Studiu de impact pentru evaluarea implementarii retelei consilierilor etici

STUDIU DE IMPACT PENTRU EVALUAREA IMPLEMENTARII RETELEI CONSILIERILOR ETICI

Prezentul studiu face parte din proiectul "Modernizarea Managementului Resurselor Umane in cadrul functiei publice din Romania" Europeaid/123509/D/SV/RO,COMPONENTA 3 - Dezvoltarea si implementarea mecanismelor si procedurilor pentru asigurarea transparentei si raspunderii in cadrul functiei publice.

Necesitatea elaborarii unui studiu de impact pentru evaluarea implementarii retelei consilierilor etici a fost evidentiata in cadrul celor doua mese rotunde organizate in cadrul proiectului si a fost inclusa in Planul de actiune propus prin Raportul intermediar.

Context

Notiunea de consilier etic isi are originea in statele care au un sistem administrativ de origine anglo-saxona si care au un sistem evoluat din punct de vedere al conduitei din cadrul administratiei publice, avand un impact direct asupra beneficiarilor finali ai serviciilor publice oferite, respectiv cetatenii. In Statele Unite si in Anglia exista reglementata aceasta functie publica, menita a contribui la imbunatatirea calitatii serviciilor publice si a calitatii actului administrativ, in Canada exista actual functia de comisar etic care este secondat sau completat in activitatea pe care o desfasoara, de activitatile pe care le indeplineste ofiterul de integritate publica.

In Romania problemele specifice instituirii functiei de consilier etic au fost abordate initial in cadrul proiectului "Transparenta si etica in administratia publica", derulat in parteneriat de catre Asociatia "Asistenta si Programe pentru Dezvoltare Durabila - Agenda 21", Agentia Nationala a Functionarilor Publici si TVR, in cadrul programului PHARE 2004 - Dezvoltarea Societatii Civile.

Una dintre componentele proiectului a vizat formarea a 36 de functionari publici, cu prioritate din cadrul departamentelor de resurse umane si comunicare, in vederea pregatirii unui numar de specialisti capabili sa asigure transpunerea in practica a prevederilor Legii Codului de conduita a functionarilor publici. In cadrul celor trei sesiuni de formare organizate prin proiect, a fost analizata oportunitatea existentei functiei de consilier etic in in sistemul administrativ romanesc. Principalele argumente invocate in sprijinul necesitatii existentei consilierului etic aveau in vedere prevederile Legii 7/2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici, ale Legii 188/1999 cu privire la statutul functionarilor publici, accentele critice din Rapoartele Comisiei Europene referitoare la coruptie si nevoia realizarii in Romania a unei reforme reale a administratiei publice care sa se caracterizeze prin transparenta, integritate si performanta.

Sesiunile de formare au fost concepute in maniera iner-activa, ceea ce a permis obtinerea a doua rezultate semnificative:

au permis celor 36 de functionari publici selectionati asimilarea cunostintelor necesare indeplinirii atributiilor de consilier etic, si

au stimulat participarea nemijlocita a participantilor la producerea instrumentelor si a metodologiei, care sa sustina completarea legislatiei privind codul de conduita a functionarilor publici si instituirea oficiala a functiei de consilier etic in Romania.

Activitatea desfasurata a contribuit la introducerea oficiala si recunoasterea statutului "consilierilor etici" in Romania. In acest context s-a realizat imbunatatirea prevederilor art. 20 din proiectul de modificare si completare a Legii 7/2004, astfel:

"Art.20 (1) In scopul aplicarii eficiente a dispozitiilor prezentului cod de conduita, conducatorii autoritatilor si institutiilor publice vor desemna un functionar public, de regula din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etica si monitorizarea respectarii normelor de conduita.

Persoanele prevazute la alin.(1) exercita urmatoarele atributii:

a)     acordarea de consultanta si asistenta functionarilor publici din cadrul autoritatii sau institutiei publice cu privire la respectarea normelor de conduita;

b)     monitorizarea aplicarii prevederilor prezentului cod de conduita in cadrul autoritatii sau institutiei publice;

c)     intocmirea de rapoarte trimestriale privind respectarea normelor de conduita de catre functionarii publici din cadrul autoritatii sau institutiei publice".

Metodologie

Evaluarea a fost realizata pe baza prelucrarii raspunsurilor obtinute in urma completarii unui chestionar de autoevaluare de catre functionari publici cu atributii de consiliere etica. Chestionarul a inclus 14 intrebari, dintre care 10 inchise si 4 deschise. Pentru a raspunde obiectivelor propuse intrebarile s-au axat pe probleme referitoare la rolul consilierilor etici, relatia lor cu comisiile de disciplina, avertizorul de integritate si auditor, situatia respectarii normelor de conduita in institutiile publice, pregatirea necesara unui consilier etic, dificultati intampinate in exercitatea atributiilor, propuneri de imbunatatire.

Respondentii au fost solicitati sa argumenteze alegerea variantelor, iar la intrebarile cu raspuns multiplu sa-si ordoneze optiunile in functie de importanta.

Obiective

Colectarea si analizarea informatiilor referitoare la statutul actual al retelei de consilieri etici

Evaluarea responsabilitatilor legale ale consilierilor etici

Identificarea dificultatilor/limitarilor/ constrangerilor

Identificarea nevoilor de formare a persoanelor care indeplinesc atributii de consilier etic

Formularea necesitatilor de imbunatatire ( recomandari si plan de actiune)

CAP 1. REZULTATELE AUTOEVALUARII

Chestionarul de autoevaluare a fost transmis catre 167 de institutii si autoritati publice centrale si locale, astfel : Institutiilor Prefectului, Consiliilor judetene, Primariilor, resedinta de judet, Ministerelor si unui de Agentii si Institutii centrale.

Esantionul a fost selectionat din reprezentanti ai functionarilor publici cu atributii de consiliere etica din institutiile mentionate. Selectia grupului tinta a avut in vedere capacitatea institutiilor alese in esantion de a actiona ca factor de diseminare si multiplicare a informatiilor ca urmare a includerii persoanelor care indeplinesc atributii de consilier etic in sesiuni de formare menite sa ii sprijine in exercitarea atributiilor conferite prin lege.

Rata de raspuns inregistrata este de 66,5% (au fost transmise 111 raspunsuri, dintre care doar 92 aveau chestionare atasate).

Din totalul de 111 respondenti, un numar de 93 lucreaza in cadrul departamentelor/serviciilor/ compartimentelor/ birourilor de resurse umane. Un numar de 7 respondenti sunt angajati ai serviciilor juridice, iar 11 in alte servicii : relatii publice (4), verificarea legalitatii si aplicarea actelor normative (2), afaceri europene (2), administratie publica locala (1), dezvoltare comunitara administratie publica locala (1),secretariatul genreral administratie publica locala (1).

Din punct de vedere al functiilor detinute exista o mare varietate de situatii :

• 41 consilieri, din care : asistenti (5), consilieri (14), consilieri cl. I (7), consilieri principali (4), consilieri superiori(11) ;
• 24 referenti de specialitate
• 11 consilieri juridici, din care unul consilier juridic asistent
• 10 experti, din care : 1 expert principal, 6 experti, 1 expert tehnic si 2 experti asistenti
• 5 inspectori
• 3 comisari
• 2 sefi ai serviciilor de resurse umane
• 2 manageri publici
• 1 director adjunct resurse umane
• 1 director executiv

Un numar de 11 persoane nu a indicat functia detinuta.

La intrebarea referitoare la timpul alocat activitatii de consiliere etica, ponderea o detine procentajul de 1-10% din totalul activitatii desfasurate de functionarul public care indeplineste aceste activitati (63% din total). Acest fapt denota, pe de o parte, ca desi legea a fost modificata si a intrat in vigoare de mai bine de un an de zile, in practica consilierea etica nu a devenit o componenta importanta a activitatii institutiilor/autoritatilor publice locale. Principalele cauze ale unei asemenea situatii rezida in insuficienta informare, necunoasterea de catre functionarii publici a prevederilor legale, ignorarea chiar de catre persoanele desemnate sa indeplineasca atributii de consiliere etica a continutului activitatii pe care ar trebui sa o desfasoare. La toate acestea se adauga incarcatura suplimentara de sarcini pe care functionarul respectiv trebuie sa o indeplineasca, fara ca aceasta sa fie acoperita si de stimulente materiale.

Exista de asemenea institutii care nu au desemnat nici pana in prezent o persoana cu atributii de consilier etic.

Cat la % din timp alocati acestei activitati?

4. 87 % dintre respondenti considera ca este necesara functia de consilier etic.

Principalele argumente utilizate in sprijinul necesitatii existentei unei persoane care sa indeplineasca atributii in domeniul consilierii etice se refera la beneficiile pe care le poate genera in institutia/autoritatea publica. Sintetizand raspunsurile afirmative se avantajele evidentiate de respondenti se refera in principal la capacitatea activitatii de consiliere de a:

- preveni incalcarea normelor de conduita de catre angajatii institutiei

de a media conflictele dintre angajati si conducerea institutiei

- a determina reducerea cazurilor de nerespectare a normelor de conduita

- a asigura monitorizarea respectarii normelor de conduita si a standardelor etice de catre functionarii publici

- a determina cresterea calitatii functiei publice in vederea satisfacerii nevoilor si cerintelor cetatenilor si ale comunitatii

- a contribui la imbunatatirea calitatii serviciului adresat cetateanului si indreptarea in timp util a eventualelor disfunctionalitati de atitudine, procedura, abordare

- a identifica cauzele care determina incalcarea normelor de conduita profesionala

- a asigura cresterea calitatii serviciului public, buna administrare in realizarea interesului public, eliminarea faptelor de coruptie

- pentru crearea unei atmosfere propice colaborarii in colectiv si stingerea sau prevenirea unor animozitati

- pentru crearea coeziunii membrilor comunitatii locale; formarea unui climat de etica publica; cresterea prestigiului administratiei publice

Consilierul etic este un garant al punerii in aplicare, conform dispozitiilor legale, a actelor normative privind declararea si controlul averii. Consilierea salariatilor in ceea ce priveste adoptarea unei conduite profesioniste poate contribui la imbunatatirea mediului de lucru din cadrul institutei. De asemenea are capacitatea de a contribui la formarea corespunzatoare a functionarilor publici debutanti. El este necesar pentru implementarea reala a normelor de conduita ce trebuie respectate de orice functionar public.

Raspunsurile negative au invocat in special faptul ca existenta comisiei de disciplina este suficienta. Prin desemnarea unui consilier etic si demararea activitatii lui, nu se face altceva decit se mareste birocratia in institutiile publice. Activitatea acestuia nu va schimba cu nimic conduita functionarilor publici.

Se considera totodata ca prevederile legislative privind etica trebuie cunoscute si respectate de fiecare functionar public, fara a fi necesar sa existe o persoana care sa aiba atributii specifice in domeniul eticii.

Ar fi o sarcina suplimentara care nu are o finalitate directa intrucat aspectele legate de conduita si comportamentul functionarului public prevazute de legislatia in vigoare acopera si domeniul etic.Statutul functionarului public impune acestuia o norme de conduita in activitate si in relatiile cu publicul, astfel incat sa nu se abata de la lege.

Exista riscul ca in absenta unor competente speciale (ex. pregatire psihologica) asociata cu oferirea acestor atributii unei persoane care are deja o insemnata incarcatura de sarcini sa determine esecul unei asemenea activitati.

Credeti ca este necesara functia de consilier etic?

Analizate raspunsurile pe tipuri de institutii, consideram ca procentajul cel mai redus (75%) oferit de respondentii care lucreaza in primarii - institutiile care au cel mai mare grad de servicii de relationare cu cetatenii poate fi considerat ca un indicator suficient de important pentru maniera in care se perpetueaza inca in multe din aceste institutii publice o atitudine, in relatia cu cetatenii, neconforma cu normele de conduita prevazute de lege.

5. Cine credeti ca trebuie sa indeplineasca atributiile de consilier etic?

Ponderea raspunsurilor (57%) conform carora atributiile de consilier etic trebuie sa fie indeplinite de un functionar public din compartimentul resurse umane confirma de fapt situatia reala. Asa cum a rezultat chiar din datele prezentului studiu, din cei 111 de respondenti, 93 sunt angajati in cadrul departamentelor/ serviciilor/birourilor de resurse umane. Situatia existenta in realitate poate fi generata si de prevederile legii care mentioneaza, citam: "In scopul aplicarii eficiente a dispozitiilor prezentului cod de conduita, conducatorii autoritatilor si institutiilor publice vor desemna un functionar public, de regula din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etica si monitorizarea respectarii normelor de conduita."

Exista totusi, mai ales in cadrul Institutiilor Prefectului un numar important de respondenti (29%) care considera ca ar trebui sa existe un functionar insarcinat cu atributii distincte pentru aceasta functie.

Doua comentarii se impun in legatura cu aceasta optiune. Pe de o parte, existenta unui functionar care sa fie desemnat drept consilier etic si sa indeplineasca exclusiv atributiile specifice acestei functii este conditionata de dimensiunile institutiei si mai ales de atributiile specifice ale acesteia. Prefectul si Institutia Prefectului conform legii "conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale". Sfera larga de competente cu care este investit Prefectul si Institutia Prefectului poate determina necesitatea alocarii unui timp mai mare pentru atributiile de conmsiliere etica.

Pe de alta parte exista in insusi cadrul legal care statueaza contextul existentei consilierului etic o anume confuzie termonologica. Daca Legea 7/2004 completata si republicata 50/2007 se refera la un functionar care sa indeplineasca atributii de consiliere etica, in Ordinul Presedintelui ANFP pentru stabilirea unui cadru unitar privind metodele de completare si transmitere a datelor si informatiilor referitoare la respectarea normelor de conduita de catre functionarii publici terminologia folosita este exclusiv de "consilier etic" . Ordinul insusi le confera consilierilor etici un statut si raspunderi care exced cadrul stabilit initial prin lege si rolul pe care il indeplinesc acestia in prezent.

Cine credeti ca trebuie sa indeplineasca atributiile de consilier etic?

Referitor la perceptia pe care functionarii care indeplinesc atributii de consilier etic o au despre statutul si rolul lor, conform scorurilor de la 1-8 obtinute prin variantele propuse prin chestionar pe primele trei pozitii se situeaza :

consilier 57%

mediator 43%

arbitru 26%

Exista desigur optiuni diferite, in functie de tipul de institutie.

Autoritatile centrale situeaza pe primul loc rolul de mediator (51%), primariile considera consilierea ca fiind prevalenta (83%), iar calitatea de arbitru a obtinut scoruri apropiate la autoritati centrale (29%) si la consilii judetene (28%).

( a se vedea si Anexa 1)

Locul I

Locul II

Locul III

1. Situatia nu difera nici din punctul de vedere a modului in care sunt perceputi consilierii etici de catre colegii lor. Scorurile obtinute, prin ordonarea celor 8 variante propuse prin chestionar, plaseaza pe primele 3 pozitii rolurile de:

Consilier 47%

Mediator, care ocupa pozitiile 2 (scor 29%) si respectiv 3 (scor 23%)

(a se vedea si Anexa 2)

8. Cum apreciati atributiile consilierului etic fata de:

auditor

avertizor de integritate

comisia de disciplina

Ponderea raspunsurilor (78%) converge spre aprecierea relatiei de independenta a consilierului etic fata de atributiile exercitate de auditor si de completitudine fata de avertizorul de integritate (55%) si fata de comisia de disciplina. (62%). Aceasta perceptie poate constitui un argument important pentru sustinerea necesitatii existentei consilierului etic. Caracterul de complementaritate intre functii reclama insa si cerinte specifice, cum ar fi comunicarea si informarea reciproca, intalniri periodice de analiza a cazurilor de abateri disciplinare si nererspectare a normelor de conduita, astfel incat prin actiuni convergente sa se asigure cunosterea legislatiei de catre toti angajatii, prevenirea nerespectarii normelor etice, combaterea coruptiei.

Cum apreciati atributiile consilierului etic fata de cele ale auditorului?

Cum apreciati atributiile consilierului etic fata de cele ale avertizorului de integritate?

Cum apreciati atributiile consilierului etic fata de cele ale comisiei de disciplina?

In opinia respondentilor principalele cauze care determina / favorizeaza nerespecarea normelor de conduita, pe o scala ordonatoare de la 1-7 sunt:

Principala cauza este considerata necunoasterea legislatiei. 38 % dintre respondenti apreciaza ca o mai buna informare cu privire la cadrul legislativ in vigoare ar determina respectarea legilor   si a normelor de conduita in vigoare.

Necunoasterea legilor poate fi generata si de caracterul stufos al legislatiei care fundamenteaza functionarea administratiei publice in Romania si mai cu seama de frecventele schimbari ale legilor. Produse uneori sub presiunea externa si calchiate dupa legi europene, legile apar de la bun inceput cu imperfectiuni, uneori cu prevederi ambigue, ceea ce atrage dupa sine nevoia modificarii lor. Exista de asemenea uneori o distanta apreciabila intre aparitia unei legi si normele metodologice de aplicare a acesteia. Vidul creat in acest interval de timp poate constitui un subterfugiu pentru incalcarea legii.

Acest lucru este sustinut si prin invocarea de catre respondenti a caracterului ambiguu al legislatiei ca pe o a doua cauza care produce sau favorizeaza nerespectarea normelor de conduita.

Acest lucru este sustinut si prin invocarea de catre respondenti a caracterului ambiguu al legislatiei ca pe o a doua cauza care produce sau favorizeaza nerespectarea normelor de conduita.

Pozitia a treia este atribuita caracterului mai vulnerabil al unor functii publice, urmata de climatul de lucru, inexistenta planurilor de prevenire si neaplicarea sanctiunilor prevazute prin lege.

Caracterul sanctionator nu este considerat ca fiind potential factor de crestere a gradului de respectare a normelor de conduita.

Ceea ce surprinde insa este faptul ca planurile de prevenire nu sunt considerate ca fiind importante pentru respectarea normelor de conduita, avand in vedere ca activitatea de consiliere pe care majoritatea respondentilor au considerat-o ca fiind principala lor atributie este prin excelenta menita sa contribuie la prevenirea nerespectarii normelor de conduita.

( a se vedea si anexa 3)

10. In opinia functionarilor chestionati masurile necesare pentru prevenirea situatiilor de nerespectare a normelor de conduita, ordonate pe o scala de la 1-6 , sunt urmatoarele

identificarea cauzelor care au condus la nerespectarea normelor de conduita

masuri de educare a functionarilor

elaborarea unor planuri de masuri de prevenire

publicitatea interna si externa a cazurilor

masuri disciplinare mai severe

altele

Raspunsurile situeaza pe prima pozitie, in mod clar si firesc, ca principala masura de prevenire a situatiilor de nerespectare a normelor de conduita, identificarea cauzelor care le-au produs. (55%). Cunoasterea cauzelor poate fi facuta prin analiza contextelor care au condus la situatia respectiva. O buna cunoastere a legislatiei reprezinta de asemenea un factor esential. Activitatea de consiliere constituie in acest context una din posibilele solutii pentru identificarea cauzelor si, pe cale de consecinta o masura eficienta de prevenire.

Cunoasterea cauzelor este un prim pas necesar, dar insuficient. Prevenirea se poate realiza numai prin cumulul si convergenta unor masuri, care sa cuprinda atat activitati educative, cat si existenta unor planuri de prevenire adaptate fiecarui tip de institutii si servicii, planuri care sa includa si publicitatea interna si externa a cazurilor.

Analiza raspunsurilor din punct de vedere al tipurilor de institutii, indica diferente de scoruri in ierarhia masurilor. Astfel, daca primariile considera cunoasterea cauzelor ca fiind cea mai importanta (67%), autoritatile centrale situeaza in prim plan, elaborarea planurilor de prevenire (64%). Institutiile Prefectului si Primariile apreciaza intr- o mai mare masura de cat celelalte tipuri de institutii publicitatea interna si externa a cazurilor, cu scoruri de (30%), respectiv de (25%). Masurile de educatie ale functionarilor se situeaza pe prima pozitie la autoritatile centrale (29%) si Institutiile Prefectului (25%), comparativ cu 11% la Consilii Judetene si 17% la Primarii. In schimb, masurile disciplinare mai severe prevaleaza la primarii (25%) si consilii judetene (21%) in comparatie cu celelalte tipuri de institutii.

( a se vedea si anexa 4)

Ordinea in care respondentii au indicat cunostintele pe care le considera necesare pentru buna exercitare a functiei de consilier etic, este urmatoarea:

legislatia specifica exercitarii functiei publice

etica in administratia publica

comunicare

psihologie

altele

Analiza raspunsurilor evidentiaza necunoasterea de catre functionarii publici a legislatiei specifice exercitarii functiei publice sau nevoia de a o cunoaste mai temeinic. Persoanele desemnate sa exercite atributii specifice intr-un domeniu specializat -etica in administratia publica - situeaza totusi cunoasterea legilor generale ale functionarii administratiei publice ca fiind prioritara in raport cu cea a domeniului specific de activitate. Acest aspect poate constitui un indicator semnificativ pentru ANFP in contextul responsabilitatilor care ii revin pentru managementul functiei publice si in mod special pentru dimensionarea nevoilor specifice de formare a functionarilor publici si planificarea in colaborare cu INA a planurilor de formare.

Activitatea de consiliere, considerata de respondenti ca fiind cea mai apropiata de atributiile pe care trebuie sa le exercite in calitate de consilieri etici, presupune prin excelenta competente in domeniul comunicarii si de asemenea elemente de baza in domeniul psihologiei. Cu toate acestea, scorurile obtinute de aceste doua variante sunt modeste. O posibila explicatie ar putea fi oferita de faptul ca marea majoritate a consilierilor etici, fie nu au desfasurat nici o activitate de consiliere, fie ca au fost solicitati intr-o f. mica masura sa ofere consultanta. ( a se vedea si raspunsurile la intrebarea 12).

12. 82% dintre respondenti nu au fost solicitati sa ofere etica?

Procentajul ridicat indica cateva aspecte:

punerea in practica cu mare intarziere sau deloc a prevederilor legale ( legea 50/2007) cu privire la desemnarea unei persoane care sa indeplineasca atributii pentru consiliere etica si monitorizarea respectarii normelor de conduita.

necunoasterea de catre angajati a existentei consilierului etic

inexistenta unei rutine in acest domeniu

incapacitatea persoanei desemnate de a-si indeplini atributiile, fie din cauza unei incarcaturi prea mari de sarcini, fie datorita lipsei de abilitati si cunostinte.

Cel putin o concluzie se impune: pentru a consolida activitatea de consiliere etica este nevoie ca persoanele desemnate sa fie pregatite. Sa existe de asemenea o fisa a postului care sa precizeze atributiile care ii revin.

Informarea celorlalti functionari in legatura cu existenta consilierului etic constituie de asemenea o necesitate.

Ati fost solicitat sa oferiti consiliere etica?

Avand in vedere numarul covarsitor de mare a persoanelor care NU a desfasurat activitati de consiliere, exista putine raspunsuri privind domeniile in care au oferit consultanta.

Dintre acestea mentionam:

- completarea declaratiilor de avere si interese (IP Maramures, GNM Satu - Mare)

- incompatibilitati privind functia publica si conflicte de interese pentru functionarii publici (Primaria Oradea, CJ Iasi, IP Braila)

- implementarea normelor de prevenire a incalcarii normelor de conduita (GNM Valcea, CJ Mures)

- conduita in cadrul relatiilor dintre functionarii publici ( IP Braila)

- elaborarea codului etic al PMB; implementarea standardului 1 din OMFP 946/2005 cadrul controlului intern managerial (Primaria Bistrita)

- in situatia cand unui comisar i s-a facut sesizare atat la Comisia de disciplina cat si plingere penala de catre un agent economic.Pe perioada cercetarii i-am furnizat date pentru a se putea apara. (Rezervatia biosferei Delta Dunarii)

- consultanta acordata primariilor din judet in vederea realizarii raportului privind implementarea procedurilor disciplinare (CJ Alba)

- consiliere cu privire la libertatea de exprimare a functionarilor publici. (IP Ilfov)

- unele neechitati si erori decizionale din partea nivelelor de conducere (Parchetul de langa inalta curte de casatie si justitie)

13. Principalele dificultati identificate de respondenti pot fi sintetizate in cateva aspecte legate de exercitarea atributiilor cu care au fost investiti

Un cadru legislativ insuficient de clar (caracterul ambiguu al legislatiei; dispozitii legislative contradictorii; activitatea nu este foarte bine definita; nu este reglementata intr-o modalitate explicita, activitatea pe care eu, ca si consilier etic trebuie sa o desfasor; actele normative in vigoare sunt putine si ambigue).

Lipsa de pregatire a celor desemnati pentru exercitatea atributiilor de consilier (lipsa cursurilor in domeniul eticii in administratia publica; lipsa cursurilor de psihologie; lipsa unor programe specializate de formare)

Lipsa de indrumare pentru aceasta activitate; inexistenta unui plan pentru a preveni incalcarea regulilor de conduita;

Lipsa de timp efectiv alocat; suprapunerea atributiilor de consilier etic cu atributiile functiei de baza; absenta timpului efectiv necesar pentru activitatea de consiliere etica; calitatea activitatii desfasurata de consilierul etic este direct proportionala cu timpul la dispozitie, asocierea atributiilor specifice de consiliere etica altui post ( prin cumul ) risca transformarea acesteia intr-o activitate strict formala.

Nu este acordata o importanta suficienta pentru aceasta activitate; neimplicarea conducerii pentru a se putea realiza obiectivele codului de conduita; neimplicarea sefilor ierarhici in gestiunea aspectelor comportamentale ale functionarilor publici (subiectivism); aroganta unor persoane incadrate in functii de conducere;

inexistesteta unor stimulente materiale suplimentare pentru atributii cumulate

Noutatea activitatii ; necunoasterea suficienta a legislatiei privind codul de conduita;

necunoasterea rolului consilierului pe probleme de etica de catre unii functionari publici; necunoasterea legislatiei de catre functionari publici; nu exista exemple de practica

Lipsa unei persoane de contact la ANFP

Dificultati in obtinerea informatiei necesare completarii raportului trimestrial

Cap II - PROPUNERI SI RECOMANDARI

II. 1 RECOMANDARI REZULTATE DIN CHESTIONAR

dintre respondenti au recomandat cursuri de formare pentru functionarii publici care au fost desemnati cu atributii de consiliere etica si asigurarea unor materiale de pregatire, de ghidare a activitatii de consiliere etica.

Principalele cerinte privind formarea se refera la :

modele de consiliere etica;

curs ANFP pe problematica ordinului 4500/2008

la cursurile de perfectionare organizate de INA, pe diverse teme , sa se acorde 2 ore pentru Statutul functionarilor publici si Codul de conduita a functionarilor publici

organizarea unor programe de perfectionare, avand ca tematica notiunile de etica, conduita, integritate, comunicare si masuri anticoruptie.

cunoasterea si interpretarea legislatiei privitoare la consilierea etica.

asigurarea unui ghid practic si eficient pentru pregatirea consilierilor etici

elaborarea unui manual de consiliere etica pentru functionarii publici responsabili cu aplicarea codului de conduita

Un procentaj insemnat de rspunsuri (62%) se refera la imbunatatirea legislatiei "Pentru a imbunatati activitatea de consiliere etica trebuie introdusa in legislatie o detaliere a aceastei activitati (in prezent, atat in lege cit si in norme se detaliaza activitatea de raportare si nu de consiliere)."; "Elaborarea unor acte normative explicite,imbunatatirea legislatiei actuale in domeniul eticii pentru a se putea asigura un serviciu public de calitate"; "Evitarea impreciziilor legislative (Ordinul 4500/2008 trimis cde ANFP) nu specifica cine ar trebui sa efectueze analize interne privind respectarea normelor de conduita; deasemenea nu exista un organism responsabil cu monitorizarea situatiilor de nerespectare." "Sa se reglementeze intr-un mod explicit activitatea propriu zisa a consilierului etic". "Completarea si actualizarea legislatiei cu privire la codul etic, astfel incat sa se asigure instruirea functionarilor publici cu privire la normele de conduita, modalitatile de prevenire si de sanctionare a eventualelor incalcari legislative in materie".

Alte propuneri:

Crearea unui network intre consilierii etici apare ca o necesitate menita sa asigure schimbul de experienta si informatii, transmiterea unor cazuri, bune practici etc

In acest context, se solicita inclusiv includerea datelor de contact ale persoanelor care ar putea oferi consultanta sau informatii de specialitate consilierilor etici.

Pentru ca are atributii referitoare la conduita si etica functionarilor publici, consilierul etic trebuie sa isi exprime punctul de vedere in cauzele aflate pe rolul comisiilor de disciplina .

Implicarea conducerii institutiei in elaborarea unui plan de masuri pentru cunoasterea si respectarea codului de conduita.
Drepturi salariale suplimentare conform statutului consilierului etic in cadrul organizatiei

Publicarea pe site-ul ANFP a diferitelor situatii de incalcare a prevederilor legale, cu solutii, modalitati de intrare in legalitate, etc;

Desemnarea unui functionar public cu pregatire in domeniul psihologiei sa se

Realizarea unei fise a postului distincte care sa cuprinda componente de activitate preventiva, de monitorizare si nu in ultimul rand de profilaxie. Stabilirea unor proceduri de lucru in activitatea de consiliere etica.

Promovarea rolului consilierului de etica in cadrul institutiei; sprijin din partea conducerii institutiei; dezvoltarea atributiilor de prevenire; incurajarea functionarilor publici in vederea apelarii la serviciile consilierului de etica.

Evaluarea riscurilor in activitatea consilierului etic

II.2 PROPUNERI SI RECOMANDARI FINALE

1. Imbunatatirea cadrului legal. Reglementrea explicita a activitatii de consiliere etica prin:

elaborarea Regulamentului de functionare a consilierului etic

elaborarea fisei postului

elaborarea unor proceduri de lucru care sa sustina exercitarea functiei, nu pe cea de raportare

2. Analiza posibilitatii de a desemna un functionar public care sa indeplineasca exclusiv atributii de consiliere etica, in functie de dimensiunile institutiei
3. Elaborarea unui curriculum pentru formarea consilierilor etici si asigurarea, in parteneriat cu INA a cursurilor de formare necesare sustinerii consilierilor etici in realizarea atributiilor care le revin.
4. Formarea de formatori, prin actualul proiect ( cca 100 de persoane) - consilieri etici din institutii capabile sa disemineze informatia la nivel local
5. Colaborarea cu CNFPA pentru obtinerea acordului ANFP   in vederea acreditarii furnizorilor de formare care organizeaza cursuri destinate
6. Valorificarea Manualului elaborat in proiectul Transparenta si etica in administratia publica pentru pregatirea consilierilor etici.
7. Elaborarea periodica de catre ANFP, pe baza rapoartelor primite de la consilierii etici, a unui Ghid cu exemple de cazuri, solutii, bune practici care sa sprijine formarea consilierilor etici
8. Crearea unui network al consilierilor etici, care   sa asigure schimbul de experienta si informatii, transmiterea unor cazuri, bune practici etc
9. Identificarea posibilitatilor de acordare de stimulente materiale persoanelor care exercita atributii de consiliere etica.