunile intreprinse pentru punerea in aplicare a acestora;

p) solicita autoritatii nationale vamale informatii cu privire la controalele vamale, infractiuni, sanctiuni aplicate si actiuni de remediere;

r) ofera consultanta si asistenta, la cerere, tarilor care importa produse chimice din Romania, in vederea obtinerii de informatii suplimentare asupra proprietatilor produselor chimice controlate, pentru ca aceste tari sa poata hotari asupra importului unui anumit produs chimic periculos;

t)      solicita de la exportatori din Romania informatii cu privire la tranzitul prin alte tari al produselor chimice supuse procedurii PIC si cere informatii privind tranzitul pe teritoriul Romaniei ;

u)     participa si coordoneaza, dupa caz, activitatile pentru pregatirea participarii Romaniei la conferintele partilor la conventie, la actiunile Comitetului de studiu al produselor chimice periculoase din cadrul Conventiei de la Rotterdam, precum si la actiunile altor organisme subsidiare ale Conventiei de la Rotterdam.

(2) Regulamentul de organizare si functionare al ANAPIC se aproba prin ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.

Aplicarea procedurii PIC

(1) Procedura PIC se aplica produselor chimice care sunt supuse reglementarii Conventiei de la Rotterdam.

(2) Lista produselor chimice supuse procedurii PIC conform Conventiei de la Rotterdam.
(3) Inscrierea unui nou produs in partea 3 din anexa nr. 1 se face pe baza deciziilor luate la Conferinta partilor, care informeaza, prin intermediul Secretariatului, toate partile despre deciziile luate. Conferinta partilor aproba si proiectul de document pentru orientarea deciziilor.

(4) ANAPIC actualizeaza, prin ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor, Lista produselor chimice supuse procedurii PIC conform Conventiei de la Rotterdam, prevazuta in partea 3 din anexa nr. 1, pe baza informatiilor transmise de catre Secretariat in conformitate cu deciziile adoptate la reuniunile Conferintei partilor.
(5) In partea 1 din anexa nr. 1 sunt prevazute produsele chimice pentru care ANAPIC trebuie sa notifice exportul acestora autoritatilor nationale ale partilor importatoare sau ale altor tari importatoare.

(6) Notificarea la export trebuie sa fie facuta de la data la care intra in vigoare masura de reglementare finala adoptata de catre Romania, pentru fiecare produs chimic pentru care se adopta o asemenea masura.

(7) Partea 1 (a) din anexa nr. 1 se completeaza, prin ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor, de fiecare data cand este adoptata o masura de reglementare finala interna pentru un anumit produs chimic prevazut in partea 1 (b) din anexa nr. 1.

(8) Lista produselor chimice indicate pentru notificarea PIC, stabilita de catre Comunitatea Europeana, este prevazuta in partea 2 din anexa nr. 1.

(9) Inainte ca un produs chimic indicat pentru notificarea PIC sa fie introdus in partea 2 din anexa nr. 1, acest produs chimic este notificat Secretariatului. Pentru notificare se transmit Secretariatului informatiile prevazute in anexa nr. 2.
(10) Pana la data de 1 ianuarie 2007, Romania trebuie sa interzica sau sa restrictioneze sever, dupa caz, prin masuri de reglementare finala, produsele chimice prevazute in partea 1 (b) din anexa nr. 1.

Atributiile ANAPIC privind importul de produse chimice care fac obiectul procedurii PIC :

(1) ANAPIC este responsabila de aplicarea in termen a deciziei privind importul de produse chimice prevazute in partea 3 din anexa nr. 1. ANAPIC trebuie sa ia in considerare recomandarea Comitetului interministerial stiintific consultativ pentru evaluarea toxicitatii si ecotoxicitatii substantelor chimice periculoase privind interzicerea sau restrictionarea anumitor produse chimice periculoase pe teritoriul Romaniei.
(2) Pentru un produs prevazut in partea 3 din anexa nr. 1, ANAPIC trimite Secretariatului, cat de repede posibil, dar nu mai tarziu de 9 luni de la data expedierii de catre acesta a documentului de orientare a deciziilor, un raspuns referitor la importul produsului. Daca ANAPIC modifica ulterior continutul raspunsului privind importul, aceasta va prezenta imediat Secretariatului un raspuns revizuit.
(3) In cazul in care ANAPIC nu este in masura sa dea un raspuns, aceasta trebuie sa solicite sprijinul Secretariatului pentru ca sa poata transmite raspunsul .
(4) Raspunsul dat de catre ANAPIC conform prevederilor alin. (2) poate consta in:
a) emiterea, pe baza unei masuri de reglementare finala, a unei decizii privind importul prin care:

1. se permite importul;

2. se respinge importul; sau

3. se permite importul in anumite conditii precizate;

b)     un raspuns provizoriu bazat pe legislatia interna, care poate cuprinde:

1. o declaratie provizorie, prin care se permite importul cu sau fara specificarea unor conditii sau prin care nu se permite importul pentru o perioada provizorie;
2. o declaratie prin care se comunica faptul ca este in curs de elaborare o masura de reglementare finala;

3. o cerere privind informatii suplimentare, adresata Secretariatului sau partii care a notificat deja masura de reglementare finala;

4. o cerere de asistenta adresata Secretariatului in scopul evaluarii produsului chimic respectiv.

(5) Decizia privind importul emisa de ANAPIC si transmisa Secretariatului trebuie sa fie insotita de informatii referitoare la actele normative interne pe baza carora a fost luata aceasta decizie.

(6) ANAPIC trebuie sa transmita Secretariatului raspunsurile pentru fiecare produs chimic prevazut in partea 3 din anexa nr. 1.

(7) ANAPIC trebuie sa puna la dispozitie persoanelor fizice si juridice interesate raspunsurile referitoare la produsele chimice prevazute in partea 3 din anexa nr. 1, pe care le-a comunicat Secretariatului.

(8) Daca ANAPIC ia decizia, pe baza prevederilor legale, de a nu permite importul unui produs chimic sau de a permite importul numai in anumite conditii precizate, trebuie, daca nu a facut-o deja, sa interzica in mod simultan sau sa supuna acelorasi conditii:

a)     importul produsului chimic considerat, indiferent de provenienta;

b)     productia interna a produsului chimic in scopul utilizarii pe piata interna.

(9) In cazul importurilor de produse chimice prevazute in anexa nr. 1, pentru care nu este inca adoptata o masura de reglementare finala, ANAPIC transmite exportatorului un raspuns care contine o declaratie provizorie privind importul in anumite conditii.


Exportul de produse chimice care fac obiectul procedurii PIC :

(1) ANAPIC trebuie sa comunice celor interesati raspunsurile transmise de catre Secretariat, conform prevederilor art. 10 paragraful 10 din Conventia de la Rotterdam.
(2) ANAPIC trebuie sa aplice masuri legislative sau administrative specifice pentru a se asigura ca exportatorii din tara se conformeaza deciziilor continute in fiecare raspuns, intr-un interval de timp nu mai mare de 6 luni de la data la care Secretariatul a comunicat pentru prima oara acest raspuns partilor, conform prevederilor art. 10 paragraful 10 din Conventia de la Rotterdam.

(3) ANAPIC trebuie sa acorde consultanta si sa asigure asistenta partilor importatoare, la cerere, pentru ca:

a) partile sa poata obtine informatii suplimentare, care sa le ajute sa ia masuri
b) partile sa isi dezvolte capacitatile si mijloacele in scopul gestionarii in conditii de securitate a produselor chimice pe intreaga durata a ciclului de viata.
(4) ANAPIC urmareste ca nici un produs chimic prevazut in partea 3 din anexa nr. 1 sa nu fie exportat din tara catre oricare alta parte importatoare care nu si-a comunicat raspunsul privind importul acestui produs sau a comunicat un raspuns provizoriu, dar care nu contine si o decizie provizorie cu privire la import, cu exceptia cazului in care exportatorul a cerut si a primit un consimtamant explicit privind importul, prin intermediul autoritatii nationale desemnate de partea importatoare.

(5) Obligatiile exportatorilor intra in vigoare la expirarea unui termen de 6 luni de la data la care Secretariatul a informat pentru prima data partile, conform art. 10 paragraful 10 din Conventia de la Rotterdam, care prevede ca in cazul in care o parte nu a transmis raspunsul sau a transmis un raspuns provizoriu, care nu contine o decizie provizorie, atunci obligatiile exportatorilor continua sa se aplice timp de un an.


Notificarea exportului

(1) Cand un produs chimic interzis sau sever restrictionat pe plan intern este exportat din Romania, ANAPIC este obligata sa adreseze o notificare a exportului partii importatoare.
(2) Notificarea exportului este trimisa pentru produsul chimic considerat, inainte de primul export, care urmeaza adoptarii unei masuri de reglementare finala la care produsul se raporteaza. Ulterior notificarea exportului este trimisa partii importatoare de catre ANAPIC, inainte de primul export din fiecare an calendaristic.
(3) ANAPIC trebuie sa trimita catre partea importatoare o notificare a exportului actualizata dupa ce a adoptat o masura de reglementare finala care produce o schimbare importanta in ceea ce priveste interdictia sau severa restrictionare a produsului chimic considerat.

(4) Partea importatoare trebuie sa confirme primirea primei notificari a exportului, transmisa dupa adoptarea masurii de reglementare finala. Daca ANAPIC nu a primit confirmarea de primire intr-un interval de 30 de zile de la trimiterea notificarii exportului, aceasta va trimite o a doua notificare.

(5) Exportatorii trebuie sa notifice la export produsele chimice prevazute in partea 1 (a) din anexa nr. 1, incepand cu data prevazuta in ultima coloana a acestei anexe.
(6) Exportatorii trebuie sa notifice la export produsele chimice prevazute in partea 1 (b) din anexa nr. 1 dupa adoptarea pentru aceste produse a unei masuri de reglementare finala, in urma careia produsele respective vor fi incluse in partea 1 (a) din anexa nr. 1.

(7) Dispozitiile prevazute la alin. (1), (5) si (6) nu se mai aplica in urmatoarele situatii:
a) produsul chimic a fost inscris in partea 3 din anexa nr. 1;

b) partea importatoare a adresat un raspuns Secretariatului, referitor la importul produsului chimic considerat, conform art. 10 paragraful 2 din Conventia de la Rotterdam;

c) Secretariatul a comunicat raspunsul partilor, conform art. 10 paragraful 10 din Conventia de la Rotterdam.

Obligatiile exportatorilor

Exportatorii au urmatoarele obligatii:

a) sa notifice exporturile produselor chimice, supuse procedurii PIC, catre ANAPIC;
b) sa transmita catre ANAPIC informatii despre cantitatile de produse chimice care sunt supuse procedurii PIC, exportate in fiecare parte sau tara in anul anterior. Informatiile care trebuie furnizate sunt prevazute in anexa nr. 3;
c) sa furnizeze toate informatiile suplimentare, referitoare la produsele chimice periculoase exportate care intra sub incidenta procedurii PIC, solicitate de ANAPIC;
d) sa se conformeze deciziilor privind importul anumitor produse chimice luate de catre statele importatoare;

e) sa furnizeze fiecarui importator o fisa tehnica de securitate, pentru produsul chimic exportat; informatiile de pe eticheta si din fisa tehnica de siguranta se ofera intr-o limba oficiala acceptata de tara de destinatie;

f) sa nu exporte produse chimice si articole care contin poluanti organici persistenti care intra sub incidenta Conventiei de la Stockholm si care sunt prevazuti in anexa nr. 4;
g) sa furnizeze informatii ANAPIC cu privire la tranzitul produselor chimice exportate, supuse procedurii PIC.

Obligatiile importatorilor

Importatorii au urmatoarele obligatii:

a) sa solicite de la ANAPIC informatii cu privire la produsele chimice interzise sau strict reglementate la import;
b) sa informeze ANAPIC despre cantitatile de produse chimice care sunt subiecte ale procedurii PIC si care au fost importate din fiecare parte a Conventiei de la Rotterdam sau din orice alta tara; informatiile care trebuie furnizate sunt prevazute in anexa nr. 3;
c) sa furnizeze toate informatiile suplimentare referitoare la produsele chimice periculoase importate, solicitate de ANAPIC;
d) sa nu importe produse chimice periculoase care sa devina deseuri periculoase inainte de utilizare, ca urmare a expirarii valabilitatii acestora.
Tranzitul produselor chimice

In cazul in care ANAPIC trebuie sa ia o decizie privind tranzitul unor produse chimice inscrise in partea 3 din anexa nr. 1 si are nevoie de informatii privind acest tranzit, aceasta va cere aceste informatii prin intermediul Secretariatului, conform prevederilor art. 14 paragraful 5 din Conventia de la Rotterdam.

Produse chimice interzise la export :

Produsele chimice si articolele prevazute in anexa nr. 4 sunt strict interzise la export.

Controlul respectarii procedurii PIC

(1) Controlul respectarii procedurii PIC revine urmatoarelor autoritati:

a) ANAPIC si structurilor sale teritoriale, respectiv agentiilor pentru protectia mediului;
b) Ministerului Sanatatii;

c) Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei;

d) Autoritatii Nationale de Control.

(2) Modalitatea de realizare a controlului de catre autoritatile prevazute la alin. (1) se stabileste printr-un protocol aprobat de catre acestea, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari. Sanctiuni

Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei importul si exportul de substante chimice interzise sau sever restrictionate conform prevederilor prezentei hotarari.

Constatarea faptelor si aplicarea amenzilor se fac de personalul imputernicit de catre autoritati.
Dispozitiile referitoare la contraventiile prevazute la art. 16 se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Dispozitii finale

(1) Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezenta hotarare.

(2) Anexele prevazute la alin. (1) se modifica prin ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor in functie de deciziile care se iau la Conferinta partilor Conventiei de la Rotterdam si ca urmare a amendarii anexelor Regulamentului nr. 304/2003/CE al Parlamentului si Consiliului European privind exportul si importul produselor chimice periculoase.

ANEXA 1(MODIFICAT DE Art. 1 ORD. 742/2006)(COMPLETAT DE Art. 1 ORD. 610/2005)(MODIFICAT DE Art. 1 ORD. 610/2005)(INLOCUIT DE Anexa 1 ORD. 742/2006)

PARTEA 1

Lista produselor chimice supuse procedurii de notificare la export . Produsele chimice supuse procedurii PIC se identifica in lista prevazuta in continuare, cu ajutorul simbolului # si sunt prevazute si in Partea 3 a prezentei anexe.

Produsele chimice indicate pentru notificare la export conform procedurii PIC se identifica cu ajutorul simbolului + in lista prevazuta in continuare si sunt prevazute si in lista din Partea 2 a prezentei anexe.

Notificarea la export a acestor produse chimice trebuie sa contina informatiile prevazute in Anexa nr. 5 a prezentei hotarari.

PARTEA 1(a)

Lista produselor chimice supuse procedurii de notificare la export pentru care exista o masura interna de reglementare finala

   Produsul        |  Nr. CAS    |    Nr.   |   NC     |Sub-           |Res-          |          Masura int.    |
      himic            | EINECS  |          |cate-           |tric-          |        de regle-  |
        |           |          |       |goria     |  tii    |mentare          
        |           |          |          | (*) | de  |finala/data|
        |           |          |          |     | uti-|intrarii in      |
        |           |          |          |     |liza-|  vigoare      |    
        |           |          |          |     | re  |   (***)        |
        |           |          |          |     | (**)|           |
1,1,1-Tricloretan      |71-55-6    |200-756-3 |2903 19 10|i(2) |  b  |HG/01.07.05|
1,2-Dibrometan       |106-93-4   |203-444-5 |2903 30 36|p(1) |  b  |OM/18.01.03|
(dibrom etilena)      |           |          |          |     |     |           |
(EDB)#           |           |          |          |     |     |           |
1,2-Dicloretan          |107-06-2   |203-458-1 |2903 15 00|p(1) |  b  |OM/18.01.03|
(diclor etilena)#        |          |          |i(2) |  b  |HG/01.07.05|
2-Naftilamina si       |91-59-8    |202-080-4 |2921 45 00|i(1) |  b  |           |
sarurile sale +         |si altele  |si altele |          |i(2) |  b  |HG/01.07.05|
4-Aminodifenil si      |92-67-1    |202-177-1 |2921 49 90|i(1) |  b  |           |
sarurile sale +          |si altele  |si altele |          |i(2) |  b  |HG/01.07.05|
4-Nitrodifenil +          |92-92-3    |202-204-7 |2904 20 00|i(1) |  b  |           |
               |          |          |i(2) |  b  |HG/01.07.05|
Compusi de arsen     |           |          |          |p(2) |  sr |HG/01.07.05|
Fibre de azbest +    |           |          |          |     |     |           |
Crocidolit #         |12001-28-4 |310-127-6 |2524 00   |i(1)-| b-b HG*/01.01.07|
             |           |          |          |i(2) |     |           |
Amosit       |12172-73-5 |          |2524 00   |i(1)-| b-b HG*/01.01.07|
             |           |          |          |i(2) |     |           |
Antofilit    |77536-67-5 |          |2524 00   |i(1)-| b-b HG*/01.01.07|
             |           |          |          |i(2) |     |           |
Actinolit    |77536-66-4 |          |2524 00   |i(1)-| b-b HG*/01.01.07|
             |           |          |          |i(2) |     |           |
Tremolit     |77536-68-6 |          |2524 00   |i(1)-| b-b HG*/01.01.07|
             |           |          |          |i(2) |     |           |
Crisotil     |132207-32-0|          |2524 00   |i(1)-| b-b HG*/01.01.08|
             |           |          |          |i(2) |     |           |
Benzen(1)    |71-43-2    |200-753-7 |2902 20   |i(2) | sr  |HG/01.07.05|
Benzidina si sarurile|92-87-5    |202-199-1 |2921 59 90|i(1) | sr  |HG/01.07.05|
sale +       |           |          |          |i(2) | b   |           |
Derivati de          |           |          |          |     |     |           |
benzidina +          |-          |-         |          |i(2) |  b  |HG/01.07.05|
Binapacril #         |485-31-4   |207-612-9 |2916 19 80|p(1) |  b  |OM/18.01.03|
             |           |          |          |i(2) |  b  |HG/01.07.05|
Cadmiu si compusii   |           |          |          |     |     |           |
sai         |7440-43-9  |231-152-8 |8107      |i(1) | sr  |HG/01.07.05|
Captafol#    |2425-06-1  |219-363-3 |2930 90 70|p(1) |  b  |OM/18.01.03|
             |           |          |          |p(2) |  b  |        |
Tetraclorura de      |           |          |          |     |     |           |
carbon       |56-23-5    |200-262-8 |2903 14 00|i(2) |  b  |HG/01.07.05|
Cloroform    |67-66-3    |200-663-8 |2903 13 00|i(2) |  b  |HG/01.07.05|
Creozot si substante |8001-58-9  |232-287-5 |2707 91 00|-    |     |           |
inrudite cu creozotul|61789-28-4 |263-047-8 |          ||    |     |           |
             |84650-04-4 |283-484-8 |          ||    |     |           |
             |90640-84-9 |292-605-3 |          ||    |     |           |
             |65996-91-0 |2266-026-1|          |>i(2)|  b  |HG/01.07.05|
             |90640-80-5 |292-602-7 |          ||    |     |           |
             |65996-82-2 |266-019-3 |          ||    |     |           |
             |8021-39-4  |232-419-1 |          ||    |     |           |
             |122384-78-5|310-191-5 |          |-    |     |           |
DBB (Di-A¦-oxo-di-n-  |75113-37-0 |401-040-5 |2931 00 95|i(1) |  b  |HG/01.07.05|
butilstaniu-         |           |          |          |     |     |           |
hidroxiboran)        |           |          |          |     |     |           |
Dicofol ce contine   |115-32-2   |204-082-0 |2906 29 00|p(1) |  b  |OM/18.01.03|
< 78% p.p'-Dicofol   |           |          |          |     |     |           |
sau 1 g/kg DDT si    |           |          |          |     |     |           |
compusi inruditi     |           |          |          |     |     |           |
cu DDT+      |           |          |          |     |     |           |
Dinoseb, acetatul si |88-85-7 si |201-861-7 |2908 90 00|p(1) |  b  |OM/18.01.03|
sarurile sale #      |altele     |si altele |2915 39 90|i(2) |  b  |HG/01.07.05|
Oxid de etilena      |           |          |          |     |     |           |
(Oxiran)#    |75-21-8    |200-849-9 |2910 10 00|p(1) |  b  |OM/18.01.03|
HCH cu un continut   |608-73-1   |210-168-9 |2903 51 00|p(1) |  b  |OM/18.01.03|
mai mic de 99,0%     |           |          |          |     |     |           |
izomer gama#         |           |          |          |     |     |           |
Hexacloretan         |67-72-1    |200-666-4 |2903 19 90|i(1) | sr  |HG/01.07.05|
(a) Hidrazida maleica|123-33-1   |204-619-9 |2933 99 90|p(1) |  b  |OM/18.01.03|
si sarurile sale,    |           |          |          |     |     |           |
altele decat colina, |           |          |          |     |     |           |
saruri de sodiu si   |           |          |          |     |     |           |
potasiu,     |           |          |          |     |     |           |
(b) Colina, sarurile |51542-52-0 |          |          |     |     |OM/18.01.03|
de sodiu si potasiu  |           |          |          |     |     |           |
ale hidrazidei       |           |          |          |     |     |           |
maleice ce contin    |           |          |          |     |     |           |
peste 1 mg/kg        |           |          |          |     |     |           |
hidrazina libera     |           |          |          |     |     |           |
exprimata in         |           |          |          |     |     |           |
echivalent acid      |           |          |          |     |     |           |
Compusi de mercur #  |7546-30-7  |-         |          |p(1) |  b  |OM/18.01.03|
             |21908-53-2 |          |          |p(2) |  sr |HG/01.07.05|
             |si altii   |          |          |     |     |           |
Monometil-           |99688-47-8 |401-210-1 |2903 69 90|i(1) |  b  |HG/01.07.05|
dibromdifenilmetan;  |           |          |          |     |     |           |
denumirea comerciala:|           |          |          |     |     |           |
DBBT-        |           |          |          |     |     |           |
Monometil-           |-          |400-140-6 |2903 69 90|i(1)-| b-b |HG/01.07.05|
diclordifenilmetan;  |           |          |          |i(2) |     |           |
denumirea comerciala:|           |          |          |     |     |           |
Ugilec 121 sau       |           |          |          |     |     |           |
Ugilec 21 +          |           |          |          |     |     |           |
Monometil-           |76253-60-6 |278-404-3 |2903 69 90|i(1)-| b-b |HG/01.07.05|
tetraclordifenilmetan|           |          |          |i(2) |     |           |
denumirea comerciala:|           |          |          |     |     |           |
Ugilec 141 +         |           |          |          |     |     |           |
Nitrofen +           |1836-75-5  |217-406-0 |2909 30 90|p(1) |  b  |OM/18.01.03|
Pentaclorfenol #     |87-86-5    |201-778-6 |2908 10 00|i(2) |  b  |HG/01.07.05|
Difenili     |           |          |          |     |     |           |
polibromurati        |59536-65-1 |-         |2903 69 90|i(1) |  sr |HG/01.07.05|
(PBB) #      |           |          |          |     |     |           |
Trifenili    |           |          |          |     |     |           |
policlorurati        |61788-33-8 |262-968-2 |2903 69 90|i(1) |  sr |HG/01.07.05|
(PCT) #      |           |          |          |     |     |           |
Quintozen +          |82-68-8    |201-435-0 |2904 90 85|p(1) |  b  |OM/18.01.03|
Compusi      |-          |-         |2931 00 95|p(2) |  sr |HG/01.07.05|
triorganostanici     |           |          |          |i(2) |  sr |           |
Triazidiril-         |           |          |          |     |     |           |
fosfinoxid +         |545-55-1   |208-892-5 |2933 90 90|i(1) |  sr |HG/01.07.05|
Fosfat de tri (2,3-  |126-72-7   |204-799-9 |2919 00 90|i(1) |  sr |HG/01.07.05|
dibrompropil) #      |           |          |          |     |     |           |
Octabromdifenil      |32536-52-0 |251-087-9 |2909 30 38|i(1) |  sr |HG/01.07.05|
eter +       |           |          |          |     |     |           |
Pentabromdifenil     |32534-81-9 |251-084-2 |2909 30 31|i(1) |  sr |HG/01.07.05|
eter +       |           |          |          |     |     |           |
| (*)  Subcategorie: p(1) - pesticid din grupa produselor pentru protectia     |
|       plantelor. p(2) - alte pesticide care includ biocide, i(1) - produs    |
|       chimic industrial pentru uz profesional si i(2) - produs chimic        |
|       industrial pentru uzul publicului.             |
| (**) Restrictii de utilizare: sr - restrictie severa, b - interdictie        |
|      (pentru subcategoria sau subcategoriile in cauza)               |
| (***) Pentru masura de reglementare finala sunt folosite urmatoarele         |
|       abrevieri:                     |
| OM   Inseamna Ordinul comun al ministrului agriculturii, padurilor, apelor   |
|      si mediului si al ministrului sanatatii si familiei nr. 396/2002        |
|      privind interzicerea utilizarii pe teritoriul Romaniei a produselor     |
|      de uz fitosanitar continand anumite substante active, publicat in       |
|      Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 829 din 18 noiembrie 2002.   |
| HG  inseamna Hotararea Guvernului nr. 347/2003 privind restrictionarea       |
|      introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate   ||      chimice periculoase, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei         |
|      Partea I nr. 236 din 7 aprilie 2003.            |
| HG* Inseamna Hotararea Guvernului nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea |
|      si controlul poluarii mediului cu azbest, publicata in Monitorul Oficial|
|      al Romaniei Partea I nr. 109 din 20 februarie 2003.             |
|(1) Cu exceptia carburantilor                 |
|CAS = Chemical Abstracts Service                      |
| #  Produs chimic care este subiect sau partial subiect, al procedurii PIC.   |
| +  Produs chimic indicat pentru notificarea PIC.             |



PARTEA 1(b)

Lista produselor chimice supuse procedurii de notificare la export in Comunitatea Europeana si care trebuie interzise sau sever restrictionate de Romania pana la 1 ianuarie 2007 conform prevederilor Comunitatii Europene

Produsul    |  Nr. CAS  |    Nr.   |   NC     |Subcate-| Restrictii  |
chimic      |           |  EINECS  |          | goria  |    de       |
             |           |          |          |  (*)   | utilizare   |
             |           |          |          |        |    (**)     |
             |           |          |          |        |in Com. Eur. |
2,4,5-T #    |93-76-5    |202-273-3 |2918 90 90|p(1)    |     b      | Azinfos-etil         |2642-71-9  |220-147-6 |2933 90 95|p(1)    |     b       |
Clordimeform #       |6164-98-3  |228-200-5 |2925 20 00|p(1)    |     b       |
Clorfenapir +        |122453-73-0|          |2933 99 90|p(1)    |     b       |
Clorbenzilat #       |510-15-6   |208-110-2 |2918 19 80|p(1)    |     b       |
Clozolinat +         |84332-86-5 |282-714-4 |2934 99 90|p(1)    |     b       |
Cihalotrin           |68085-85-8 |268-450-2 |2926 90 95|p(1)    |     b       |
Dinoterb +           |1420-07-1  |215-813-8 |2908 90 00|p(1)    |     b       |
DNOC +       |534-52-1   |208-601-1 |2908 90 00|p(1)    |     b       |
Acetat de fentin +   |900-95-8   |212-984-0 |2931 00 95|p(1)    |     b       |
Hidroxid de fentin + |76-87-9    |200-990-0 |2931 00 95|p(1)    |     b       |
Fenvalerat           |51630-58-1 |257-326-3 |2926 90 95|p(1)    |     b       |
Ferbam       |14484-64-1 |238-484-2 |2930 20 00|p(1)    |     b       |
Tloracetamida #      |640-19-7   |211-363-1 |2924 19 00|p(1)    |     b       |
Lindan(A§-HCH)#       |58-89-9    |200-401-2 |2903 51 10|p(1)    |     b       |
Metamidofos          |10265-92-6 |233-606-0 |3808 10 40|p(1)    |     |
(formulari lichide   |           |          |          |        |     |
solubile ale         |           |          |          |        |     |
substantei cu un     |           |          |          |        |     |
continut de substanta|           |          |          |        |     |
activa mai mare de   |           |          |          |        |     |
600 g/l) #           |           |          |          |        |     |
Metil-paration # +   |298-00-0   |206-050-1 |3808 10 40|p(1)    |     b       |
Monocrotofos #       |6923-22-4  |230-042-7 |3808 10 40|p(1)    |     b       |
             |           |          |3808 90 90|        |     |
Monolinurom          |1746-81-2  |217-129-5 |2923 00 90|p(1)    |     b       |
Paration # +         |56-38-2    |200-271-7 |2920 10 00|p(1)    |     b       |
Permetrin    |52645-53-1 |258-067-9 |2916 20 00|p(1)    |     b       |
Difenili     |13654-09-06| -        |2903 69 90|i(1)    |     sr      |
polibromurati        |-----------|          |          |        |     |
(PBB)#       |36355-01-08|          |          |        |     |
             |-----------|          |          |        |     |
             |27858-07-7 |          |          |        |     |
Fosfamidon (formulari|13171-21-6 |236-116-5 |3808 10 40|p(1     |     |
lichide solubile ale |(amestec de|          |          |        |     |
substantei cu un     | izomeri   |          |          |        |     |
continut de substanta| (E)&(Z))  |          |          |        |     |
activa mai mare de   |           |          |          |        |     |
1000 g/l) #          |           |          |3808 90 90|        |     |
             |23783-98-4 |          |          |        |     |
             |(izomer(Z))|          |          |        |     |
             |           |          |          |        |     |
             |297-99-4   |          |          |        |     |
             |(izomer(E))|          |          |        |     |
Profam       |122-42-9   |204-542-0 |2924 29 95|p(1)    |     b       |
Pirazofos +          |13457-18-6 |236-656-1 |2933 59 95|p(1)    |     b       |
Tecnazen +           |117-18-0   |204-178-2 |2904 90 85|p(1)    |     b       |
Zineb        |12122-67-7 |235-180-1 |3824 90 99|p(1)    |     b       |
Acefat +     |30560-19-1 |250-241-2 |2930 90 70|p(1     |     b       |
Aldicarb +           |116-06-3   |204-123-2 |2930 90 70|p(1     |     sr      |
Tetraetil plumb +    |78-00-2    |201-075-4 |2931 00 95|i(1)    |     sr      |
Tetrametil plumb +   |75-74-1    |200-897-0 |2931 00 95|i(1)    |     sr      |
  (*) Subcategorie: p(1) - pesticid din grupa produselor pentru protectia     |
      plantelor, p(2) - alte pesticide care includ biocide, i(1) - produs     |
      chimic industrial pentru uz profesional si i(2) - produs chimic         |
      industrial pentru uzul publicului.              |
(**) Restrictii de utilizare: sr - restrictie severa. b - interdictie        |
      (pentru subcategoria sau subcategoriile in cauza)               |



PARTEA 2

Lista produselor chimice indicate pentru notificarea PIC

Prezenta lista contine produsele chimice indicate pentru notificarea PIC. Aceasta lista nu contine produsele chimice care sunt supuse deja procedurii PIC, prezentate in lista din partea 3 a prezentei anexe.

Produsul    |  Nr. CAS  |    Nr.   | Cod NC   | Cate-  |Restrictii   |
chimic      |           |  EINECS  |          | goria  |    de       |
             |           |          |          |  (*)   | utilizare   |
             |           |          |          |        |    (**)     |
2-Naftilamina si     |           |          |          |        |     |
sarurile sale        |91-59-8 si |202-080-4 |2921 45 00| i      |      b      |
             | altele    |si altele |          |        |     |
4-Aminodifenil si    |           |          |          |        |     |
sarurile sale        |92-67-1 si |202-177-1 |2921 49 90| i      |      b      |
             | altele    |si altele |          |        |     |
4-Nitrodifenil       |92-92-3    |202-204-7 |2904 20 00| i      |      b      |
Fibre de azbest:     |           |          |          | -      |     |
Crocidolit #         |12001-28-4 |          |2524 00   | |      |     |
Amosit       |12172-73-5 |          |2524 00   | |      |     |
Antofilit    |77536-67-5 |          |2524 00   |  > i   |      b      |
Actinolit    |77536-66-4 |          |2524 00   | |      |     |
Tremolit     |77536-68-6 |          |2524 00   | |      |     |
Crisotil     |132207-32-0|          |2524 00   | -      |     |
Benzidina si sarurile|           |          |          |        |     |
sale         |912-87-5   |202-199-1 |2921 59 90|  i     |     ST      |
Derivati de benzidina|  -        |   -      |          |        |     |
Clorfenapir          |122453-73-0|   -      |          |        |     |
Clozolinat           |84332-86-5 |282-714-4 |2934 90 96|        |     |
Dicofol ce contine   |           |          |          |        |     |
< 78% p,p'-          |115-32-2   |204-082-0 |2906 29 00|  p     |     sr      |
Dicofol sau 1 g/kg   |           |          |          |        |     |
DDT si compusi       |           |          |          |        |     |
inruditi cu DDT      |           |          |          |        |     |
Dinoterb     |1420-07-1  |215-813-8 |2908 90 00|        |     |
DNOC         |534-52-1   |208-601-1 |2908 90 00|        |     |
Endrin       |72-20-8    |200-775-7 |2910 90 00|  p     |      b      |
Acetat de fentin     |900-95-8   |212-984-0 |2931 00 95|        |     |
Hidroxid de fentin   |76-87-9    |200-990-0 |2931 00 95|        |     |
Monometil-           |           |          |          |        |     |
dibromdifenilmetan;  |99688-47-8 |401-210-1 |2903 69 90|  i     |      b      |
denumirea comerciala:|           |          |          |        |     |
DBBT         |           |          |          |        |     |
Monometil-           |           |          |          |        |     |
diclordifenilmetan;  |  -        |400-140-6 |2903 69 90|  i     |      b      |
denumirea comerciala:|           |          |          |        |     |
Ugilec 121           |           |          |          |        |     |
sau Ugilec 21        |           |          |          |        |     |
Monometil-           |           |          |          |        |     |
tetraclordifenilmetan|76253-60-6 |278-404-3 |2903 69 90|  i     |      b      |
denumirea comerciala:|           |          |          |        |     |
Ugilec 141           |           |          |          |        |     |
Nitrofen     |1836-75-5  |217-406-0 |2909 30 90|  p     |      b      |
Paration #           |56-38-2    |200-271-7 |2920 10 00|        |     |
Pirazofos    |13457-18-6 |236-656-1 |2933 59 70|        |     |
Quintozen    |82-68-8    |201-435-0 |2904 90 85|  p     |      b      |
Tecnazen     |117-18-0   |204-178-2 |2904 90 85|        |     |
Acefat       |30560-19-1 |250-241-2 |2930 90 70|        |     |
Aldicarb     |116-06-3   |204-123-2 |2930 90 70|        |     |
Metil paration #     |298-00-0   |206-050-1 |3808 10 40|        |     |
Octabromdifenil eter |32536-52-0 |251-087-9 |2909 30 38|  i     |    sr       |
Pentabromdifenil eter|32534-81-9 |251-084-2 |2909 30 31|  i     |    sr       |
Tetraetil plumb      |78-00-2    |201-075-4 |2931 00 95|        |     |
Tetrametil plumb     |75-74-1    |200-897-0 |2931 00 95|        |     |
Compusi triorgano-   |           |          |          |        |     |
stanici, in special  | 56-35-9   | 200-268-0|2931 00 95|  p     |     sr      |
compusi tributil-    | si altii  |  si altii|          |        |     |
stanici, inclusiv    |           |          |          |        |     |
oxid de di(tributil- |           |          |          |        |     |
staniu)      |           |          |          |        |     |
  (*)  Categorie: p - pesticide: i - produs chimic industrial.    

(**) Restrictii de utilizare: sr - restrictie severa, b - interdictie,      |
       pentru categoria sau categoriile in cauza conform:   

- Ordinului comun al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si       |
      mediului, si al ministrului sanatatii si familiei nr. 396/2002 privind  |
      interzicerea utilizarii pe teritoriul Romaniei a produselor de uz       |
      fitosanitar continand anumite substante active, publicat in Monitorul   |
      Oficial al Romaniei Partea I nr. 829 din 18 noiembrie 2002.     |
    - Hotararii Guvernului nr. 347/2003 privind restrictionarea introducerii  |
      pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice        |
      periculoase, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I        |
      nr. 236 din 7 aprilie 2003.                     |
    - Hotararii Guvernului nr. 124/2003 privind prevenirea reducerea si       |
      controlul poluarii mediului cu azbest, publicata in Monitorul Oficial   |
      al Romaniei Partea I nr. 109 din 20 februarie 2003.             |
  CAS = Chemical Abstracts Service                    |
  #   Produs chimic supus total sau partial procedurii PIC internationale.    | Partea 3

Lista produselor chimice supuse procedurii PIC conform

Conventiei de la Rotterdam (Categoriile prezentate sunt cele specificate in Conventia de la Rotterdam)

Produsul chimic        |  Numarul  |   Categoria         |
                     |   CAS     |             |
2,4,5-T              |93-76-5    |Pesticid     |
Aldrin(*)            |309-00-2   |Pesticid     |
Binapacril                   |485-31-4   |Pesticid     |
Captafol             |2425-06-1  |Pesticid     |
Clordan (*)                  |57-74-9    |Pesticid     |
Clordimeform                 |6164-98-3  |Pesticid     |
Clorbenzilat                 |510-15-6   |Pesticid     |
DDT(*)               |50-29-3    |Pesticid     |
Dieldrin (*)                 |60-57-1    |Pesticid     |
Dinoseb si saruri de dinoseb         |88-85-7    |Pesticid     |
1,2-dibrometan (EDB)         |106-93-4   |Pesticid     |
Clorura de etilena           |107-06-2   |Pesticid     |
Oxid de etilena              |75-21-8    |Pesticid     |
Floracetamida                |640-19-7   |Pesticid     |
HCH (amestec de izomeri)             |608-73-1   |Pesticid     |
Heptaclor (*)                |76-44-8    |Pesticid     |
Hexaclorbenzen (*)           |118-74-1   |Pesticid     |
Lindan               |58-89-9    |Pesticid     |
Compusi ai mercurului, inclusiv compusi      |           |Pesticid     |
anorganici ai mercurului, compusii alchil    |           |             |
mercur si compusii alchiloxialchil si aril   |           |             |
de mercur            |           |             |
Pentaclorfenol               |87-86-5    |Pesticid     |
Toxafen (*)                  |8001-35-2  |Pesticid     |
Metamidofos (formulari lichide solubile ale  |10265-92-6 |Preparat de pesticid |
substantei cu un continut de substanta       |           |extrem de periculos  |
activa mai mare de 600 g/l)          |           |             |
Metil-paration (concentrate emulsionabile    |298-00-0   |Preparat de pesticid |
(EINECS) cu un continut de substanta activa  |           |extrem de periculos  |
de 19,5%, 40%, 50%, 60% si prafuri cu un     |           |             |
continut de substanta activa de 1,5%, 25 si  |           |             |
3%)                  |           |             |
Monocrotofos                 |6923-22-4  |pesticid     |
Monocrotofos (formulari lichide solubile     |6923-22-4  |Preparat de pesticid |
ale substantei cu un continut de substanta   |           |extrem de periculos  |
activa mai mare de 600 g/l)          |           |             |
Paration (toate formularile - aerosoli,      |56-38-2    |Preparat de pesticid |
pulberi de prafuit (DP), concentrate         |           |extrem de periculos  |
emulsifiabile (EINECS), granule (GR) si      |           |             |
pulberi umectabile (muiabile) (WP), cu       |           |             |
exceptia concentratelor solubile in apa (CS))|           |             |
Fosfamidon (formulari lichide solubile ale   |13171-21-6 |Preparat de pesticid |
substantei cu un continut de substanta activa|[amestec de|extrein de periculos |
mai mare de 1000 g/l)        | izomeri   |             |
                     |(E)&(Z)]   |             |
                     | 23783-98-4|             |
                     | [izomer(Z)|             |
                     |297-99-4   |             |
                     |[izomer(E)]|             |
Crocidolit                   |12001-28-4 |Industrial           |
Difenili polibromurati (PBB)         |36355-01-8 |Industrial           |
                     | (hexa-)   |             |
                     |27858-07-7 |             |
                     | (octa-)   |             |
                     |13654-09-6 |             |
                     | (deca-)   |             |
Difenili paliclorurati(PCB)(*)       |1336-36-3  |Industrial           |
Trifenili policlorurati(PCT)         |61788-33-8 |Industrial           |
Fosfat de tri(2,3 -dibrompropil)     |126-72-7   |Industrial           |
  (*) Substantele respective sunt supuse interdictiei la export in     | Strategia nationala antidrog in perioada 2005-2012


Se aproba Strategia nationala antidrog in perioada 2005-2012, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

Agentia Nationala Antidrog, ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate si autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a duce la indeplinire obiectivele specifice domeniului lor de activitate, prevazute in Strategia nationala antidrog in perioada 2005-2012.

Fondurile aferente indeplinirii obiectivelor Strategiei nationale antidrog in perioada 2005-2012 vor fi prevazute de fiecare dintre institutiile publice cu atributii in domeniu, in raport cu etapele de realizare a acestora, prioritatile si resursele disponibile in bugetele proprii.

Planul de actiune pentru implementarea Strategiei nationale antidrog in perioada 2005-2012 se aproba prin hotarare a Guvernului in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. In contextul general al concentrarii comunitatii internationale asupra criminalitatii organizate in legatura cu drogurile, Guvernul Romaniei si-a asumat lupta impotriva traficului si consumului ilicit de droguri ca o prioritate, adoptand o abordare coordonata si multisectoriala a acesteia, concretizata in Strategia nationala antidrog in perioada 2003-2004. Materializarea conceptiei Guvernului Romaniei in acest domeniu, in perioada 2003-2004, este elocvent exprimata, printre altele, prin infiintarea Agentiei Nationale Antidrog, organ de specialitate cu rolul de a stabili o conceptie unitara privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

Amploarea acestui fenomen, pe fondul dezvoltarii retelelor de criminalitate organizata transnationala, impune o noua strategie, integrata in plan intern si international, ca reactie in fata acestei amenintari.

Continuarea fireasca a unui proces in desfasurare, Strategia nationala antidrog in perioada 2005-2012 este elaborata in concordanta cu prevederile noii strategii europene in domeniu si stabileste obiectivele generale si specifice pentru reducerea cererii si ofertei de droguri, pentru intarirea cooperarii internationale si dezvoltarea unui sistem global integrat de informare, evaluare si coordonare privind fenomenul drogurilor.
Experienta implementarii Strategiei 2003-2004, dificultatile intampinate si disfunctionalitatile puse in evidenta prin rapoartele de evaluare elaborate de Agentia Nationala Antidrog impun o abordare mai realista a combaterii fenomenului drogurilor si stabilirea unor responsabilitati clare pentru toate institutiile implicate.

I.1. PRINCIPII

Activitatea de reducere a cererii si ofertei de droguri este guvernata de urmatoarele principii:

1. Principiul prioritatii. Problematica prevenirii si combaterii traficului si consumului ilicit de droguri este asumata ca o prioritate de Guvernul Romaniei.
2. Principiul continuitatii. Activitatile desfasurate pentru reducerea cererii si ofertei de droguri au caracter permanent si se bazeaza pe experienta anterioara.
3. Principiul abordarii globale, unitare, multidisciplinare si echilibrate. Masurile de reducere a cererii si ofertei de droguri trebuie sa se incadreze in conceptia internationala de combatere a fenomenului.

4. Principiul coordonarii. Pentru asigurarea unei abordari unitare cu privire la fenomenul drogurilor, activitatile de reducere a cererii si ofertei de droguri trebuie coordonate si integrate in programe si instrumente practice, cu respectarea autonomiei functionale.
5. Principiul cooperarii. Lupta impotriva traficului si consumului ilicit de droguri are la baza cooperarea interinstitutionala atat la nivel national, cat si international.
6. Principiul legalitatii. Intreaga activitate de reducere a cererii si ofertei de droguri se desfasoara cu respectarea prevederilor Constitutiei si ale legislatiei nationale in materie, precum si a prevederilor specifice din tratatele internationale la care Romania este parte.

7. Principiul confidentialitatii. Datele personale privind consumatorii de droguri sunt confidentiale.
8. Principiul complementaritatii si transparentei. Implementarea prezentei strategii se face in mod transparent, cu participarea societatii civile alaturi de institutiile guvernamentale, in vederea realizarii obiectivelor.

I.2. VIZIUNEA SI SCOPUL STRATEGIEI

Viziunea

La sfarsitul perioadei 2005-2012, in Romania va functiona un sistem integrat de institutii si servicii publice, care va asigura reducerea incidentei si prevalentei consumului de droguri in randul populatiei generale, asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri si eficientizarea activitatilor de prevenire si combatere a productiei si traficului ilicit de droguri si precursori.

Scopul

Scopul prezentei strategii este mentinerea la un nivel scazut a consumului de droguri in randul populatiei generale, in prima etapa (2-4 ani), si de reducere a cazurilor de noi consumatori, in a doua etapa, in paralel cu reducerea criminalitatii organizate in legatura cu drogurile.

Reducerea cererii

Una dintre problemele actuale ale societatii romanesti o constituie cresterea cererii de droguri in randul populatiei generale si, indeosebi, in randul tinerilor. Proliferarea fenomenului consumului de droguri in Capitala si in marile orase a surprins opinia publica prin amploarea si gravitatea sa.

Primele studii efectuate in anul 2003 au estimat numarul consumatorilor de heroina injectabila din Bucuresti la aproximativ 24.000 de persoane, ceea ce reprezinta 1% din totalul populatiei orasului.

De asemenea, conform studiului national privind consumul de tutun, alcool si droguri ilicite 'ESPAD 2003', efectuat pe un esantion de elevi in varsta de 16 ani, prevalenta consumului de tutun este de 64%. In acelasi timp, un procent de 80% dintre acestia a consumat cel putin o data alcool. Totodata, consumul de amfetamine s-a dublat, iar cel de ecstasy s-a triplat, in comparatie cu anul 1999.

Deosebit de ingrijorator este consumul de heroina injectabila, care va avea consecinte dramatice pe termen mediu si lung asupra sanatatii publice (cresterea incidentei HIV/SIDA, hepatitele A, B si C, tuberculoza etc.) si a ratei infractionalitatii asociate traficului si consumului ilicit de droguri.

Pe baza experientei acumulate in implementarea Strategiei nationale antidrog in perioada 2003-2004, beneficiind si de recomandarile Uniunii Europene, noua strategie privind reducerea cererii de droguri sustine infiintarea si dezvoltarea unui sistem integrat de institutii si servicii specializate in domeniu. Acesta va contribui la reducerea prevalentei consumului de droguri in randul populatiei generale, in special in randul grupurilor cu risc ridicat de consum, reducerea problemelor asociate consumului de droguri, asigurarea accesului consumatorilor de droguri la asistenta medicala, psihologica si sociala specializata si reinsertia sociala a acestora.

Sistemul de asistenta medicala, psihologica si sociala, dezvoltat la nivel national, va fi structurat pe trei niveluri de interventie, incluzand sistemul de asistenta medicala ambulatorie (primara si de specialitate) si spitaliceasca, serviciile psihologice si serviciile sociale. Sistemul va include componente publice, private sau mixte acreditate/autorizate si va fi coordonat si monitorizat de Agentia Nationala Antidrog in conformitate cu standardele de calitate.

Primul nivel al sistemului presupune identificarea, atragerea, motivarea si trimiterea consumatorilor de droguri spre serviciile specializate, abordarea necesitatilor sociale si medicale de baza ale consumatorilor de droguri si coordonarea necesara cu resursele din nivelurile 2 si 3.

Nivelul doi este constituit din unitati specializate din sistemul de sanatate publica si din centrele de prevenire, evaluare si consiliere antidrog si asigura asistenta specializata, monitorizarea si trimiterea spre cel de-al treilea nivel, precum si coordonarea necesara intre toate nivelurile de interventie.

Cel de-al treilea nivel asigura reinsertia sociala prin interventii specifice si prin servicii cu nivel crescut de specializare care sprijina nivelul 2.

Calitatea serviciilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri si a celor de asistenta medicala, psihologica si sociala va fi imbunatatita prin programe de formare, documentare si cercetare in acest domeniu, dezvoltate de Centrul National de Formare, Documentare si Cercetare in Adictii din cadrul Agentiei Nationale Antidrog.

Mentinerea la un nivel scazut comparativ cu cel actual al prevalentei consumului ilicit de droguri si reducerea intr-un mod corelat a prevalentei consumului de alcool si tutun in randul populatiei generale prin consolidarea masurilor de prevenire si prin dezvoltarea sistemului public si privat de asistenta medicala, psihologica si sociala.
 
II.1. PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI

Constientizarea si implicarea intregii populatii, in special a copiilor si tinerilor, in programe de prevenire a consumului de droguri, universale, selective si indicate, in scopul intaririi influentei factorilor de protectie si al reducerii influentelor factorilor de risc.

A. Prevenire in scoala

Dezvoltarea unor atitudini si practici la nivelul intregii populatii aflate intr-o forma de invatamant, prin intermediul programelor scolare si de petrecere a timpului liber, in scopul adoptarii unui stil de viata sanatos, fara tutun, alcool si droguri
Cresterea influentei factorilor de protectie la varste mici pentru evitarea sau cel putin intarzierea debutului consumului de alcool, tutun si droguri
Sensibilizarea si educarea populatiei scolare in scopul evitarii consumului experimental/recreational de droguri si trecerii de la acesta la cel regulat.
B. Prevenire in familie

Sensibilizarea, constientizarea si motivarea parintilor in vederea implicarii active, obiective si corelate a acestora cu celelalte arii de interventie preventive.
Oferirea de programe de prevenire care sa permita parintilor sa devina activi in prevenirea consumului de droguri in cadrul familiei

Dezvoltarea unor programe de formare a parintilor in vederea cresterii influentei factorilor de protectie si scaderii celor de risc in consumul de droguri.

C. Prevenire comunitara

Initierea si derularea de catre autoritatile administratiei publice locale a unor proiecte in parteneriat public-privat, de interes local, pentru protectia antidrog a comunitatilor proprii, cu sprijinul centrelor judetene de prevenire, evaluare si consiliere antidrog
Stimularea si sprijinirea de catre autoritatile administratiei publice locale, inclusiv financiar, a initiativelor organizatiilor neguvernamentale ce desfasoara activitati de prevenire a consumului de droguri in comunitatile locale.

Elaborarea si derularea programelor finantate de la bugetul de stat pentru prevenirea consumului de droguri in arii regionale de interes, diferentiate in raport de numarul consumatorilor, preferintele de consum, statutul ocupational, caracteristicile grupurilor de risc, particularitati ale dezvoltarii economice, turistice, de infrastructura, mediu etc.

Initierea si dezvoltarea unor proiecte si programe adecvate in folosul comunitatilor locale, pentru consolidarea educatiei civice, culturale si spirituale, ce se constituie in alternativa de viata sanatoasa, cultivarea abstinentei la consumul de droguri, inclusiv alcool si tutun, incurajarea formarii unui climat social care sa impiedice stigmatizarea si marginalizarea persoanelor afectate de consumul de droguri
Crearea oportunitatilor si stimularea participarii massmedia la sustinerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor si campaniilor antidrog
Dezvoltarea de programe de informare si constientizare a intregii populatii pentru dobandirea unei atitudini de toleranta in scopul diminuarii marginalizarii si stigmatizarii consumatorilor de droguri, precum si a unei atitudini de responsabilitate in prevenirea consumului

Dezvoltarea unui sistem de evaluare si monitorizare, integrat si individualizat, al copiilor si tinerilor aflati in situatii de risc, care sa favorizeze procesul de maturizare, integrare sociala, educatie si formare profesionala
Sensibilizarea, informarea si responsabilizarea tuturor mediilor de comunicare in masa, in vederea transmiterii unor mesaje cu caracter preventiv bazate pe evidente stiintifice
Dezvoltarea unor programe de informare si educare antidrog adresate tuturor persoanelor aflate in serviciul militar, precum si altor categorii profesionale, ce implica responsabilitate si risc public .

Extinderea programelor de educatie pentru promovarea unui stil de viata sanatos si pentru prevenirea consumului de droguri in randul tuturor persoanelor aflate in penitenciare

Imbunatatirea prevederilor legislative pentru implementarea masurilor de protectie antidrog si antidoping a sportivilor .

Crearea si dezvoltarea unui sistem national integrat de servicii specializate de prevenire a consumului de droguri, precum si a unui sistem national de formare profesionala in domeniu, inclusiv elaborarea si validarea standardelor minime de calitate a serviciilor de prevenire.

II.2. ASISTENTA MEDICALA, PSIHOLOGICA SI SOCIALA, REDUCEREA RISCURILOR SI REINSERTIA SOCIALA

Cresterea accesibilitatii prin dezvoltarea cantitativa si calitativa a serviciilor si a masurilor medicale, psihologice si sociale integrate, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare si adaptare continua pentru fiecare consumator, in vederea intreruperii consumului, a inlaturarii dependentei fizice si/sau psihice si/sau a reducerii riscurilor asociate consumului, avand ca scop final reinsertia sociala a consumatorilor

A. Reducerea riscurilor

Asigurarea accesului consumatorilor de droguri la serviciile de reducere a riscurilor, prin promovarea si dezvoltarea programelor si politicilor adecvate si necesare in sistemul de asistenta, in afara acestuia si in sistemul penitenciar
Crearea si perfectionarea continua a cadrului organizatoric pentru asigurarea tuturor masurilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri (schimb de echipamente medicale sterile, inclusiv ace si seringi, consiliere psihologica si pre/posttestare, programe de tratament substitutiv etc.), adresate consumatorilor si consumatorilor dependenti aflati in sistemul de asistenta, in afara acestuia sau in penitenciare
Dezvoltarea actiunilor comunitare si profesionale care sa permita accesul la toate grupurile de consumatori de droguri, in scopul cresterii sprijinului acordat acestora si al diminuarii marginalizarii sociale.

Crearea cadrului organizatoric si de reglementari necesare asigurarii vigilentei epidemiologice

Dezvoltarea si imbunatatirea cadrului de formare profesionala de baza, specializata si continua a profesionistilor care lucreaza in domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri.

B. Asistenta medicala, psihologica, sociala si reinsertia sociala

Asigurarea accesului universal al consumatorilor si consumatorilor dependenti de droguri la programele integrate de asistenta medicala, psihologica si sociala prin dezvoltarea programelor si politicilor adecvate si necesare adresate populatiei generale, consumatorilor si consumatorilor dependenti de droguri aflati in sistemul de asistenta, in afara acestuia si in penitenciare, in scopul reintegrarii si reinsertiei sociale a consumatorilor de droguri Obiective specifice .

Dezvoltarea circuitului integrat de asistenta a consumatorilor si consumatorilor dependenti de droguri pe cel putin 3 niveluri, care sa ofere o retea de resurse (pornind de la modelul creat in centre de excelenta), sa garanteze accesul consumatorilor de droguri si disponibilitatea generala a acestor servicii

Cresterea disponibilitatii serviciilor atat ca diversitate si multidisciplinaritate, cat si ca raspandire teritoriala si adaptarea acestora la nevoile individuale ale consumatorilor si la tipul de consum (unic sau policonsum) .

Dezvoltarea resurselor necesare interventiilor active de atragere a consumatorilor care nu au contact cu circuitul integrat de asistenta sau nu sunt pregatiti pentru schimbarea comportamentului, precum si asigurarea asistentei medicale si sociale de baza pentru acestia .

Individualizarea interventiilor medicale, psihologice si sociale prin intermediul evaluarii multidimensionale si asigurarii managementului de caz, aplicate consumatorilor de droguri care intra in contact cu serviciile de asistenta intr-un cadru coordonat .

Dezvoltarea politicilor si masurilor, asigurarea resurselor si cadrului legal pentru dezvoltarea si intarirea serviciilor ambulatorii (nivelul 2 de asistenta) - element central al sistemului public de asistenta medicala, psihologica si sociala - in scopul asigurarii accesului tuturor consumatorilor la acest nivel de asistenta .

Asigurarea si implementarea cadrului legal pentru dezvoltarea si definirea rolurilor specifice si specializate ale resurselor nivelului 3, ca parte integranta si esentiala a sistemului public de asistenta medicala, psihologica si sociala pentru reabilitarea si reinsertia sociala a consumatorilor de droguri aflati in centre ambulatorii .

Dezvoltarea cadrului legislativ si institutional care sa asigure accesul general si timpuriu al copiilor si tinerilor la servicii psihologice medicale si sociale specifice consumului de droguri .

Dezvoltarea unui program integrat de asistenta medicala, psihologica si sociala care sa ofere o retea de resurse si care sa garanteze accesul si disponibilitatea generala a tuturor consumatorilor de droguri din sistemul penitenciar in scopul reintegrarii sociale .

Dezvoltarea si implementarea standardizarii sistemului de asistenta medicala, psihologica si sociala care sa permita monitorizarea si evaluarea proceselor si rezultatele acestuia .

Dezvoltarea si imbunatatirea cadrului de formare profesionala de baza, specializata si continua a profesionistilor care lucreaza in domeniul asistentei medicale, psihologice si sociale a consumatorilor de droguri.

Reducerea ofertei

Incepand cu anul 1990, factori precum pozitia geografica, deschiderea frontierei de stat si, nu in ultimul rand, conflictele militare din Irak, Afganistan si fosta Iugoslavie au facut ca tara noastra sa devina un segment activ al 'Rutei Balcanice' de traficare a stupefiantelor si precursorilor, iar in ultimii ani si o piata de desfacere a drogurilor.
In prezent Romania reprezinta principalul tronson al celei de-a doua 'Rute Balcanice' de transport al drogurilor catre Europa Occidentala, care porneste din Turcia, traverseaza Bulgaria, Romania, Ungaria, Slovacia si Cehia, pana in Germania si Olanda.
O alta varianta a celei de-a doua 'Rute Balcanice', care include si un tronson maritim, este: Istanbul-ConstantaBucuresti, spre Ungaria.

Caracterul relativ stabil al rutelor de transport nu exclude si alte variante care sa vizeze Romania, depistarea acestora depinzand in mare masura de abilitatea institutiilor implicate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si, mai ales, de modul in care acestea coopereaza cu institutiile similare ale altor state.
Din cazuistica ultimilor ani rezulta ca pentru drogurile sintetice se prefigureaza dezvoltarea unor rute dinspre Vest (Olanda, Belgia, Germania) spre Est (Romania), dar si dinspre Nord (Tarile Baltice, Ucraina) pentru produsele stupefiante de sinteza (amfetamine, MDMA, LSD si altele), care ar urma sa devina active pe teritoriul Romaniei.
Din evaluarile efectuate rezulta ca tara noastra reprezinta in principal o zona de tranzit, doar o parte din cantitatea de droguri tranzitata ramanand in Romania pentru consum. In acelasi timp, Romania a devenit in prezent si teritoriu de depozitare, in care drogurile, introduse in special prin frontiera de sud, sunt stocate pe diferite perioade de timp, iar in final sunt directionate spre tarile cu consum ridicat din vestul Europei.
Ritmul accelerat de crestere a criminalitatii in legatura cu fenomenul drogurilor este evident dupa anii '90 si din ce in ce mai ingrijorator dupa anul 2001. Spre exemplu, anul 2003 se caracterizeaza printr-o crestere cu 13,2% a infractiunilor constatate fata de anul 2002 si cu 118% fata de anul 2001.

In anumite perioade, rezultatele obtinute pe linia combaterii traficului si consumului ilicit de droguri au fost afectate de repetatele reorganizari ale structurilor specializate, de lipsa unei pregatiri profesionale adecvate, de instabilitatea pe posturi a specialistilor, de dotarea tehnica si numarul redus al acestora in raport cu evolutia si dimensiunea fenomenului.

Extinderea si formele concrete de manifestare a fenomenului drogurilor au impus adaptarea si modernizarea cadrului legislativ si institutional, premise necesare mentinerii sub control a acestei forme de criminalitate.

Acest proces continuu, a carui dinamica trebuie sa fie in concordanta cu evolutia criminalitatii in domeniu, a inregistrat progrese notabile dupa anul 2000, an care a marcat inceputul unei etape de corelare a legislatiei interne cu cea europeana.
In prezent sistemul institutional de reducere a ofertei de droguri se manifesta concurential si nu complementar si necesita o coordonare eficienta, alaturi de redimensionarea efectivelor in raport cu situatia operativa, profesionalizarea angajatilor, imbunatatirea dotarii materiale si a cooperarii interinstitutionale, care sa permita o reactie corespunzatoare la evolutia criminalitatii organizate in legatura cu drogurile, delimitarea competentelor si administrarea in regim de parteneriat a resurselor informationale.

Tendinte

Principalele tendinte privind evolutia fenomenului criminalitatii in domeniul drogurilor sunt:

amplificarea si diversificarea fenomenului infractional transfrontalier;

modificarea continua a rutelor utilizate si a tipurilor de droguri traficate, in functie de cerintele pietei ilicite;

extinderea fenomenului infractional din acest domeniu pe intregul teritoriu al tarii;

amplificarea si diversificarea criminalitatii asociate consumului de droguri;

diversificarea modalitatilor de spalare a banilor rezultati din operatiunile ilicite cu droguri prin racolarea unor specialisti din domeniul financiar-bancar si coruperea unor functionari publici;

cresterea numarului de consumatori de droguri si, in special, al celor care prefera amfetaminele si canabisul.

Factori de risc

Evolutia criminalitatii este puternic influentata de situatiile, conditiile si/sau elementele interne si externe care trebuie identificate, analizate si care constituie repere pentru stabilirea conceptiei de combatere a acestui fenomen.

Principalii factori de risc care pot influenta nivelul ofertei de droguri sunt:

- pozitia Romaniei la intersectia principalelor rute traditionale utilizate de traficantii internationali de droguri si faptul ca din anul 2007 tara noastra va reprezenta granita de est a Uniunii Europene;

- cresterea fluxului de imigranti spre Romania si alte state membre ale Uniunii Europene;
- dezvoltarea traficului comercial prin punctele de frontiera, cu consecinte asupra scaderii timpilor de control;

cresterea consumului de droguri si, in special, a celui de droguri sintetice;

implicarea in fapte de coruptie a unor functionari publici care au atributii directe in activitatea de control la frontiera;

proliferarea retelelor teroriste interesate in obtinerea de fonduri din traficul ilicit de droguri;

cooperarea insuficienta dintre institutiile abilitate in reducerea ofertei de droguri. Reducerea la un nivel cat mai scazut a infractionalitatii in domeniul drogurilor si a celei conexe, prin eficientizarea activitatilor institutiilor abilitate in combaterea criminalitatii organizate in legatura cu drogurile, ca rezultat al imbunatatirii si extinderii cooperarii interinstitutionale interne si internationale, al consolidarii legislative si institutionale, specializarii personalului din domeniu si asigurarii resurselor necesare.

1. Imbunatatirea capacitatii de reactie a institutiilor specializate fata de traficul si consumul ilicit de droguri prin:

a)      documentarea operativa a activitatii infractionale a grupurilor organizate de traficanti, a legaturilor infractionale si a rutelor utilizate de acestia, a metodelor si mijloacelor de savarsire a infractiunilor la regimul drogurilor;

b)      corelarea activitatilor de combatere a traficului ilicit cu cele legate de consumul de droguri si cu masurile de asistenta destinate consumatorilor;

c)      corelarea activitatilor de combatere a microtraficului cu cele de prevenire si combatere a traficului transfrontalier;

d)      dezvoltarea sistemului de analiza operativa a informatiilor.

2. Contracararea riscurilor de catre institutiile abilitate in combaterea traficului ilicit de droguri prin:

a)     colectarea in sistem informatic a datelor, monitorizarea acestora si dezvoltarea analizei strategice;

b)     dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica si prognozare a fenomenului drogurilor;

c)     dezvoltarea sistemului analizelor de risc;

d)     implementarea managementului frontierei la standarde europene si dezvoltarea activitatilor specifice antidrog;

e)     imbunatatirea calitatii controlului vamal.

3. Optimizarea activitatii structurilor implicate in reducerea ofertei de droguri si cresterea eficacitatii acestora prin:

a)     adoptarea si dezvoltarea cadrului metodologic de desfasurare a activitatilor antidrog in raport cu cele europene;

b)     extinderea folosirii tehnicilor si mijloacelor moderne de investigatii;

c)     facilitarea accesului la bazele de date necesare desfasurarii activitatii de reducere a ofertei de droguri;

d)     fluidizarea schimbului de informatii on-line intre institutii la nivel national si international si realizarea schimbului de experienta si bune practici in domeniu;

e)     extinderea si imbunatatirea cooperarii interinstitutionale.

4. Combaterea traficului international de droguri si precursori prin:

a)        intensificarea actiunilor operative de cooperare internationala vizand identificarea si anihilarea retelelor internationale de trafic ce desfasoara activitati infractionale pe teritoriul tarii;

b)        intensificarea actiunilor de identificare a noilor droguri de sinteza si extinderea colaborarii interinstitutionale interne si internationale in acest scop;

c)        participarea la actiuni internationale comune ce au drept obiectiv anihilarea unor retele de traficanti, prin includerea expertilor romani in echipele mixte de actiune;

d)        dezvoltarea colaborarii internationale in vederea impiedicarii deturnarii substantelor stupefiante si psihotrope si a precursorilor utilizati la fabricarea ilegala a acestora din circuitul legal in traficul ilicit;

e)        participarea activa a Romaniei la operatiunile interstatale: TOPAZ, PURPLE, PRISM si altele.

5. Intensificarea masurilor de identificare, sechestrare si confiscare a bunurilor folosite la savarsirea infractiunilor de trafic ilicit de droguri si precursori si a produselor acestor infractiuni si folosirea eficienta a fondurilor realizate din valorificarea acestora pentru sustinerea activitatilor de reducere a cererii si ofertei de droguri.

6. Prevenirea si combaterea practicilor de spalare a banilor proveniti din infractiuni la regimul drogurilor si precursorilor, prin masuri comune ale structurilor de lupta antidrog cu Banca Nationala a Romaniei si Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.

7. Prevenirea si combaterea deturnarii precursorilor ce pot fi utilizati la fabricarea ilegala a substantelor si produselor stupefiante si psihotrope.

8. Imbunatatirea cooperarii dintre institutiile si structurile abilitate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si crearea unei retele integrate de informatii la nivel national privind criminalitatea in domeniul drogurilor, prin implementarea Programului Marea Alianta Romana Antidrog (M.A.R.A.). 9. Perfectionarea legislatiei si a cadrului institutional in domeniu prin adaptarea acestora in raport cu evolutia formelor concrete de manifestare a infractionalitatii in domeniu si cu prevederile acquisului comunitar.

10. Modernizarea dotarii tehnice necesare institutiilor abilitate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri la nivelul standardelor internationale.

11. Dezvoltarea capacitatii manageriale si a profesionalizarii specialistilor din domeniu prin programe de cooperare internationala.

Cooperare internationala

Aderarea la Uniunea Europeana determina importanta speciala pe care Romania o acorda relatiilor cu statele membre ale Uniunii Europene si cu institutiile europene.

Obtinerea statutului de 'candidat' si, incepand cu anul 2007, a celui de 'membru' presupune raportarea permanenta la obiectivele si actiunile Uniunii Europene.

In domeniul luptei impotriva drogurilor Romania va participa activ la initiativele comune si va asigura o cat mai buna coordonare a activitatilor proprii cu cele desfasurate de partenerii europeni, atat in faza de planificare, cat si in fazele de implementare si evaluare a acestora.

Totodata Romania va intensifica cooperarea cu tarile de origine a drogurilor si cu cele aflate pe rutele internationale ale traficului de droguri, actionand permanent pentru o abordare globala si actiuni concertate impotriva retelelor de traficanti.

In plan regional, Romania va utiliza relatiile bune existente cu toate tarile vecine pentru a promova si a dezvolta masuri ce vizeaza abordarea comuna si integrata a fenomenului, atat in planul combaterii traficului de droguri la frontiere, cat si al transferului de bune practici in domeniile prevenirii consumului, tratamentului si reintegrarii socioprofesionale a persoanelor dependente.

Date fiind contextele nationale asemanatoare, marcate de evolutiile istorice similare in ultimele decenii, experienta Romaniei in domeniul constructiei institutional-legislative antidrog poate fi relevanta pentru statele din zona potential candidate la aderarea la Uniunea Europeana.

Recunoasterea internationala a Romaniei ca partener de incredere in efortul global de reducere a cererii si ofertei de droguri, atat in cadrul relatiilor cu statele membre ale Uniunii Europene si cu structurile europene specializate, cat si in cadrul mai larg al forurilor internationale si relatiilor cu statele producatoare de droguri, cu cele aflate pe rutele transnationale ale drogurilor si cu cele avand experiente relevante in combaterea acestui flagel

1. Dezvoltarea relatiilor cu partenerii din statele membre ale Uniunii Europene si cu organismele specializate ale Uniunii Europene, in special prin:

a)     preluarea si implementarea corespunzatoare a prevederilor acquisului specific in cadrul legislativ si institutional national;

b)     dezvoltarea relatiilor parteneriale din sfera relatiilor internationale, desfasurate de institutiile nationale implicate in reducerea cererii si/sau ofertei de droguri, cu structurile similare din statele membre ale Uniunii Europene, in vederea asigurarii unui transfer eficient de date, informatii, experiente si bune practici si desfasurarii de actiuni comune;

c)     participarea activa a Romaniei la activitatile desfasurate de institutiile Uniunii Europene (EMCDDA/REITOX, Grupul Pompidou al Consiliului Europei, EUROPOL, EUROCUSTOMS, EUROJUST etc.) in domeniile prevenirii si combaterii traficului si consumului de droguri.

2. Intensificarea relatiilor cu alte state si structuri internationale implicate in lupta impotriva drogurilor, prin:

a)     participarea Romaniei la activitatile institutiilor, organizatiilor si forurilor internationale ce au ca obiectiv lupta impotriva traficului si consumului de droguri (United Nation Office on Drugs and Crime, CND, INCB, Interpol etc.) si reducerea consecintelor negative ale consumului de droguri (UNAIDS, WHO etc.);

b)     intensificarea cooperarii bilaterale si multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau aflate pe rutele internationale ale drogurilor;

c)     dezvoltarea relatiilor parteneriale cu state care au experienta relevanta in domeniile reducerii cererii si ofertei de droguri in scopul asigurarii transferului reciproc de experienta si know-how.

3. Participarea la programe internationale privind reducerea cererii si ofertei de droguri, prin:

a)     participarea la programele Uniunii Europene privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, reducerea efectelor asociate abuzului de droguri, tratamentul si/sau recuperarea socioprofesionala a persoanelor dependente de droguri;

b)     participarea la programele de lupta impotriva drogurilor, lansate de organizatiile internationale sau structurile guvernamentale si neguvernamentale din alte state;

c)     sustinerea participarii in parteneriat a institutiilor publice cu organizatiile neguvernamentale romane la proiecte internationale;

d)     implicarea tot mai activa a comunitatilor locale (prin institutiile locale, autoritatile locale si reprezentantii societatii civile) in proiecte internationale (transfer de bune practici, schimburi de specialisti, foruri bilaterale, regionale sau internationale etc.).

Informare si evaluare

In cadrul Agentiei Nationale Antidrog a fost constituit Observatorul Roman pentru Droguri si Toxicomanie, unitate care asigura legatura Romaniei cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona, care stabileste, conform cerintelor Uniunii Europene, indicatorii si criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor la nivel national. Acesti indicatori, clasificati in: indicatori epidemiologici cheie, indicatori de oferta si indicatori sociali, reprezinta instrumente de monitorizare recomandate a fi dezvoltate si utilizate la nivelul tuturor tarilor membre si candidate la Uniunea Europeana. Cei 5 indicatori epidemiologici cheie sunt: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, boli infectioase asociate consumului de droguri, prevalenta si stabilirea modelelor de consum al drogurilor in randul populatiei generale (studii in populatie), prevalenta si stabilirea modelelor de consum problematic al drogurilor, decese ca urmare a consumului de droguri si mortalitate in randul consumatorilor de droguri, iar indicatorii de oferta si sociali sunt: disponibilitate si oferta de droguri pe piata ilicita, pretul drogurilor la nivelul strazii, puritatea drogurilor la nivelul strazii, criminalitatea asociata drogurilor, arestarile inregistrate, numarul de capturi si cantitatea de droguri capturata de toate agentiile de aplicare a legii, excluderea sociala, costurile sociale asociate consumului de droguri.

Pe perioada implementarii strategiei anterioare, inexistenta unei retele proprii de colectare a datelor bazate pe indicatorii mentionati a condus la absenta unui raspuns adecvat cerintelor interne si europene.

Actualul sistem de culegere a informatiilor a condus la obtinerea unor date agregate, ceea ce a influentat structurarea si defalcarea acestora. In acest context se impune, pentru perioada imediat urmatoare, crearea unui sistem propriu de monitorizare a consumului si traficului ilicit de droguri. Observatorul Roman pentru Droguri si Toxicomanie va continua implementarea tuturor indicatorilor Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona, proces inceput in anul 2004, cu urmatorii indicatori: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, prevalenta si stabilirea modelelor de consum al drogurilor in randul populatiei generale (studii in populatie), prevalenta si stabilirea modelelor de consum problematic al drogurilor.

Imbunatatirea capacitatii Observatorului Roman pentru Droguri si Toxicomanie de colectare si procesare a datelor necesare intocmirii Raportului national anual privind situatia drogurilor in conformitate cu indicatorii recomandati de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona si a formularelor ONU privind situatia anuala si bienala a drogurilor

1. Monitorizarea situatiei drogurilor prin crearea si dezvoltarea sistemului informational prin utilizarea instrumentelor specifice (indicatori, tabele standard, chestionare) pentru realizarea unor standarde de calitate a datelor, in scopul cunoasterii:

a)     consumului de droguri in randul populatiei generale, al populatiei tinere si a consumului problematic;
b) numarului si caracteristicilor persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de droguri si a patologiei asociate;
c) numarului de decese si a mortalitatii ca urmare a consumului de droguri;
d) tendintelor infractionalitatii la regimul drogurilor si a celei asociate consumului;
e) disponibilitatii drogurilor pe piata.

2. Aplicarea unor sondaje la nivel national, la interval de minimum 2 ani, finantate de la bugetul de stat si coordonate de Agentia Nationala Antidrog, privind populatia de risc, nivelul consumului de droguri si al consecintelor acestuia

3. Realizarea unor evaluari independente referitoare la politicile de raspuns privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, adoptate de institutiile/ organizatiile publice si private, prin monitorizarea interventiilor din domeniile: prevenirii consumului de droguri, asistentei integrate a consumatorului (ocazional si dependent) si reducerii ofertei de droguri

4. Diseminarea informatiilor catre institutiile/organizatiile cu atributii in reducerea cererii si ofertei de droguri prin facilitarea accesului la informatii si a comunicarii intre si cu toate institutiile/organizatiile implicate, in vederea adaptarii politicilor de raspuns la nevoile identificate, prin:

a) realizarea legaturii dintre nevoile identificate si politicile de raspuns aplicate;
b) asigurarea expertizei necesare pentru crearea si/sau dezvoltarea retelei de colectare a datelor.

Resurse financiare

Realizarea obiectivelor strategice privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri necesita un suport financiar adecvat, fara de care riposta in fata fenomenului drogurilor, desi conceptualizata, ramane ineficienta.

Implementarea prezentei strategii implica responsabilitatea Guvernului Romaniei pentru asigurarea mecanismelor financiare necesare derularii programelor in materie si desfasurarii actiunilor pentru indeplinirea obiectivelor strategice stabilite.

Conceptia strategica de lupta impotriva fenomenului drogurilor presupune si repozitionarea fata de alocarea resurselor financiare necesare sustinerii acesteia.

1. Identificarea persoanelor fizice si juridice, institutiilor si organismelor internationale interesate sa sustina financiar prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri (donatori internationali)

2. Constituirea unei asociatii a donatorilor interni (prin donatori interni intelegand acele persoane sau institutii din tara care doresc sa aduca contributii financiare la lupta antidrog)

3. Atragerea programelor cu finantare internationala sustinute de Uniunea Europeana pentru formarea personalului cu atributii in prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

4. Colectarea de fonduri prin structuri ale societatii civile.

In cadrul Ministerului Sanatatii, au fost instituite programe de sanatate pentru reducerea cererii de droguri.

Au fost puse bazele unei politici de sanatate si a unui sistem educational pentru asigurarea unor activitati concrete de preventie in domeniul consumului de droguri si al recuperarii drogodependentilor prin tratament corespunzator.

Cele mai importante achizitii in domeniul reducerii cererii de droguri au fost urmatoarele:

A fost initiat, in scoli, un program de educatie in conformitate cu metodologia WHO, incluzand toate scolile din mediul urban din Romania;

Au fost deschise doua centre de dezintoxicare, in Bucuresti si Iasi;

A fost dezvoltat, in Bucuresti, un program de tratament prin substitutie cu metadona;

A fost deschis primul centru de post-cura si reabilitare, la Balaceanca, langa Bucuresti; primele centre pentru schimbul de seringi au inceput sa functioneze in Bucuresti, in cadrul unor ONG-uri.

STRATEGII NATIONALE

Dezvoltari in cadrul strategiei privind drogurile si reactii de raspuns

a)     Obiective si prioritati ale politicii nationale cu privire la droguri

Prioritatile politicii nationale au constat din:

Imbunatatirea cadrului legislativ in domeniul drogurilor si precursorilor prin promovarea a doua instrumente legale

Imbunatatirea activitatii de prevenire

Dezvoltarea unei retele de tratament pentru consumatorii de droguri

b)     Elemente fundamentale ale politicii in domeniul drogurilor, la nivel local, regional, national

A fost reconsiderata activitatea Comitetului Interministerial de Lupta Impotriva Drogurilor (CILID), tinandu-se cont de urmatoarele elemente:

Elaborarea proiectului strategiei nationale

Structura unitatii nationale antidrog a fost modificata astfel incat sa includa un compartiment a carui principala atributiune este monitorizarea circuitului legal al drogurilor si precursorilor, iar anumite structuri din cadrul Ministerului Sanatatii, Ministerului de Finante si Directiei Generale a Vamilor au fost modificate in vederea imbunatatirii eficientei activitatii de prevenire si combaterii consumului si traficului ilicit de droguri;

Ministerul Sanatatii a stabilit programe pentru reducerea cererii de droguri

Au fost create noi structuri in cadrul anumitor institutii ale statului (Ministerul de Interne, Ministerul Sanatatii, Directia Generala a Vamilor etc)in vederea imbunatatirii activitatii de prevenire si combatere a traficului si consumului ilicit de droguri;

Au fost puse bazele unei politici de sanatate si ale unui sistem educational care sa asigure activitati concrete de prevenire a consumului de droguri si de recuperare a dependentilor prin tratament corespunzator

Implementarea strategiilor, cadrul legal si urmarirea in justitie

a)     Legi si regulamente avand ca obiect controlul drogurilor in relatie cu sanatatea, cu anumite probleme sociale, de tineret, justitie etc.

Romania a semnat urmatoarele conventii internationale:

Conventia si Protocolul cu privire la Opiu, incheiate la Geneva la data de 19 februarie 1925, cu ocazia Celei de-a Doua Conferintei asupra Opiului, promulgate de Romania prin Decretul nr.1578 din 5 iunie 1928;

Conventia pentru reprimarea traficului ilicit de droguri, semnata la Geneva la data de 26 iunie 1936, si ratificata de Romania prin Decretul-lege nr.169 din 27 mai 1938

Conventia Unica asupra substantelor narcotice, incheiata la New York, la 30 martie 1961, amendata prin Protocolul de la Geneva din 25 martie 1972, la care Romania a derat prin Decretul nr.626/1973, publicat in Monitorul Oficial, Patea I, nr.213/1973;

Conventia Natiunilor Unite din 1971, cu privire la substantele psihotrope;

Conventia Natiunilor Unite impotriva Traficului Ilicit de Substante Psihptrope si Narcotice (Viena, 1988);

Obtinerea, posesia sau orice alta operatiune clandestina privind circuitul substantelor toxice si narcotice sau produsilor, cultivarea in vederea prelucrarii plantelor care contin aceste substante, sau experimentarea substantelor sau produsilor toxici, toate acestea fara acoperire legala se vor pedepsi cu inchisoarea de la 3 la 15 ani, cu interzicerea anumitor drepturi;

Comiterea faptelor sus-mentionate intr-o maniera organizata va fi pedepsita cu inchisoare de la 15 la 25 ani si cu interzicerea anumitor drepturi;

Prescrierea de catre un medic, fara sa fie necesar, a substantelor sau produsilor narcotici, va fi pedepsita cu inchisoare de la 1 la 5 ani;

Organizarea sau permiterea consumului de astfel de substante sau produsi in locuri speciale vor fi pedepsite cu inchisoare de la 3 la 15 ani si cu interzicerea anumitor drepturi.

O unitate specializata a Politiei Nationale care sa combata, la nivel national traficul de droguri

Folosirea ofiterilor acoperiti

Introducerea livrarilor controlate

Reducerea pedepsei pentru infractorii cooperanti

Un cadru legal pentru dezvoltarea serviciilor de tratament pentru drogo-dependenti.

Educarea atitudinii publicului si dezbateri

Au fost organizate, de catre media, mese rotunde, talk-show-uri, intalniri, toate avand ca subiect consumul si tarficul ilegal de droguri, dar toate acestea s-au facut intamplator.

La nivel regional, diferitele autoritati locale au tiparit pliante si fluturasi, in care se arata efectul devastator al consumului de droguri.

Fonduri si bugetizare

Pentru activitatea de reducere a ofertei nu sunt fonduri disponibile.

Activitatile de reducere a cererii, de care este raspunzator Ministerul Sanatatii, au fost finantate de la bugetul national, in cadrul unor preograme nationale pentru prevenirea dependentei de droguri, cifrandu-se la 17 miliarde lei (aprox.850,000 Eur).

SITUATIA EPIDEMIOLOGICA

Prevalenta, modele si dezvoltari in consumul de droguri

Se bazeaza pe indicatori, rezultatele cercetarii, date calitative si literatura de specialitate.

Principalele dezvoltari si tendinte de evolutie

a)     Evaluarea celor importante caracteristici si tendinte ale situatiei privind drogurile.

Numarul persoanelor dependente a crescut, tinand cont si de consumatorii de droguri sintetice.

b)     Tendinte de evolutie (substante noi sau schimbarea cailor de consum, noi grupuri de consumatori, probleme nou aparute)

In conformitate cu statisticile Spitalului de Urgenta din Bucuresti, numarul persoanelor care consuma medicamente a crescut (efedrina, codeina, barbiturice si benzodiazepine).

De asemenea, a crescut numarul persoanelor care consuma heroina injectabil, conform informatiilor primite de la centrele de tratament.

S-a relevat consumul de ketamina in urma raportarilor facute de catre farmaciile veterinare.

c)     Analiza tendintelor fenomenului drogurilor intr-un context social mai larg (cultura tineretului, schimbarile economice sau demografice, anumite atitudini sociale, oferta.)

Aceste informatii se bazeaza pe informatiile rezultate in urma unui studiu national administrat in decembrie 2000. Astfel, consumul de droguri reprezinta o problema pentru Romania, in opinia majoritatii populatiei (83.3%). Indiferent daca este vorba de tineri sau de varstnici, provenind din mediul urban sau rural, opiniile acestora arata ca drogurile reprezinta o problema pentru societatea romaneasca. Raspunsul de acest fel este mai frecvent in grupa de varsta cuprinsa intre 18-25 ani.

Desi problema drogurilor este perceputa drept foarte grava, se noteaza faptul ca un procent important din populatie (40%) nu cunoaste semnificatia expresiei ''drog ideal''.

Trei dintre droguri se evidentiaza printr-un procent important in ceea ce priveste numarul persoanelor care au auzit de ele cocaina(50%), marijuana(42%), heroina(42%). Aceste trei droguri, la care am putea adauga si hasisul(30%), au inregistrat cele mai mari procentaje.

Deli de nivel national, consumul de droguri reprezinta o problema in opinia a 86% dintre respondenti, 64% dintre subiecti neputand aprecia consumul de droguri in localitatea lor. Acets lucru este chiar mai evident in zona rurala (76% dintre respondenti nu pot evalua consumul), iar pentru Bucuresti 29% au reprezentat non-raspunsuri.

Vorbind despre tendintele consumului, numarul celor care au folosit sau au fost tentati sa o faca, depaseste, in Bucuresti, valorile apreciate.

Din punct de vedere regional, putem, de asemenea, sa observam ca, in Dobrogea, consumul a depasit nivelul asteptat. In ceea ce priveste potentialii consumatori, Bucurestiul este, fara nici o indoiala, lider, cu o situatie total diferita de cea din Transilvania sau alte regiuni.

Consumul de droguri in randul populatiei

a)     Principalele rezultate si studii (prevalenta, incidenta, cai de consum, caracteristici ale consumatorilor, diferente culturale), cu indicatii privind tendintele si posibilii factori asociati

b)     Populatia generala

Consumul de droguri in Romania - studiu cantitativ realizat de Centrul de Studiere a Opiniei Publice (CSOP) la cererea Ministerului Sanatatii - decembrie 2000

Evident, in viata fiecarei persoane exista atat motive de satisfactie, cat si de insatisfactie. Luand in considerare populatia Romaniei ca un intreg, sau pentru mai multa precizie, populatia intre 12-45 ani, putem concluziona ca, analizand cantitativ, satisfactiile depasesc insatisfactiile. Pe o scara de la 1 la 4, unde 1 reprezinta "foarte satisfacut", iar 4 "total nesatisfacut", gradul mediu al satisfactiei este 2.3. Din punct de vedere al varstei, o usoara crestere a insatisfactiei apare odata cu varsta. Din punctul de vedere al regiunii si locului de domiciliu, Buucrestiul este total diferit fata de alte regiuni din tara. Populatia care traieste in Bucuresti are o opinie comparabil mai buna in legatura cu gradul de satisfactie decat exista in restul tarii. Aceasta distributie confirma existenta unor oportunitati in capitala, situatie care, de asemenea, influenteaza volumul si repartitia beneficiilor. Gradul mediu de satisfactie a fost evaluat aici la 2.03, valorile inregistrate fiind considerabil diferite de cele asteptate.

Consumul de droguri reprezinta o problema pentru Romania in opinia majoritatii respondentilor (86.3%). Indiferent daca este vorba despre persoane mai tinere sau mai in varsta, sau provenind din mediul rural sau urban, opiniile respondentilor arata ca drogurile reprezinta o problema pentru societatea romaneasca. Raspunsurile de acest fel sunt mai frecvente in grupa de varsta cuprinsa intre 18-25 ani. Drogurile nu reprezinta doar o problema obisnuita, ci una foarte grava s-ar putea spune, opinia generala cuantificandu-se in jurul valorii de 1.28, pe o scara de la 1 la 4, unde 1 reprezinta "problema foarte grava", iar 4 reprezinta "nici o problema".

Cu toate ca drogurile sunt percepute ca reprezentand o problema foarte grava pentru Romania, un procentaj insemnat din respondenti (40%) nu cnoaste semnificatia termenului de "drog legal".

Evaluarea gradului de cunoastere a problematicii drogurilor poate fi facuta dupa mai multe variabile: cunoasterea expresiei "drog legal", numarul de droguri cunoscute, tipurile de droguri cunoscute. Din punct de vedere demografic, este important de cunoscut situatia privitoare la tineret. Grupa de varsta 12-17 ani, a celor aflati inca in scoala elementara sau in primii ani de liceu difera semnificativ de celelalte grupe in ceea ce priveste intelegerea termenului de "drog". Conform celor de mai sus, grapa 12-17 ani este reprezentata de raspunsul "nu stiu", respectiv "4 sau mai multe tipuri de droguri cunoscute".

Daca 42% dintre subiectii chestionati nu cunosc semnificatia termenului "drog ilegal", totusi numele acestora sunt mult mai cunoscute, iar raspunsul "nu stiu" a fost dat doar de 18% din esantion. Trei dintre droguri sunt mai cunoscute, judecand dupa procentajele de raspuns: cocaina (50%), marijuana (42%) si heroina (42%). Aceste trei droguri, la care am putea adauga si hasisul (30%), au obtinut procentaje importante, cu mault mai mari dacat restul drogurilor.

In tabelul de mai jos vor fi prezentati coeficientii de corelare asimetrica Somer'd, reprezentand numarul de droguri cunoscute si gradul de cunostere a fiecarui drog:

Trei dintre droguri sunt mai bine reprezentate, respectiv LSD, Ecstasy si Opium, ai caror coeficienti de corelare si valori de ajustare reziduala arata o legatura stransa cu numarul de droguri cunoscute. Aceste nume apar la respondentii care cunosc cel putin doua droguri, dar cele mai inalte cote de procent s-au inregistrat la cei care cunosc cel putin 4 droguri.

Posibilele motive pentru administrarea drogurilor au fost exprimate diferentiat de respondenti si se refera, dupa cum arata urmatorul grafic, la: componente emotionale, materiale, curiozitate etc.:

Desi de nivel national, consumul de droguri reprezinta o problema in opinia a 86% dintre respondenti, 64% dintre subiecti nu pot aprecia nivelul de consum din localitatea lor. Acest lucru este si mai evident in mediul rural (76% dintre respondentii din madiul rural nu pot evalua consumul), iar pentru Bucuresti s-au obtinut 29% de non-raspunsuri. Exista o stransa legatura intre numarul de non-raspunsuri si dimensiunea localitatii, coeficientii de corelare Kendall avand o valoare de 0.264 la un nivel de 99%.

Daca ne referim la respondentii care au facut o apreciere in legatura cu consumul in localitatea lor, vor aparea diferente privind situatia la nivel national. Doar 5.4% considera consumul ca fiind foarte ridicat, iar 20.5% ca fiind ridicat. Din punct de vedere al locului de domiciliu, consumul de droguri este considerat mai ridicat in Bucuresti si in orasele mari. Coeficientul de corelare intre dimensiunea consumului si zona rezidentiala este in valoare de 0.623%.

Valorile reziduale de ajustare din tabelul de mai sus sunt calculate pentru tabelul "Consumul de droguri in localitati si zone rezidentiale".

a)     Populatie tanara si elevi

Studiul a fost aplicat prin completarea de chestionare de catre un esantion national de 2.394 de subiecti, elevi in clasa a IX-a de liceu, din diferite localitati din tara. Computerul a ales apoi licee atat din mediul urban cat si din mediul rural, permiand extrapolarea datelor selectate aleatoriu. Acest tip de studiu, ca si metodologia de lucru sunt similare cu cele folosite in statele Uniunii Europene, pentru aceeasi perioada de timp. Rezultatele cercetarii ne vor permite sa evaluam dimensiunea fenomenului consumului de droguri, alcool si tutun in randul tinerilor din Romania. Analiza si procesarea datelor au fost finalizate in acest stadiu, iar rezultatele au fost trimise coordonatorilor de programe, care le vor publica, stabilind in acelasi timp o ierarhizare a tarilor in ce priveste abuzul de alcool si droguri.

Studiul a relevat urmatoarele:

- 95.2% din populatia de sex masculin si 96.5% din populatia de sex feminin care a raspuns, a declarat ca nu a folosit niciodata vreun drog;

85,5% dintre elevi au declarat ca au consumat alcool, iar 43,2% au experimentat starea de ebrietate;

57,3% au fumat;

9,5% dintre elevi au declarat ca au consumat droguri ilsegale cel putin o data;

- dintre cei care au declarat consumul, drogurile folosite de baieti au fost marijuana si hasis, iar cele folosite de fete - tranchilizante si sedative;

- principala sursa de obtinere a drogurilor este grupul de prieteni (anturajul), care ofera sau vand aceste substante; 1.2% dintre baieti au impartit drogul cu ocazia primului consum;

- principalul motiv pentru tineri (atat fete cat si baieti) sa doreasca sa consume droguri este curiozitatea; 0.9% dintre baietii care au consumat droguri, au declarat ca motivul pentru care au facut-o a fost "sa se simta importanti", iar fetele "ca sa uite de probleme";

- majoritatea tinerilor s-au autoapreciat ca avand rezulatate scolare de nivel mediu si bun;

- in ce priveste relatia lor cu parintii, cei mai multi au raspuns ca sunt multumuti si foarte multumiti (80% dintre baieti si 75% dintre fete) ;

- majoritatea tinerilor au declarat ca nu au avut niciodata un comportament agrsiv fata de alte persoane; in general acestia s-au plans de incertitudinea viitorului si nu au acordat prea multa atentie regulilor sociale general acceptate.

Din intregul esantion, doar un procent mai mic de 7% nu a raspuns. Nu s-a inregistrat o lipsa sistematica de date si nici nu au fost module de chestionar sau chiar chestionare intregi care sa nu fie completate de elevi.

Studiul a fost aplicat pe un esantion ales aleatoriu. Inainte de aplicarea lui de facto, s-a testat, din punct de vedere calitativ, un grup de 30 persoane, situatie in care unele dintre itemuri au fost adaptate, fara schimbarea sensului sau a continutului.

Proictul Phare "Asistenta Tehnica pentru Reducerea Cererii de Droguri" in care Romania a participat alaturi de Ungaria si Slovacia, in cadrul proiectului "Tehnici Inovative pentru Reducerea Cererii de Droguri" in trei judete pilot (Galati, Dolj, Timisoara), s-a terminat in anul 1999. Acesta este primul proiect care isi stabileste drept obiectiv analiza situatiei cu privire la informatiile necesare populatiei in legatura cu problema drogurilor. Studiul a relevat faptul ca grupa de varsta cea mai expusa riscului de consum este cuprinsa intre 15-24 ani. Desi diferite datorita particularitatilor geografice, procentajele reprezentand persoane care au folosit droguri sunt aproape la fel pentru Galati si Timisoara, aproximativ 3,5%. Atat tinerii, cat si restul comunitatii (parinti, profesori, politie, autoritati locale) considera necesar sa fie informati cu privire la droguri si doresc sa coopereze pentru consolidarea programelor de informare-educare-comunicare cu privire la fenomenul drogurilor. Modalitatile de primire a acestor informatii variaza, insa, de la un judet la altul, precum si in functie de grupul-tinta. Aceste concluzii generale au devenit baza de pornire pentru formularea strategiilor de programe care vor fi folosite in viitor, in cele trei judete pilot. Strategiile presupun orientarea actiunilor pe trei directii principale:

tinerii si familiile lor;

profesorii;

comunitatea;

b)     Grupurile specifice (de exemplu: militari in termen, minoritati, muncitori, arestati, retinuti etc.)

Consum problematic de droguri

a)     Estimari la nivel local si national, tendinte ale prevalentei si incidentei drogurilor, caracteristici ale consumatorilor si grupurilor, factori de risc, posibile motivatii pentru aceste tendinte

b)     Comportamente cu risc (injectarea, consumul in comun din acelati recipient, sexul neprotejat . ) si tendinte

In conformitate cu Regulamentul de aplicare al Legii 143/2000, schimbul de seringi este considerat legal. In toate unitatile medicale sunt folosite seringi si ace de unica folosinta; in fiecare etapa terapeutica ce presupune injectare, se pun la dispozitie materiale sterile.

In Romania, seringile de unica folosinta pot fi cumparate fara prescriptie medicala, iar pretul lor este destul de scazut.

Beneficiind de sprijinul Fundatiei pentru o societate deschisa, un numar de ONG-uri au inceput, in ultima vreme sa se preocupe de problema schimbului de seringi..

Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri

Decese legate de consumul de droguri, directe si indirecte, caracteristici si tendinte, ratiuni posibile de schimbare

In cursul anului 2000 s-au inregistrat 44 de cazuri de deces, presupuse a se datora consumului de droguri. In urma analizelor efectuate, 22 de cazuri au fost confirmate, dupa cum urmeaza:

10 decese cauzate de heroina

3 decese cauzate de diazepam

2 decese cauzate de oxazepam

2 decese cauzate de gluthetimida

1 deces cauzat de fenobarbital

1 deces cauzat de amfetamine

1 deces cauzat de codeina

2 decese cauzate de carbamazepina

Bolile infectioase ca urmare a consumului de droguri

a)     HIV and SIDA

b)     Hepatitele B si C

c)     Altele (ex. TBC)

Alte cazuri de morbiditate ca urmare a consumului de droguri

a)     Urgente non-fatale ca urmare a consumului de droguri

b)     Co-morbiditate psihiatrica

c)     Alte consecinte importante pentru sanatate (exemplu: drogurile si conducerea autoturismului, efectele cronice si acute ale drogurilor)

Infractiuni asociate traficului si consumului de droguri

a)     'Arestari' pentru consum/posesie/trafic (facandu-se distinctia intre cazurile raportate de politie si cele raportate de vama, daca este posibil) si tendinte

In cursul anului 2000, au fost investigate 270 de cazuri de trafic ilicit de droguri, dintre care 243 au fost solutionate de serviciile de combatere a crimei organizate; au fost investigate in total 426 de persoane, dintre care 399 de catre serviciile mentionate anterior.

Din pacate, Legea 143/2000 nu face o distinctie clara intre pedepsele acordate traficantilor si cele acordate consumatorilor, fiind astfel, dificil de decelat datele ce privire la arestarile pentru trafic si cele pentru consumatori.

b)     Sentinte si condamnari pentru infractiuni la regimul stupefiantelor. Arestari in baza Legii 143/2000

In cursul anului 2000 au fost date de sentinte finale in legatura cu problema drogurilor, dar acest numar a fost puternic influentat de lipsa legislatiei. Faptul ca Legea 143 a fost adoptata in 2000, a condus la pierderea unor cazuri si, in consecinta, la un numar mai mic de condamnari..

In sisitemul penitenciar, 139 de condamnati au declarat ca sunt consumatori. Nu a fost formulata nici o cerere de tratament, dar chiar daca ar fi fost, acesta nu s-ar fi facut in penitenciar, ci in reteaua medicala civila.

c)     Infractiuni asociate consumului si traficului de droguri (furturi, talharii, .)

Piata de droguri

Disponibilitate si oferta

a)     Disponibilitatea diferitelor droguri pe piata, tendinte si posibile cauzalitati

Heroina continua sa fie cel mai traficat si consumat drog de pe piata, in special pe cale injectabila, in principal ca urmare a dezvoltarii traficului ilegal pe Ruta Balcanica.

De asemenea, s-a remarcat o crestere semnificativa a consumului de droguri sintetice. Una dintre cauze rezida in faptul ca prezinta un risc mai mic in cazul supradozelor, iar remisia este mai usoara.

A crescut consumul de Cannabis, si s-au descoperit culturi de Cannabis sativa in Romania. Multa lume nu considera Cannabis-ul ca fiind un drog; iar faptul ca in unele tari este permis consumul in mod public, il face si mai atractiv.

Abuzul de medicamente (codeina, methadona, pentazocina, diazepam) a atins un nivel alarmant, cu atat mai mult cu cat ale sunt folosite, in special, de dependentii de heroina.

b)     Provenienta si moduri de traficare in tara:

Principalele surse de provenienta sunt:

heroina - Turcia, Afghanistan

amfetamine si ATS -diferite tari

cannabis - diferite sari

methadona, codeina and pentazocina - sustrase din circiutul legal.

Majoritatea cantitatii de droguri este traficata cu ajutorul tirurilor si containerelor, precum si individual, folosindu-se diferite locuri de ascundere.

Confiscari

Tendinte privind cantitatea si numarul de confiscari

(Daca este posibil, facandu-se distinctia intre actiunile politiei si cale ale vamii)

Confiscari realizate de politie:

hasis si cannabis - 340.81 kg

cocaina - 13.14 kg

ecstasy si alte ATS - 15,670 tablets heroina - 52.94 kg

diferite medicamente cu continut narcotic si psihotrop - 187 fiole, 0.112 kg and 387 tablets.

Confiscari ale vamii:

BMK - 137.6 kg

cannabis - 3 capturi de 309.3616 kg

cocaina - 2 capturi de 13.14 kg

tablete de ecstasy - o captura de 10,115 tablets

hasis - o captura de doua batoane

heroina - 4 capturi de 6.036 kg si 1 ml

marijuana - 3 pachete de tigarete, si 1.74 gr.

Diferite medicamente cu continut narcotic si psihotrop - 97,335 tablete

Pret, puritate

Acolo unde este posibil, sa se specifice tendintele in cazul vanzarii cu amanuntul (pe strada) si nivelul de traficare

Cel mai consumat drog in Romania este heroina. Puritatea acesteia pe strada este aproximativ de 30%. Derivatii amfetaminei (in special Ecstasy) se afla pe locul doi in preferintele consumatorilor de droguri. Procentajul acestui drog sub forma de pastile este de aproximativ 30%. Consumul de heroina este mult mai ridicat decat in 1999, si a devenit o problema serioasa de sanatate publica.

Per locul trei se afla cannabis, hasis si opium.

Heroina pulbere este maro, bej sau gri si se traficheaza sub forma unor mici pachetele ("bile") cantarind intre 0.01 grame pana la 5 grame (bile de o doza sau bile reprezentand doze multiple care trebuie portionate). Pretul pentru o "bila" poate varia de la 5 la 10 dolari SUA.

Amfetaminele si derivatii acestora (MDMA, MDEA, MDA, DOB) pot fi gasiti pe piata sub forma de pulbere (amfetamina) sau tablete (amfetamina si ATS). Pastilele sunt de diferite forme, marimi si culori. Ar mai putea contine, pe langa amfetamina, cafeina si lactoza. Pretul pentru o tableta variaza intre 7-15 dolari SUA.

Cannabis-ul se gaseste, in special, in diferite combinatii, pretul pentru o doza fiind in jur de 7 dolari SUA.

Hasisul este folosit, de obicei, in combinatie cu tutun, in tigarete gata rulate. Pretul pentru o tigareta este de aproximativ 10 dolari SUA.

Fumatorii consuma uneori opium, folosind pipe speciale.

Tendinte pe drog

a)      Informatii de la diferiti indicatori si surse, insotite de comentarii in legatura cu posibilele motivatii si factori care pot fi relevanti in studierea tendintelor pentru fiecare drog in parte

b)     Analize pentru urmatoarele substante:

Cannabis

Droguri sintetice (amfetamine, ecstasy, LSD, altele/noi)

Heroina/opiacee

Cocaina/crack

Consum multiplu (inclusiv alcool, produse farmaceutice, solventi)

Din studiile facute asupra datelor obtinute de la institutiile direct implicate in reducerea cererii si ofertei (Ministerul de Interne, Ministerul Sanatatii si Familiei, Directia Generala a Vamilor, Ministerul Educatiei si Cercetarii) se poate spune ca, in cursul anului 2000, Romania a devenit o tara de tranzit, depozitare si consum pentru droguri.

Cresterea semnificativa a cantitatii de droguri capturate de politie reprezinta un indiciu al agravarii fenomenului. Canabisul, hasisul, heroina si drogurile sintetice (amfetamine, MDMA, benzodiazepine, barbiturice) reprezinta drogurile cel mai frecvent capturate de catre Politia Romana. Cazurile de trafic ilicit cu metadona au fost, de asemenea, raportate. Ketamina a reprezentat si ea o problema. Au fost gasite pe piata mostre de heroina amestecata cu ketamina.

Datele furnizate de politie dovedesc faptul ca exista distribuitori pe tot teritoriul tarii (Moldova, Transilvania, Banat, Muntenia). In cursul anului 2000, s-a inregistrat o crestere a numarului de posesori si traficanti de droguri. Din statisticile politiei rezulta ca fenomenul s-a agravat, in special, in randul tinerilor din Romania, acestia provenind din medii foarte variate (studenti, elevi, persoane fara ocupatie, oameni de afaceri). Daca pana la sfarsitul anului 1998, numarul posesorilor de droguri era mai ridicat in judetele de frontiera (Bihor, Timis, Constanta), in 2000 numarul lor a crescut in judetele din centrul si respectiv sudul tarii (Cluj, Dolj, Dambovita).

In ultimul timp, substantele chimice esentiale si precursorii au devenit o prioritate in sfera de preocupari a traficantilor romani si straini din Romania. Studierea profilului chimic al drogurilor traficate capturate pe teritoriul Romaniei, ca si anumite categorii de activitati comerciale legate de substante chimice, conduse de cetateni straini, au facut obiectul unor analize la nivelul institutiilor responsabile cu combaterea fenomenului.

Cannabis

Consumul si traficul de cannabis, obtinut prin procesarea plantei de canepa, cultivata special pentru acest scop pe anumite suprafete in Romania sau in alte tari, continua sa fie o problema a anului 2000, avand multiple cauze:

Cultivarea plantei de cannabis (cannabis sativa) este facuta fara o autorizatie speciala;

Bresele legislative - Legea 73/1969 nu a fost amendata in urma aderarii Romaniei la conventiile internationale semnate in 1971 si 1998;

Pretul accesibil al predusilor din cannabis distribuiti pe piata;

Insuficienta cunoastere de catre consumatori a efectelor devastatoare ale drogului;

Plasarea acestui drog, in anumite tari occidentale, in categoria "drogurilor usoare".

Droguri sintetice (amfetamine, ecstasy, LSD)

Amfetaminele si derivatii lor sunt droguri de sinteza, intalnite mult mai frecvent pe piata ilicita si in randul consumatorilor in anul 2000, comparativ cu anii trecuti. Politia a facut confiscari de amfetamine si derivati ai acestora (Ecstasy, Adam) si a raportat o crestere a consumului intr-o serie de erii geografice din tara. Dezvoltarea acestui fenomen s-a datorat anumitor cauze:

Derivatii amfetaminei nu erau inclusi in lista-anexa la legea nationala cu privire la regimul substantelor narcotice, pana la adoptarea Legii 143/2000;

Neinformarea tineretului in legatura cu efectele daunatoare ale acestor droguri.

Heroina/Opiacee

In anul la care ne referim, traficul si consumul de heroina au cunoscut o evolutie ascendenta. Venita pe diferite rute de traficare, heroina a fost capturata de Politia Romana atat la frontiera, cat si in diferite zone din tara. Puritatea acesteia variaza foarte mult, de la 0.2% pana la 60%. S-a constatat ca cea mai mare cantitate de heroina confiscata in cursul anului 2000 a fost incomplet sintetizata, substanta activa - diacetilmorfina (heroina) regasindu-se intr-un procent mic in produsul final, alaturi de alti produsi de reactie si impuritati. O alta caracteristica a fenomenului a constat in diluarea heroinei cu alti produsi avand propriile lor efecte farmaceutice (paracetamol, cafeina, fenobarbital, diazepam, lactoza, manitol). Cea mai uzitata cale de administrare a fost injectarea, crescand astfel riscul diseminarii anumitor boli cu transmitere virala (HIV, hepatitele).

Inexistenta unui lant terapeutic complet pentru tratarea dependentilor de heroina a condus la cresterea numarului de recaderi, recuperarea lor totala fiind, practic, imposibila. Substitutia cu metadona, ca si alte terapii alternative, s-au facut aleatoriu, in functie de experienta psihiatrilor si a criteriilor alese de acestia, intrucat nu exista inca un personal specializat in acest domeniu. S-au mai raportat cazuri de deviere a unor medicamente cu continut narcotic din circuitul legal (petidina, hidromorphon, piritramida).

Cocaina

Consumul si traficul de cocaina este relativ scazut. Puritatea inalta a cocainei capturate din circiutul ilicit (70%), ca si pretul foarte ridicat al dozelor sunt motive suficient de puternice pentru a mentine un nivel scazut al consumului acestui drog.

Medicamente

Incompleta legislatie a actualului sistem farmaceutic face posibila eliberarea fara prescriptie medicala a anumitor medicamente continand principii psihotrope active sau care actineaza asupra organismului prin mecanisme similare drogurilor.

Nu au fost luate masuri de reducere a accesului populatiei la anumite medicamente care, in supradoza, pot induce serioade intoxiactii sau chiar moartea. Astfel, a crescut numarul celor care folosesc, fara motivatie medicala, medicamente care pot induce o dependenta psihica (benzodiazepine, barbiturice), si care pot afecta functionarea unor organe vitale si chiar pot produce moartea.

Consumul multiplu (inclusiv de alcool)

In anumite momente, in grup sau solitar, consumatorii dependenti, ocazionali sau recreationali consuma mai multe substante care, actionand sinergic sau nu, induc starea de dependenta. Din probele prelevate de la posesorii ilegali, s-a constatat:

Administrarea heroinei in asociere cu doze mari de codeina;

Administrarea de trihexifenidil (Trihexiphenidyl) amestecat cu alcool;

Amestecarea cocainei cu cofeina;

Administrarea amfetaminelor cu alcool.

Solventi

O problema grava a societatii o reprezinta inhalarea, de catre anumite categorii de tineri, a unor solventi existenti in compozitia multor produse distribuite fara restrictie in Romania (lacuri, vopseluri). Acesti solventi volatili, al caror component major este toluenul, induc, dupa inhalare, o stare reversibila de dependenta psihica. Numarul consumatorilor este in continua crestere, fara sa se cunoasca cifra reala. Cel mai mare risc il constituie posibilitatea acestora de a se indrepta catre droguri care produc dependenta ireversibila.

Dopajul

Substantele anabolizante nu sunt supuse unui control special in Romania. S-au raportat cazuri de dopaj in randul sportivilor de performanta, sanctionate de federatiile sportive carora le apartin acestia. Posesia de astfel de substante in vederea distribuirii nu este pedepsita in conformitate cu legislatia romana in vigoare, deoarece substantele folosite pentru dopaj nu figureaza pe lista substantelor narcotice si psihotrope.

Concluzii

Principalele tendinte de consum si consecinte

In anul de referinta 2000, fenomenul consumului de droguri a cunoscut o extindere la nivelul intregii tari, cuprinzand segmente foarte variate de populatie, iar drogurile consumate acopera larga de produsi: cannabis, amfetamine, heroina, opium si cocaina. Calea de administrare a drogurilor difera in functie de drog si de efectul urmarit. Din indicatorii indirecti rezulta ca numarul posesorilor si consumatorilor a crescut inca din 1999, iar uneori, chiar de la prima doza s-a preferat calea injectabila. A crescut, de asemenea, consumul anumitor medicamente cu continut psihotrop, cum ar fi barbiturice si benzodiazepine, administrate cu sau fara alcool. Din datele privind reducerea ofertei de drog rezulta ca a crescut, mai ales in randul elevilor, consumul de tigarete continand marijuana sau cannabis.

Coordonarea la nivel national, aflata in stadiu incipient, a intregii activitati multidisciplinare privind lupta impotriva drogurilor nu a permis pana in prezent elaborarea unei strategii nationale pentru reducerea cererii si a ofertei; de asemenea, nu s-a stabilit o metodologie unitara pentru colectarea si procesarea datelor referitoare la consumul de droguri in Romania. Mai mult decat atat, informatiile si statisticile de care se dispune pana in prezent sunt incomplete din cauza unor factori, cum ar fi:

Gradul relativ scazut de cunoastere a legislatiei in domeniu;

Lipsa unei pregatiri specifice a personalului angajat sa intocmeasca fisele de caz;

Anumite deficiente intampinate la completarea fiselor de raportare continute in anexa la ordinul ministrului sanatatii nr.963/1998;

Lipsa unui sistem computerizat performant care sa centralizeze datele si sa le proceseze;

Inexistenta unui sistem national de raportare, bazat pe o infrastructura adecvata, care sa permita colectarea si procesarea automata a datelor.

Consecintele factorilor enumerati mai sus sunt ingrijoratoare. Extins pe multiple coordonate, fenomenul drogurilor s-a agravat in cursul anului 2000; dimensiunile acestuia nu se cunosc tocmai din cauza lipsei unui sistem national real si eficient de raportare si procesare statistica a datelor.

Implicatii pentru politici si interventii

a) motivatii posibile sau ipoteze pentru tendintele majore observate

Cresterea consumului de droguri in Romania in ultima perioada de timp are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt

Necunoasterea de catre anumite segmente de populatie (tineri, parinti, cadre didactice) a efectelor dezastruoase a drogurilor;

Impactul realtiv scazut al mesajului transmis de unele campanii educationale;

Bresele legislative cu privire la consumul si posesia de droguri;

Inexistenta unui sistem terapeutic complet si adecvat pentru tratarea dependentilor;

Numarul insuficient, la nivel national, al personalului specializat.

In Romania nu exista inca un sistem de monitorizare a consumatorilor/dependentilor. A inceput, din 1999, sa opereze un sistem de monitorizare a dependentilor care formuleaza solicita tratament.

Tratamentul solicitat centrelor medicale a ramas la un nivel destul de scazut, fie de teama politiei, fie din cauza lipsei de incredere in respectivele institutii. In tara noastra tratamentul dependentilor se face intr-unul din urmatoarele situatii: out of the person's own initiative;

- Din proprie initiativa;

In regim de urgenta, din cauza sevrajului produs din cauza lipsei de narcotic;

Spitalizare obligatorie impusa de o comisie medicala sau ordonata prin mandat de catre procuror ori prin hotarare judecatoreasca ;

c)       Relavanta strategiilor si a interventiilor pentru profesionisti si factori de decizie.

Limite metodologice si de calitate a datelor:

Datele cu privire la numarul de consumatori pot fi obtinute numai prin:

Interpretarea fiselor medicale ale persoanelor care au solicitat servicii medicale de specialitate.

Interpretarea numarului de capturi ale politiei si vamii;

Rezultatele analizelor de laborator ale esantioanelor de drog;

Concluziile studiilor ESPAD siale proiectului "Tehnici inovative pentru reducerea cererii de drog".

Limitarea surselor de date la cele mentionate mai sus face ca si rezultatele acestor evaluari sa fie limitate si incomplete.

Campanii Mass media

Cu ocazia Zilei Internationale de Lupta impotriva Drogurilor, au avut loc, la nivel national, mai multe campanii media impotriva drogurilor. Acestea au fost organizate in teritoriu de catre Serviciile judetene de Promovare a Sanatatii in cooperare cu autoritatile locale si cu anumite ONG-uri.

Campania de lupta impotriva drogurilor a fost realizata la nivel national, fiind lansata in magazinul "The Media and Image Projection Universe", un magazin specializat in difuzarea de material publicitar.

A fost organizata, la Palatul Parlamentului, o conferinta de presa in cooperare cu Comisia pentru Integrare Europeana a Parlamentului, unde s-a subliniat importanta abordarii subiectelor legate de droguri cu atentie speciala si s-a exprimat o pozitie ferma impotriva adoptarii unor articole in proiectul Legii privind combaterea consumului si traficului ilicit de droguri.

Mesajele transmise de campaniile media au rolul de a constientiza populatia asupra riscului pe care il prezinta consumul de droguri. La nivel teritorial (judetean), cooperarea cu statiile TV si radio, respectiv cu presa locala, este buna, in majoritatea cazurilor oferindu-se spatiu gratuit pentru publicitate si prezentari.

Statiile de radio si TV organizeaza, in mod constant, emisiuni avand ca tema sanatatea, in care se abordeaza cu precadere problema consumului de alcool si tutun, iar uneori si de droguri.

Din nefericire, insa, din cauza lipsei de informare a ziaristilor, in ultima parte a anului, a avut loc in presa o campanie de denigrare si minimizare a actiunilor Ministerului Sanatatii. Aceasta campanie a vizat atat activitatile de prevenire cat si pe cele privind tratamentul, si isi are originea in lipsa de cunoastere a metodelor educationale de prevenire , ca si a unei abordari terapeutice complete si adecvate si a lipsei de cunoastere a masurilor concrete luate de Ministerul Sanatatii in acest domeniu.

Tratament

Servicii de sanatate si tratamente la nivel national

Serviciile oferite si caracteristicile acestora (tipologie, personal, monitorizare si alte aspecte relevante) Infiintarea Centrelor de tratament si postcura

Centre de dezintoxicare pentru dependenti exista la Iasi si in Bucuresti din anul 2000 (in care se practica tratarea dependentei fizice), in timp ce la nivelul altor judete, tratamentul se aplica in sectiile de psihiatrie.

Anul trecut a inceput sa functioneze un centru de postcura si reabilitare psihosociala la Balaceanca. Pana in prezent nu s-a creat o comunitate terapeutica.

Tratamentul de urgenta al supradozelor a fost realizat la nivelul sectiilor de urgenta ale spitalelor. Atat centrele de postcura cat si cele de dezintoxicare sunt coordonate de Ministerul Sanatatii si Familiei, prin intermediul a doua directii: Directia de Sanatate si Promovare a Sanatatii Comunitare si Directia Generala de Sanatate.

Costurile acestor servicii de tratament sunt acoperite de Casa nationala de asigurari de sanatate si de casele judetene de asigurari.

Atat Centrele de dezintoxicare cat si cele de postcura vor deveni cu adevarat eficiente atunci cand vor dispune de un numar suficient de personal specializat in tartamentul dependentei. In prezent, acest numareste fosrte redus.

Observatii privind tratamentul

Tratamentul dependentei de droguri consta, in principal, intr-o abordare biologica, deoarece:

Nu exista suficient personal specializat in tratarea dependentei, nici de nivel superior (psihiatrii, psihologi, asistenti sociali), nici de nivel mediu (asistente medicale); de asemenea, lipsesc anumite specialitati necesare in echipa de lucru (terapeut ocupational).

Desi Ordinul ministrului sanatatii nr.973/1998 prevede anumite practici psihoterapeutice specifice in cadrul programului terapeutic de mentinere pe metadona - terapie ocupationala si tratament de recuperare(psihoterapie, gimnastica medicala etc), aceasta prevedere nu a putut fi respectata (consiliere in acelasi timp cu terapia de substitutie), deoarece in perioada la care se refera prezentul raport nu exista, in Romania, personal specializat pentru tratarea psiho-sociala a dependentilor.

In mod obisnuit, tratamnetul este realizat de o echipa terapeutica formata doar dintr-un medic psihiatru si o asistenta medicala, alte categorii de specialisti lipsind, cum ar fi: psihologi, asistenti sociali, terapeuti ocupationali.

Substitutia cu metadona a fost facuta cu pastile de metadona.

Servicii oferite

In unitatile in care sunt spitalizati dependentii de droguri (centre de dezintoxicare, sectii de psihiatrie, sectii de terapie internsiva, camere de urgenta, centre de postcura) sunt oferite urmatoarele servicii:

Tratament biologic (cu medicamente) pentrun cura de dezintoxicare

Asistenta medicala (monitorizare medicala si monitorizare a starii psihice)

spitalizare: 3 mese and servicii de cazare de tip hotelier.

Durata

Durata medie pentru stagiul de dezintoxicare este de 14 zile, dar poate varia in functie de starea sanatatii persoanei respective, de tipul de drog folosit, de doza zilnica, de metoda de administrare, de durata adictiei.

Pentru stagiul postcura si reabilitare psihosociala este nevoie, in medie, de 6 luni, dar, de asemenea, durata poate varia. In acest moment nu ne putem permite sa evaluam durata medie a unei postcure, deoarece nu avem decat foarte putina experienta in domeniu, singurul centru fiind inaugurat in noiembrie 1999.

Personalul

In 2000, echipa terapeutica a fost formata doar dintr-un medic psihiatru si o asistenta medicala; existand intentia de a forma personal specializat in tratamentul dependentei in anul 2001, acoperind toate categoriile de personal care formeaza, in mod obisniut, o echipa de tratament.

a)     Obiective: tratamente fara medicatie, tratamente cu medicatie

In conformitate cu Legea 143/2000, tratamentul de dezintoxicare si stabilirea tratamentului de substitutie se fac in urmatoarele conditii:

La initiativa proprie;

In cazuri de urgenta, in sevraj;

Spitalizare obligatorie ordonata de o comisie medicala sau pe baza mendatului emis de procuror sau prin hotarare judecatoreasca.

b)     Criterii de admitere

Toate persoanele care solicita astfel de servicii sunt admise in limita locurilor disponibile.

c)     Implicarea serviciilor de sanatate publica si a medicilor generalisti

Tratamentul dependentilor se face doar in unitatile de sanatate publica.

d)     Coordonarea intre serviciile de sanatate publica si alte servicii comunitare implicate in fenomenul drogurilor

e)     Servicii speciale

f)      Finantare

Casa Nationala de Asigurari Medicale si Cesele judetene finanteaza toate serviciile medicale legate de tratamentul dependentei de droguri, din bugetul propriu.

Tratamentul specific cu metadona este finantat de la bugetul Ministerului Sanatatii Familiei.