STIRILE DE TELEVIZIUNE - Criterii de clasificare a stirilor

STIRILE DE TELEVIZIUNE

Stirea de televiziune este definita ca :”orice text de actualitate interesant care are o anumita semnificatie pentru viata telespectatorului “.

Clasamentul ordinii prioritatilor in difuzarea informatiei in cadrul emisiunilor de stiri :

1.stiri referitoare la sanatatea si securitatea imediata a publicului

2.stiri legate de desfasurarea normala a activitatii

3.stiri care  anticipeaza evenimente apropiate ce afecteaza viata cotidiana

4.stiri care aduc informatii de specializate (agricultura , industrie )

5.stiri care anunta evenimente importante(care fac fata concurentei directe )

6.stiri care nu afecteaza viata majoritatii oamenilor , dar ii intreseaza pe toti

7.stiri de divertisment

Criterii de clasificare a stirilor

1. dupa continut – politice,medicale,culturale,sociale , sportive,ecologice
2. dupa gradul de interes

–actualiate imediata - hard news –stiri cu impact puternic de scurta durata cu

grad inalt de spectaculozitate

- larga actualiate- soft – cu relatari care nu privesc decizii ori schimbari majore ,ci

fac referire la fapte diverse ,fara dependenta de momente precise si urgenta dedifuzare .

3.dupa criteriul duratei lor :

- flash-uri ( eveniment enuntat in max.30 sec)

- stirile cu durata medie ( 30 sec – 2 min )

- stiri ample (care depasesc 2 min dar se inscriu in limita a 4 min.)

4. conform raportului din momentul difuzarii si momentul producerii evenimentului :

- stiri in curs( focalizatepe evenimente aflate in desfasurare )

-stiri anticipatoare (prognozeaza evenimente din perspectiva imediata )

-stiri post factum ( fac referire la evenimente incheiate )

5. in functie de relatia imagine si comentariu:

-imagine comentata (mesajul vizual este prioritar si favorizeaza descrierea cuplanuri generale ,de localizare ,dar si prin plan- detaliu sunt indicate personaje , martori locuri ale evenimentelor ,circumstante speciale )-comentariu ilustrat cu imagini generice : desi mesajul general face parte din din familia tematica a stirii ,respectivele imaginii ar putea ilustra orice alta informatie

-comentariu cu imaginii aleatorii (este o formula ocolita de jurnalele moderne ,in situatii dificile cand nu se poate beneficia de suport vizual adecvat ,este preferata animatia realizata cu ajutorul computerului ( ex.imagini 3D generate , simuland accidente )

Titlurile zilei –headlines

Sunt utilizate pentru atragerea atentiei si au rolul “mansetelor “ ziarelor care lannseaza subiectele principale  zilei.Aceste titluri trebuie sa fie facute clar si sa dezvaluie exact cat este necesar pentru atragerea atentiei, si trebuiesc respectate pentru credibiliateate.

Structura stirii tv

Indiferent de modul de structurare a informatiei, stirea de televiziune ,spre deosebire de genul similar din presa scrisa , este o arhitectura cu teri niveluri :

atacul sau lansarea (Lead)

corpusul stirii

finalul sau inchierea.

Lead-ul

Textul de prezentare ,de anunt al stirii, citit de pe promter de prezentator .

Durata 10-15 sec in direct totdeauna din studio .

El se noteaza in desfasuratorul de emisie saub notatia VIDEO sau INTRO.

Functiile lead-ului

capteaza atentia telespectatorului si ii starneste interesul pentru subiectul de urmeza a fi relatat ( functie obligatorie si esentiala )

instaureaza registul de abordare si perspectiva din acre va fi tratat subiectul

ofera o minima localizare in contextul evenimentului

completeza stirea cu informatii de ultima ora ,aparute dupa finalizarea materialului.

Lead-urile pot fi :

narative /tip poveste incitanta (lead la care redactorul trebuie sa stie sa stapaneasca dozajul si proportiile pentru a nu divulga prea mult de la inceput)

lead-uri prin contrast(sublinieaza de la primele cuvinte caracterul stirii situindu-se in opozitie cu cu continutul ei printr-un mesaj initial)

explorative ( formule de deschidere a stirii care faciliteaza accesul la semnificatia relatariiprintr-o suplimentare )

rezumative (corpusul stirii devine continuarea unei formule abreviate )

Modele se structurare a informatie in stirea TV

1.Modelul linear (narativ)

2.Modelul situatiei conflictuale

3.Modelul unitatii dramatice

4.What formula ?

Reporterul in Stand-up

Reporterul aflat pe teren si relatand in picioare in fata camerei este un journalist tv care realizeza un STAND –UP.

Stand-up este o tactica jurnalistica in direct la stiri si se poate realiza :

ca relatare exculsiv verbala cu prezenta reporterului in cadru

ca relatare verbala a reporteruluiu , dar si artand partial imagini de la eveniement

relatare verbala si interviu cu un interlocutor de la fata locului .

Aceasta tactica confera un plus de credibilitate , si nu poate fi contestata autenticitatea evenimentului.

Mai confera si tensiune si emotie stiri mai ales daca in background-ul reporterului

se intampla ceva , astfel telespectatorul devenind martor la eveniment.

Stand-ul mai salveaza uneori lipsa unor imagini din timpul evenimntului , relatarea

Fiind facuta la ceva timp dupa consumarea acestuia.

Un stand-up bine realizat ,presupune ca reporteul sa aiba capacitatea de a vorbi liber si in ritm constant in timp ce tarnsmite pentru a nu pierde legatura cu cei din fata camerei .

Caracteristica esentiala a unei stiri, in general si implicit a unei stiri de televiziune este impartialitatea, atat in continut cat si in modul de ierarhizare a informatiilor. Uneori sunt omise informatii cheie, alte ori sunt igorate elemente care pot oferi un alt unghi de vedere asupra realitatii. Din pacate, de cele mai multe ori, in modul de a face televiziune dupa 1995, acesta recomandare a ramas doar in paginile manualelor de jurnalism. Impartialitatea se poateasigura prin mai multe metode. In general impartialitatea se poate obtine prin reflectareatuturor aspectelor problemei relatate. Un exemplu de realizare a impartialitatii poate fi urmatoarea relatare: 3000 de manifestanti potrivit politiei, 10.000 de participanti potrivit organizatorilor.

O stire trebuie sa fie difuzata rapid. Din acest punct de vedere trebuie sa tineti cont ca exista o adevarata concurenta intre ziaristi si orice intarziere va poate pune in inferioritate saupoate fi punctul de plecare al unei situatii de criza. Difuzarea rapida a unei informatii nu presupune din partea jurnalistilor rabat de la acuratete si de la verificarea riguroasa a informatiilor respective. Directorul departamentului de comunicare de la o institutie publica sau privata nu poate utiliza un regim preferential prea accentuat pentru anumite canale de comunicare, pentru anumsi jurnalisti, pentru ca poate duce la ostilizarea celorlalti.

O informatie are un efect cu atat mai mare cu cat prezinta un interes pentru om, care-i permite acestuia sa se plaseze in postura de martor sau de participant la evenimente. De exemplu, exista o mare deosebire intre cele doua afirmatii: “un om de 40 de ani si-a omorat familia” si “un somer de 40 de ani si-a omorat familia”. Ziaristul a descoperit ca asasinul era somer, ceea ce introduce o nota emotionala suplimentara. Aceasta informatie poate avea o influenta deosebita in modul de percepere a stirii de catre telespectatori.

Situatia de conflict si insolitul se regasesc in notiunea interesului uman. Tot ceea ce evoca lupta sau competitia si tot ceea ce iese din cadrul normal este, de obicei, de interes general.. Stirea de presa nu se confunda cu evenimentul in sine. Daca vom compara doua stiri despre acelasi eveniment, vom constata atat deosebiri cat si asemanari. Totusi, regula unanim acceptata privind stilistica stirii de presa este aceea ca aceasta trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:

1) Cine este implicat?

2) Unde s-a produs evenimentul?

3) Cum s-a produs?

4) Cand s-a produs?

5) De ce s-a produs?

6) Ce s-a intamplat?

Va veti intreba care este ordinea la care trebuie sa se raspunda la aceste intrebari. Aici intervine profesionalismul, arta jurnalistului de a scrie o stire atragatoare. Sa luam un exemplu: accidentul MIG-ului 23, din anul 1999. Vom incerca sa raspundem la fiecare intrebare:

1) Ce s-a intamplat: un pilot si-a pierdut viata in urma prabusirii unui avion militar MIG-

23.

2) Unde s-a intamplat: aeronava s-a zdrobit de un deal in apropiere de Giarmata, langa Timisoara.

3) Cand s-a intamplat: satenii din zona au auzit o bubuitura puternica la pranz. Ei au crezut ca razboiul din Yugoslavia s-a mutat langa casele lor (coloratura pentru radio).

4) Cum s-a intamplat: avionul a pierdut brusc din viteza si pilotul

5) Cine este implicat: nu l-a mai putut redresa.

6) De ce s-a produs accidentul: autoritatile nu cunosc inca cauzele accidentului. Remarcati ca stirea redactata pentru presa scrisa are structura unei piramide rasturnate. In astfel de situatii biroul de relatii publice al MapN da un comunicat in care se afirma doua lucruri:

• a fost un zbor de rutina sau de antrenament

• a fost numita o comisie de ofiteri care sa investigheze cazul.

Comentand situatii similare din aviatia militara americana si practica de relatii publice similara a Pentagonului, Larry King observa: „Ambele afirmatii sunt plauzibile, si, facandu-le

publice atat de repede, fortele aeriene dau dovada de hotarare si responsabilitate fata de dreptul publicului de a fi informat asupra accidentului. In acelasi timp, cele doua afirmatii, alunga orice suspiciune si ofera fortelor aeriene un timp pretios, in decursul caruia se

desfasoara investigatiile”. Piramida este inversata in sensul ca cele mai importante informatii sunt prezentate la inceput si importanta lor pentru intelegerea de catre cititori a ceea ce s-a intamplat descreste catre finalul stirii. Structura acestei piramide este urmatoarea:

• introducere (lead). In introducere sunt prezentate cele mai importante informatii, pentru ca este momentul in care cititorul va continua sa citeasca articolul sau va trece la altul daca acesta i se va parea neinteresant De obicei in introducere se raspunde la cea mai importanta intrebare. Pentru ca viata umasa este suprema valoare, prima informatie se refera la pierderea unei vieti omenesti.

• cuprinsul stirii: in cuprinsul stirii se va raspunde la celelalte intrebari, in ordinea importantei, a relevantei pentru cititori. In exemplul dat, s-a raspuns apoi la intrebarea unde. La momentul respectiv locul era deosebit de important pentru ca era in desfasurare razboiul din Kosovo si putea aparea confuzia ca avionul a fost doborat din greseala sau intentionat de pe teritoriul fostei Yugoslavii.

• incheierea poate fi un final deschis in acest caz pentru a permite relatarile si a doua zi, in orice directie, in functie de concluziile comisiei de ancheta.

Reguli de aur in scrisul pentru televiziune

• Alegeti imaginile si sunetul cat mai apropiate de povestea pe care aveti de gand sa o scrieti.

Fiti atenti la orice detaliu care ar putea sa fie util naratiunii. Nu fiti tentati sa acceptati

includerea unor cadre sau a unor secvente care sunt amuzante, dar care nu contribuie la fondul povestirii. Daca povestea dumneavoastra are alocata o anumita durata de timp, ocupati tot timpul acordat, altfel veti putea fi obligat sa reeditati materialul.

• Lasati editorul de imagine sa-si faca datoria.

• Intocmiti o lista cu cadre pentru versiunea finala. Aceasta este ca importanta a doua lege dupa prima, care se refera la vizionarea materialului brut si ascultarea sunetelor. Lista cu imagini este o masura de a asigura acuratetea corespondentei intre imagini si text. Procedura consta in consemnarea detaliilor legate de lungimea cadrelor, a continutului imaginilor si de natura textului. In conformitate cu principiul “imagini inaintea cuvintelor”, lista cu descrierea imaginilor ar putea parea demodata, dar fiti siguri ca va va garanta o productie mai buna.

• Scrieti textul cu lista de imagini in fata dumneavoastra.

• Inregistrati comentariul. Daca este timp, reascultati cuvintele inregistrate. Daca este nevoie de vreo ajustare, este mult mai usor sa modifici textul decat imaginile.

Utilizarea listei cu cadre

Incepeti sa scrieti imediat ce aveti lista completa, inainte ca imaginea mentala a reportajului sa dispara. Asezati cate trei cuvinte pe fiecare rand, in dreapta foii. Este surprinzator cat de usor va veti lansa dupa ce ati scris textul pentru 30 sau 40 de secunde. Nu pierdeti timpul cu “lustruirea” prozei scrise pe masura ce inaintati. Completati textul cat de repede puteti.

Primele exprimari care va vin in minte sunt, de regula, si cele mai bune. Nu este intotdeauna necesar sa incepeti comentariul cu primele imagini ale evenimentului, mai ales daca sunteti obligati sa scrieti “pe genunchi”. Selectati scena cea mai importanta si incepeti sa scrieti in jurul ei. Odata ce ati depasit primele cuvinte, restul textului va veni de la sine.

Utilizarea listei cu cadre

• Prima greseala este aceea de a inregistra mai multe cuvinte decat durata imaginilor montate.

Recomandarea este in acest caz: “lasati imaginile sa respire”. Cel mai bun text este adesea cel care utilizeaza cele mai putine cuvinte.

• A doua greseala este sa scrieti fara sa tineti cont de propriile notite, de continutul imaginilor.

In acesta situatie, enervarea privitorului este garantata, pentru ca telespectatorul se asteapta sa vada ceea ce este descris in vorbe. Aceeasi observatie este valabila si in cazul sunetului. Daca este necesar sa va referiti la “ceva” pentru care nu aveti imagini, faceti acest lucru indirect,fara sa atrageti atentia ca nu aveti imagini adecvate. O alta rezolvare editoriala a lipsei de imagini pentru o situatie data este aparitia reporterului in “stand up” (aparitia video a acestuia).

• A treia greseala este aceea de a ajunge la o suita de explicatii pentru ceea ce se vede pe ecran. Acest lucru nu este necesar intrucat audienta este capabila singura sa vada ceea ce se intampla in imagini. Daca veti incerca sa “explicati” imaginile, veti obtine fraze lungi, plicticoase.

• A patra greseala consta in lipsa de grija pentru precizie, corectitudine. Exemplu: daca scrietidespre numarul automobilelor pe sosea, imaginile trebuie sa arate automobile si nu sapredomine camioanele sau autobuzele. Daca nu sunteti siguri, folositi termeni generali. Inacest caz, “trafic” ar putea acoperi tot ce circula pe sosea, de la biciclete la bolizi ai soselelor