Descrierea camerelor de filmat. Tipuri, caracteristici comenzi

Descrierea camerelor de filmat. Tipuri, caracteristici comenzi

Camera de televiziune poate fi privita ca o 'cutie neagra' in care, fara sa tina neaparat ce se petrece inauntru, intra radiatii luminoase ale scenei de transmis si iese semnal electric.

Camera video transforma lumea inconjuratoare perceputa sub forma campului spatial al radiatiilor luminoase ce intra prin ochiul deschis al camerei de televiziune sub forma unui semnal electric . In timp ce imaginile din campul vizual al camerei de televiziune pot sa se modifice spatial, temporal si cromatic, semnalul electric la iesirea camerei TV va varia doar in timp.

Prin urmare, camera de televiziune are rolul de a converti radiatiile luminoase ale scenei de transmis intr-o secventa de semnale electrice care sa contina informatia necesara pentru a se putea reconstitui, la receptie, imaginea captata. De fapt, este vorba de a realiza transformarea functiei luminantei scenei de transmis, L (x, y, z, t, l - imagine color, intr-o functie unidimensionala u(t).

La o analiza atenta a ceea ce se petrece intr-o camera de televiziune, constatam existenta unor procesari complexe ale informatiei captate, care pot fi sintetizate in trei categorii:

formarea imaginilor optice ale scenei de transmis in planul imaginilor dispozitivelor videocaptoare, care se realizeaza cu ajutorul unui sistem optic complex;

formarea imaginilor electronice in planul suprafetei fotosensibile a dispozitivelor videocaptoare, astfel incat orice element individual de pe suprafata acestora are valoarea electrica direct proportionala cu luminanta imaginii optice;

preluarea secventiala a valorilor electrice de pe suprafata fotosensibila a dispozitivelor videocaptoare (proces de analiza a imaginii electronice), care se realizeaza cu ajutorul baleiajului.

Aceste trei procesari esentiale, existente in orice camera de televiziune, au fost prezentate la comentarea schemei simplificate a sistemului de televiziune in alb-negru. In continuare, vom analiza in detaliu modul cum se realizeaza aceste procesari, care au ca rezultat final generarea semnalului de televiziune u(t).

Chiar daca aparatele de filmat redau imaginea alb-negru sau color, sau daca se filmeaza din mana sau cu ajutorul unui trepied, principiile fundamentale de operatorie sunt aceleasi. O mare varietate de aparate de filmat sunt disponibile azi, de la camere pentru amatori costand doar cateva sute de dolari, la aparate de filmat sofisticate de mare precizie, care sunt prototipul actualei tehnologii.

Tipuri de camere

Camere video pentru studio – aici se regasesc o varietate de modele pentru toate categoriile de studiouri: facilitatile pentru circuit inchis, televiziunea locala prin cablu, studiouri mici de productie, statii TV locale, case de productie etc. Modelul si performanta camerei variaza o data cu costul; in timp ce camerele mai putin sofisticate pot reda imagini de o calitate satisfacatoare, in conditii optime, echipamentul mai scump produce imagini excelente pentru perioade lungi de timp, chiar si atunci cand conditiile sunt slabe. Camera obisnuita de studio are o greutate sensibil mai mare decat cea de amatori pentru ca are un ansamblu de lentile si un dispozitiv de vizualizare (viewfinder) pentru mare performanta. (Aparatele de filmat din aceasta categorie sunt folosite cel mai des pentru locatii (filmari) unde o calitate superioara a imaginii este esentiala)

Camera video pentru filmari in studio are un numar foarte mare de reglaje manuale pentru a sigura o precizie mare a culorii si o mare rezolutie. In prezent sunt din ce in ce mai folosite tehnicile digitale de reglare.

Camerele de transmisie mobile – aceste camere video asigura intr-o forma mai compacta si mobila un sistem de inalta calitate pentru filmarile din studio cat si pentru cele de din teren. Deseori ele sunt disponibile in mai multe modele, ceea ce face posibila alegerea de catre utilizator a variantei (configuratiei) celei mai convenabile pentru o anumita ocazie.

Cu un dispozitiv de vizualizare (viewfinder) si cu un zoom mai mare, aparatul poate fi folosit pentru o mare varietate de productii de studio. Dotat cu sisteme mai mici, aparatul de filmat este mult mai mobil si mai potrivit pentru filmarile in locatie.

In camera portabila este incorporat propriul circuit si diverse controale automate, care sunt disponibile in caz de nevoie. Ea poate fi legata direct la un videorecorder.

Camere video  de mica greutate - aceste aparate cu comanda automata sunt facute pentru filmarile in locatie, unde expresivitatea nu are atata importanta. Ele pot fi manuite atat cu mana sau fixate pe trepied.

o    Camere de supraveghere – aparatele de filmat compacte sunt folosite in special pentru circuitul video inchis de un pret redus. Ele sunt legate prin cablu direct la un magnetoscop.

o    Combinatiile de camere/video recordere: CAMCORDER – COMBO CAMERA – VCR – este un aparat de filmat ce se fixeaza pe umar, este cu comanda automata si are incorporat un recorder care inregistreaza atat imaginea cat si sunetul si permite o revizionare imediata. Modelele sunt de la sistemele de transmisii de inalta calitate pana la cele folosite pentru hobby. Popularitatea acestui aranjament combinat creste in fiecare zi pentru ca ii ofera cameramanului de TV o mobilitate considerabila. Este folosita din ce in ce mai mult in locul aparatului de filmat obisnuit la culegerea de stiri si filmarile in locatie.

o    Cinematografia electronica – acest tip de aparat de filmat este facut sa incorporeze elementele caracteristice unui aparat de filmat si este folosit in productia de filme.

Camerele de televiziune sunt concepute cu anumite caracteristici distincte anumitor aplicatii. O camera de studio, de exemplu, are un dispozitiv de vizualizare (viewfinder) care permite cameramanului sa realizeze focalizarea foarte exact, in timp ce se misca ca sa ia diferite planuri si detalii; un cameraman de stiri, pe de alta parte, filmeaza in mod normal mai multe cadre generale, asa ca acesta intampina mai putine dificultati legate de focalizare. El e mai preocupat sa aiba o camera usoara pe care sa o poarte, deci un dispozitiv de vizualizare mic si compact e mult mai convenabil. Munca lui e de cele mai multe ori improvizata, deci nu are un decupaj. Pe de alta parte el trebuie sa faca fata situatiilor neasteptate care pot apare, cum sunt conditiile de luminozitate, ceea ce nu se intampla in cazul filmarii in studio. Deci el are nevoie de dispozitive compensatorii ca sa faca fata situatiei.

Figura 2.1. Tipuri de camere video

Reglajele aparatului de filmat

Toate camerele au trei tipuri de reglaje:

ce se realizeaza permanent in timpul filmarii;

ce se fac ocazional, cand se schimba conditiile de filmare;

reglaje de etalonare (sunt facute doar de persoanele avizate pentru service si intretinere)

Figura 2.2. Camera de studio

Partile componente ale unei camere de studio

1. Parasolar pentru protectia lentilelor de razele solare;

2. Obiectiv cu transfocator;

3. Filtre;

4. Comutator pentru filtre;

5. Cablul camerei;

6. Trapa ajustabila de fixare a camerei;

7. Maneta pentru controlul transfocarii;

8. Controlul focalizarii;

9. Cutie cu principalele comenzi de inregistrare;

10. Viewfinder monocolor;

11. Controlul viewfinder-ului;

12. Indicatori: pentru lumina, de apertura a lentilelor, de lungime focala si unghiul lentilelor;

13. Camera card clip;

14. Set de mufe (intercom – pentru comunicatia intre operatori si regizorul de emisie; si de program) cu control al sunetului;

15. Comutator de aranjare al lentilelor;

16. Buton de apelare (controlul video);

17. Trepied;

18. Bec si numarul camerei (se aprinde cand camera se afla in direct).

Partile componente ale unei camere de “teren”

Figura 2.3. Camera de “teren”

1. Microfon – electret, unidirectional.

2. Parasolar pentru protectia lentilelor.

3. Apertura lentilelor (iris) – f/1.6 max.

4. Controlul focalizarii.

5. Controlul manual al transfocarii.

6. Control aperturii.

7. Balansul albului si negrului.

8. Butoane de video gain (0 d B, 6 dB, 12 d B), bare de colori, comutator de standby.

9. Filtre de compensare al culorii- 3200 K, 5600 K, 5600 K+12.5% ND

10. Viewfinder. adjustabil – 1.5 inch (37 mm) cu indicatori luminosi (LED).

11. Comutator de pornire a camerei, intercom, buton de ajustare a sunetului.

12. Spatele camerei: conector la VTR, iesire video, cablu de alimentare a camerei, iesire video pentru previzionare, conectare “gen-lock” pentru sincronizarea semnalelor mai multor camere.

13. Ocular.

14. Comutator de deschidere a trapei pentru introducerea/scoaterea bateriei.

15. Parte a camerei ce contine: conectori de intrare pentru microfon.

16. Butoane de ajustare a pozitiei viewfinder-ului.

17. Buton de control al lentilelor de zoom

18. Auto-iris on/off.

Montarea aparatului de filmat – modul in care camera este fixata poate influenta in mod considerabil mobilitatea sa si cat de fin” se poate misca.

Trepiedul poate fi fix sau pe roti; inaltimea poate fi si ea modificata. Aparatul de filmat e atasat trepiedului printr-un dispozitiv ce permite acestuia sa fie inclinat, sa fie rotit cu incet si tinut in orice pozitie fixa.

Figura 2.4. Modalitati de montare a unei camere de platou