ADHD la adulti

ADHD la adulti

1.Generalitati

ADHD este o tulburare comportamentala manifestata prin imposibilitatea copiilor de a se concentra asupra unei indeletniciri anume. Este o problema medicala ce debuteaza in copilarie si, daca nu este descoperita si tratata corespunzator, se poate extinde in timp, afectand si viata adulta. In lipsa unui tratament corespunzator poate avea consecinte nefavorabile asupra activitatilor scolare, casnice, profesionale sau relatiilor interumane.

ADHD are 3 simptome majore, pe baza carora poate fi usor recunoscuta:
Neatentia - este cel mai comun simptom, acesteia adaugandu-i-se in timp, incapacitatea de concentrare, de ordonare a activitatilor precum si probleme majore de memorie. Sarcinile si indatoririle profesionale sunt indeplinite cu deosebita greutate.
Impulsivitatea - adultii suferind de ADHD nu sunt capabili sa mentina aceeasi slujba pentru mult timp, au tendinta de a cheltui banii fara masura si nu se pot dedica unor relatii socio-afective de lunga durata.
Hiperactivitatea - aceasta stare este resimtita in mod acut de copii. Adultii o percep ca pe o neliniste permanenta, care nu le permite sa desfasoare activitati relaxante si linistitoare, precum cititul.

ADHD- manifestari la adulti

Persoanele adulte suferind de aceasta tulburare au probleme in a-si aminti diverse informatii, a se concentra si a urma indicatii, in a-si organiza diferite activitati sau in a duce la indeplinit sarcini inainte de termene limita. Daca aceste probleme nu sunt rezolvate corespunzator, se pot ivi complicatii de ordin psihologic, cu implicatii emotionale, sociale si comportamentale. Nu este exclusa nici aparitia episoadelor de depresie sau anxietate.

PROBLEMELE PACIENTILOR CU ADHD

Problemele pe care le implica ADHD sunt atat rezultatul direct al acestei tulburari comportamentale, cat si consecinte ale unui tratament inadecvat sau ale unor dificultati de acomodare a pacientilor cu boala si includ:

memorie deficitara

anxietate

respect de sine scazut

probleme de angajament

furie gresit controlata

impulsivitate

diverse abuzuri si dependente de substante nocive

capacitate organizatorica deficitara

apatie cronica

incapacitate de concentrare

tulburari de dispozitie

depresie

probleme de adaptare sociala

Intensitatea acestor probleme variaza de la medie la severa, iar prezenta lor poate fi continua, afectand calitatea vietii individului in mod grav si chiar irecuperabil, sau poate fi vorba doar de manifestari episodice. Exista adulti care prezinta o capacitate mai mare de concentrare, in ciuda existentei ADHD ca boala de fond, in conditiile in care sunt foarte interesati si entuziasmati de activitatile intreprinse. In schimb, altii au dificultati grave de focalizare a atentiei, indiferent de situatie. Exista cazuri in care indivizii afectati sunt retrasi si evita compania persoanelor din jur, devenind antisociali, sau, din contra, sunt hipersociabili si nu pot tolera singuratatea.

ADHD si afectarea activitatii scolare

Adultii suferind de ADHD pot prezenta:

- rezultate academice modeste sau chiar slabe, sub medie, in antecedente
- probleme de conduita si purtare in timpul orelor de curs, impotriva lor fiind luate adesea masuri punitiv-disciplinare

- abandon scolar sau necesitatea de a repeta una sau mai multe clase.

ADHD si afectarea activitatii profesionale

Adultii cu ADHD sunt predispusi:

-sa isi schimbe locul de munca frecvent si sa aiba rezultate nesatisfacatoare la slujba

- sa nu aiba impliniri profesionale notabile, sau avansari de-a lungul carierei.

ADHD si afectarea activitatilor sociale

S-a observat ca indivizii cu ADHD :

- au un nivel socio-economic mai redus fata de populatia generala
- au tendinta de a incalca legea mai usor: primesc numeroase amenzi de circulatie, li se suspenda permisul de conducere mai frecvent, sunt implicati in accidente rutiere

- folosesc substante stupefiante ilegale

- fumeaza si asociaza si alti factori de risc pentru sanatate
- recunosc si accepta mai frecvent ca populatia generala problemele de adaptare sociala cu care se confrunta.

ADHD si afectarea vietii afective

Adultii cu astfel de tulburari:

- au probleme in casnicie si de obicei trec prin mai multe mariaje
- au o incidenta mai mare a divorturilor si separarilor din cuplu.

2.Tratament

Studiile au demonstrat faptul ca terapia combinata (cea care asociaza tratamentul farmacologic, terapia individuala, educarea familiei, oferirea suportului psihologic si afectiv necesar) are rezultate superioare tratamentului medicamentos simplu, avand roluri importante in a creste increderea pacientului in fortele proprii si in a-l ajuta sa faca fata acestei tulburari.
Datorita faptului ca ADHD este o conditie patologica ce asociaza si alte probleme (tulburari de memorie, de invatare, anxietate, modificari comportamentale, tulburari obsesiv-compulsive, abuzuri de substante chimice), prima etapa esentiala a tratamentului se recomanda a fi evaluarea complexa a starii pacientului.

2.1.Tratament medicamentos propus de catre Psihiatrul Marc D.Schwartz director al Adult ADD center off New Haven )

si Nicolas Schwartz ADD specialist din New York)

Primele studii pe adultii care nu au fost diagnosticati in copilarie dar care au prezentat simptome la varsta adulta au fost facute in anii '70 de catre

dr. Paul Wender, Frederick Reimer si David Wood.

Acesti adulti au fost diagnosticati retroactiv in urma interviurilor purtate cu parintiia aestora.

Cercetatorii au stabilit criterii clinice pentru diagnosticarea adultilor, ele combinau cercetari anterioare despre ADHD si probe comportamentale mai recente. Ei au folosit si teste precum Scala Conners si Scala Brown.

In general adultii nu sunt constienti ca au aceasta tulburare, ei simt doar ca nu sunt capabili sa isi organizeze sarcinile, sa pastreze o slujba sau sa se prezinte la timp la intalniri . Sarcinile zilnice precum trezirea, imbracarea, pregatirea pentru slujba, respectarea unui program sau indeplinirea sarcinilor de la service pot fii foarte grele de indeplinit pentru ei.

Pasii urmaritii in diagnosticarea si tratarea adultilor cu ADHD de catre Dr. Marc D.Schwartz :

Incep prin a face cunostinta cu pacientul si port o discutie despre chestionarele aplicate, fac sau exclude diagnosticul

Diagnosticul:

Imi ia una sau 2 sedinte de cate 50 de minute pentru evaluare si apoi incep tratamentul.

Va completa un chestionar. Notez istoria psihica si medicala a pacientului si observ comportamentul lui in timpul interviului. Cu aceste informatii determine daca peroana are un deficit de atentie si/sau disfuntii functional executive care afecteaza viata lui.( probleme de concetrare, organizare, eficienta in munca si memorie-in general in ADHD in memoria verbala)

Recapitulez informatiile obtinute si determine daca problemele lui au o alta cauza decat ADHD de exemplu o cauza medicala, psihica(depresie, anxietate, sindrom obsesiv-compulsiv), stres, alcolism sau o deficienta de invatare. Daca sufera de vreuna din acestea discutam despre problema iar daca ma depaseste problema lui il trimit la un specialist in aceea deficienta.

Daca nu exista nici o alta cauza a problemelor si pacientul are un istoric legat de ele si daca simtomele sunt prezete fac diagnosticul . Discutam cauzele, tratamentul si prognoza, apoi raspund la orice intrebare pe care ar putea sa o aiba pacietul.

Daca consider ca medicatia ar putea ajuta o include in tartament, prima data decide daca exita o disfunctie cooexistenta ADHD si tratamentul acesteia (ex.o depresie care ar putea fii cauza sau daca ea afecteaza boala in sine). De obicei depresia se trateaza anterior ADHD prin psihoterapie sau medicatie. Daca depresia scade dar problemele de concentrare persista se adauga medicatia pentru ADHD.

Discut optiunile in tratament: medicatie sau training compotamental

Exista o serie de abilitati comportamentale pe care pacientii trebuie sa le stapaneasca .Ei trebuie sa invete sa foloseasca un calendar, un system de reamintire a sarcinilor, a o lista de sarcini, lista de plata a facturilor, planuri de proiecte (petrecere, excursie) sa isi stabileasca teluri si modalitatile de atingere a acestora, cum sa aiba prioritati si cum sa le indeplineasca. Aceste sisteme le voi aplica in funtie de nevoile personale ale pacientului: managmentul timpului, managmentul conversatiei, sisteme de memorare, respectarea programelor, modalitati de invatare, coordonarea unui spatiu ordonat de munca.

Daca se ia in consideratie medicatia voi prezenta avantanjele si dezavantajele acestora si raspund oricarei intrebari pe care le are pacientul . Apoi discutam motivele personale pe care le-ar putea avea pentru a nu urma un tratament medicamentos (de ex.: frica de dependenta, griji legate de schimbarie de peronalitate care ar pot aparea in urma folosirii lor). Daca ei se simt confortabil cu idea medicatiei vom vedea care medicament ar putea veni in ajutorul lor

Ma asigur ca nu exista motive pentru a nu urma un tratament medicamentos pentru ADHD

Exista o serie de medicamente stimulemte si nonstimulentefolosite pentru tratarea ADHD.

Cele stimulente activeaza anumite parti ale lobului frontal care sunt raspunzatoare pentru planificare, organizare, memorie si parti ale creierului care filtreaza informatiile care sunt necesare intr-o anumita situatie precum sunete, imagini si idei. Acestea reduce blocajele care pot aparea intr-o anumita sarcina si ajuta la indeplinirea sarcinilor. Dar la unele personae aceste medicamente pot stimula inima si pot creste tensiunea arteriala chiar pot duce la indomnii. Altii pot san u aiba acetse simtome chiar si in cazul unui supradojaz. Momentan este imposibil de prezis raspunsul la medicatie fara sa le fii folosit decu necesita o atentie sporita.

Se masoara tensiune si se ia pulsul. Acestea pentru a putea observa schimbarie c ear putea aparea. Daca apare o crestere semnificativa a tensiunii se opreste medicatia.(am avut pacientii supraponderali cu tensiunea mare care luand medicamentul li sa reglat tensiunea si au pierdut din greutate)

Daca tensiunea este normala vom vedea daca pavientul a luat anterior astfel de medicamente si ce efecte au avut ele. Daca au dat raspunsuri bune la un medicamente voi prescrie tot acelea.

Vom discuta tratamentul nonmedicamentos cu pacientul

Voi explica faptul ca in experienta mea 80 % din pacienti au raspuns favorabil la medicamente. Cu cele stimulente vom vedea dupa 1-2 saptamani daca ele folosesc sau nu.Cu cele non-stimulente poate lua de la 3 la 6 saptamani pana se observa schimbari.

Voi explica faptul ca daca un medicament nu funtioneaza putem incerca altul si daca un singur medicament nu funtioneaza le putem combina. Este nevoie de multa rabdare pentru a gasi medicamentul sau combinatia si dozajul potrivit fiecarui pacient.

-Sugerez o anumita medicatie:

Pana acum am folosit des Adderall dar am descoperit ca Vyvanse are beneficii fata de Adderal. Efectul dureaza mai mult de la 10 la 12 ore si efectul este constant pe aceasta perioada. Majoritatea pacientilor care le-au incercat pe ambele au fost mai multumiti de Vyvanse.

Alte sugestii ar putea fii:Ritalin, Concerta sau Focalin.Acestea le folosesc daca pacientul are probleme de somn de la Adderal. Unii pacientii pot deveni iritabili de la aceste medicamente mai ales daca observa ca nu mai au pastille. Am folosit si Dexendrine are efecte de la 4-6 ore.

Ca si tartament secundar folosesc Strattera, mai rar Wellbutrin, Effexor sau Provigil.

Acestea in general au efecte mai slabe ca si tratament principal.Strattera are efecte mai buen decat stimulentele (Vyvanse, Adderal, Ritalin).Le folosesc daca tratamentul principal nu funtioneza sau daca apare depresia sau anxietatea. Medicatia secundara are efecte anti-depresive.

Compania Eli Lilly a comunicat ca 2 pacienti care foloseau medicamentul Stattera au dezvoltat probleme la ficat, din fericire nici unul nu a necesitat transplant.Cei care folosesc acest medicament trebuie sa aiba in vedere ca pot aparea astfel de probleme la ficat precum icter, dureri in zona ficatului, simtome de gripa sau urna inchisa la culoare. In general la folosirea acestui medicament trebuie urmarit pacientul si de un medic pentru a vedea eventuelele schimbari.

Discut optiunile medicamentoase si sugerez optiunea cea mai corecta pentru el

Explic cum trebuie sa ia aceste medicamente si printez prospectele lor

Le spun cand trebuie sa ia medicamentul, ce mancaruri sau alte medicamente pot avea efecte in combinatie cu acel medicament asupra metabolismului, ce efecte secundare pot aparea, la ce efecte secundare sa ma sune. Impreuna cu pacientul vom face o lista cu scimbarile asteptate pentru produse de medicament. Voi descrie cum sa judece daca medicamentul are sau nu efecte.Voi explica ce schimbari sa astepte la inceputul medicatiei sau atunci cand se mareste doza.

Le ofer clientilor fise cu efectele secundare care pot aparea si cu dozele programate.

Daca prescriu medicamente controlate precum Vyvanse, Adderal, Ritalin sau dexedrin explic cum sa procedeze la prescrierea acestora.Aceste modalitati difera de la stat la stat dar in general se cere reteta scrisa sau chiar trebuie sa sune medical la farmacie pentru confirmarea retetei.

Explic regulile mele referitor la acordarea retetelor, renuntarea sau lipsa de la sedinte, cumsa ma gaseasca in situatii de urgenta, modalitati de palta a sedintelor.In general aceste informatii sunt date de secretara.

Din nou raspund interbarilor pacientului

Ofer retetele pentru medicamente,ofer liste de prêt in funtie de zona in care locuieste pacientul si farmaciile la care are acces.

Facem planuri pentru urmatoarea intalnire si orice intrebare care ar putea fi discutata

Ofer intructiuni cand sa ma sune pentru a detaila progresele sau daca au probleme

Fac programari pentru urmatoarele sedinte (dupa aproximativ 2 saptamani). Ii pun sa noteze ora si ziua in care ne vom intalni si le ofer cartele cu ora si ziua intalnirii asta pentru ca un simtom al ADHD este faptul ca ei uita programarea .In general secretara suna cu o zi inaite de ziua programata pentru a le reaminti de sedinta.

Medicamentele stimulente le ofer in doze mici la inceput si incet cresc dozajul zilnic pana cand obtin un raspuns satisfacator. In perioada in care cresc dojazul pastrez legatura telefonica aproape zilnic. Incurajez pacientul sa sune intre sedinte daca are probleme urgente.

Completam tabele referitor la efectele medicamentelor sau chiar sa completeze el un table cu scoruri la cat de efficiente sunt medicamentele in fiecare ora. Acest table trebuie sa ajute la dozajul medicamentelor pe parcursul zilei.

Se face managmentul tratamentului

Ne intelnim confrorm programarilor, facem modificari ale intalnirilor in funtie de rezulattele obtinute si incercam sa vedem cat de bine suporta efectele secundare ale medicamentului

Verificam pulsul si tensiunea

Majoriattea pacientilor raspund bine tratamentului cu un dozaj de aproximativ 15-50 mg pe zi

Daca nu raspund la acetse dozaje explic efectele si risurile ridicarii acestuia.

Se face recapitularea sedintelor anterioare

2.2. Tratament comportamental

Adultii suferind de ADHD pot beneficia, pe langa tratamentul medicamentos si de tratament specific tulburarilor de comportament induse de boala. Acesta poate include:

-strategii de a creste respectul de sine

- modalitati de relaxare si tehnici de a face fata stresului in vederea reducerii anxietatii

- strategii de organizare a activitatilor personale si profesionale

- metode de a spori eficienta la locul de munca si de a imbunatati relatiile

inter-colegiale

-educarea familiei pacientului

-automonitorizarea

-autoreglarea

-efortul controlat

-programe care folosesc clipuri video pantru a atrage atentia(ele masoara rezultatele pre si post interventie pentru a ilusta inbunatatirile)

Terapia de familie a dat rezultate slabe in tratamentul ADHD. Educatia parintilor da rezultate de scurta durata.

Stategiile de interventie nemedicamentoase propues de Marc D. Schwartz sunt educatia si psihoterapia. Desi medicatia ofera suport individul trebuie sa se descurce dara ea. Pentru a ajuta in acest demers "psihoeducatia" si psihoterapia pot fii de mare ajutor . Un terapeut poate invata pacientul cum sa isi organizeze viata folosind un calendar care va fii consultat dimineata . In ele se trec sarcini, liste de activitati, adte, notite cu un loc special pentru chei si facturi.

Sarcinile pot fii organizate pe sectiuni astfel incat rezolvarea lor sa ofere senzatia de indeplinire-realizare. Este important ca adultii sa aiba cat mai multe informatii despre deficienta lor.

Psihotearpia poate fii folosita ca adjuvant medicatiei si educatiei. Ea poate ajuta la dezvolatrea unei imagini de sine bune, ajuta la reglarea comportamentului , controlarea impulsivitatii si noua senzatie de a gandii inainte de a actiona. Cand pacientul incepe sa vada imbunatatiri a vietii aduse de noua lui abilitate de organizare va incepe sa vada ce beneficii pe care le are in urma deficientei precum: energie continua, caldura si entuziasm.

Program de tartament direct pe simtome:

Simtom: Dificultati de organizare a activitatilor si a sarcinilor

Comportament deviant: Majoritatea persoanelor pot urmarii o idee chiar daca se deviaza uneori de la ideea principala .Cei cu ADHD nu pot face asta deviand repede de la o idee la alta si pot vorbi despre idei irelevante subiectului. Vorbesc fluid faar bariere intre subiecte asrind de la o idee la alta. Un pacient a comparat comportamentul lui verbal cu schimbarea rapida a canalelor la TV. Ei pot reveni la ideea principala dar asta dupa un timp indelungat.

Strategia: Terapeutul si pacientul trebuie sa gaseasca o modalitate de a mentine sedinta organizata.Daca pecientul nu poate urma cursul unei idei este bine ca la inceputul sedintei sa se traseze ideile importante de discutat pentru al putea ghida.

Vor trasa ideile de discutat in functie de prioritati, programand timpul necesar alocat fiecarei idei. Daca sunt prea multe idei programate pentru acel timp se poate renunta la unele in acea sedinta. Organizand astfel ideile dupa cateva sedinte pacientul poate deveni mai oragnizat si palnificarea de acest gen poate fii mai putin necesara.

Simtom: Unii pacienti cu ADHD pot vorbii excesiv. Pot intrerupe discutiile altora si pot vorbii cand nu li se adreseaza nimeni.

Comportament deviant: Ei pot incepe sedinta cu discutii sociale, vorbesc despre lucruri irelevante si nu sunt capabili sa sara la ideea urmatoare . Ei ignora intrebarile, comentariile si interruperile. Ori pot spune sa fie lasati sa isi termine ideea inainte de a rapunde la intrebare si apoi uita interbarea.

Strategia: Stoparea: cand pacientul vorbeste excesiv sau deviaza de la subiect clinicianul poate sa il lase sa isi termine ideea ceeace va duce la rezultate dezastroase pentru ca poate lua foarte mult timp sa isi termine ideea . In aceste cazuri trebuie sa devieza terapeutul pe pacient la ideea de baza reamintind programul agendei. Este de folos ca terapeutul sa ii evidentieze pacientului ca una din simtomele deficientei este devierea de la subiect a celor care au ADHD. Daca pacientul acepta ideea poate coopera mai usor cu terapeutul in a relu idea principala.

Intreruperea sau faptul ca nu asculta sunt simtome clasice dar totusi pot aparea ca si surprize pentru terapeut. O data ce terapeutul observa ca pacientul are probleme in a urmarii o idee este mai usor de rezolvat problema calm si persistent. Pentru ca ei deseori pot ignora sau nu observa comentarii ale terapeutului este important sa se explice si sa se ceara feet-back asupra ceeace I se spune.

Este important ca la inceputul sedintei sa se recapituleze ideile discutate in sedintele anterioare si la sfarsitul sedintei ceeace sa discutat in ziua aceea.

3. Simtom: Nu le plac sarcinile care au nevoie de effort mental.Uita des.

Comportament deviant: Au dificultati in a mentine energia, concentarea si motivatia.Pot uita telurile tratamentului sau le pot schimba cu unele mai putin importante sau chiar fara importanta pentru tratament. Fluctuatii ale motivatiei pot fii cauze ale lipsei de la sedinte, pierzand interes pentru terapie sau chiar uita de ce au inceput tratamentul.Acest lucru poate fii foarte problematic pentru terapeut care se implica in tratatea acestor clienti dezorganizati. Pacientii cu ADHD pot uita sa relateze probleme grave pe acre le au cu sotii sau la locul de munca. Distrasi de povestioarele lor interesante pot pierde ideile discutate anterior. Pot uita sa isi ia medicatia sau uita sa ceara medicamente cand acestea sunt pe terminate. Terapeutul poate fii dezamagit, demoralizat sau chiar indignat de faptul ca pacientul uita aspecte importante ale teraiei.

Stategie: Trebuie sa se faca pasi mici ina pastra continuitatea sedintelor sau a terapiei. Este de ajutor notarea afirmatiilor si a telurilor pacientului. Acetse informatii pot folosi in a ghida pacientul cand deviaza de la cursul normal al terapiei. Uneori este bine sa se astepte ca pacientul sa recapete motivatia.

Daca pacientul si terapeutul sunt constienti ca acest simtom este rezulat al deficientei sin u o problema de rezistenta sau o deficienta morala poate ajuta sa se depaseasca aceste momente.

4. Simtom: Probleme legate de timp.

Comportament deviant: Nu foarte des dar pacientii pot uita programarile sau suna in tarziu pentru a anula o sedinta ducand la conflicte sau evenimente neanticipate. Daca avem de a face si cu depresie sau anxietate terapeutul trebuie sa fie atent de asemenea la faptul ca aceste probleme pot fi cauza ADHD sau pot fii urmare a ADHD.

Ei pot intarzia la sedinte, pot uita orele programate, pot aparea la sedinte la ore neprogramate sau chiar ziua nepotrrivita.

Din cauza problemelor de incadrare in timp de obicei le ia mai mult timp sa incepa sa discute ideile importante pentru terapie. Ei fregvent nu sunt constienti de trecerea timpului si nu realizeaza cand sedinta este pe terminate. Pot sa nu discute idei relevante pana cand terapeutul nu le aminteste . Multi dintre ei daca nu sunt intrerupti vor trece de minutele programate, niciodata nu se vor uita la ceas. Chiar daca sunt atentionati ca sa termina timpul pot sa continue sa vorbeasca. Pot sa nu isi plateasca facturile la timp.

Strategie: Este important identificarea acestor probleme ca facand parte din simtomatologia ADHD. Deasemena este important sa se stabileasca politici ale programelor, orarelor sedintelor chiar si atunci cand intarzie la sedinte. Daca intarzie constant este bine sa fie chemat la sedinte cu 10-15 minute mai repede decat ora programata.

Pentru a minimaliza nr de sedinte pierdute se poate:

-pacientul sa noteze orele sedintelor acnd sunt inca in cabinet

-sa se faca programari la aceasi ora si aceasi zi din saptamana pe cat este posibil

-sa fie sunati inainte de sedinte pacientii cu astfel de probleme

Este important sa se respecte correct programarile .Este bines a anuntam pacientul cu 10 minute inaite de finalul sedintei. Uneori ei pot vorbii in continuare fara a lua in considerare ca sedinta sa terminat pan ace terapeutul nu ii opreste ferm.

Este extreme de important sa fie informat correct pacientul despre ADHD.

Ei trebuie sa cunoasca bine simtomele, formele de tratament si cauzele. Unii pot san u inteleaga natura deficientei lor sin u pot monitoriza correct disfunctionalitatea. Pentru asta este important sa se ofere feet-back asupra efectelor tratamentului nu doar pacientului ci si cuiva apropiat lui. Este de asemenea important sa se aiba in vedere faptul ca acestia au probleme neurochirurgicale, au o abilitate limitata de a trece peste situatii problematice cauzate de faptul ca uita, ca intarzie chiar si atunci cand sunt sub tratament.

Rabdarea si intelegerea acestor pacienti poate maximize beneficiile tratamentului.

Chestinar de diagnosticare folosit de Marc Schwartz

Ofera scoruri fiecarei afirmatii in functie de cat de bine te descrie:

0-nu ma descrie de loc

1-cateodata

2-destul de mult

3-foarte mult

Bibliografie:

1.Deficitul de atentie la scoala - www.mediculmeu.com

https://adultadd.info/