Afectiuni ale corpului vitros

Afectiuni ale corpului vitros

            Afectiunile corpului vitros care duc la scaderea acuitatii vizuale sunt congenitale si innascute.

            a) Cele congenitale, desi rare, trebuie mentionate deoarece sunt grave: persistenta vitrosului primitiv are ca efect aparitia unei mase opace retrocristaliniene, mai frecvent unilaterala.

- Displazia retiniana se datoreaza persistentei vitrosului primitiv si proliferarii unei retine imature; leziunea este bilaterala cel mai adesea si se asociaza cu microftalmie, coloboame.

Pseudogliomul ereditar

            Toate aceste malformatii implica lipsa vederii la ochiul afectat, iar orientarea copilului spre o anumita scoala (generala sau speciala) este conditionata de deficienta oculara uni- sau bilaterala, precum si de afectiunile asociate.

            b) Fibroplazia retrocristaliniana ocupa un loc aparte in patologia vitrosului noului-nascut prematur, interesand ambii ochi. Apare la copiii prematuri cu greutatea sub 1200 gr, supusi oxigenoterapiei in exces, prin supradozarea oxigenului in "incubatoare". Dozarea gresita a oxigenului - prin administrarea in concentratie prea mare in terapia prematurilor - duce la subdezvoltarea vasculara a coroidei, retina reactionand prin formarea unor excrescente si, in cele din urma, prin dezlipiri de retina. Peste acestea se suprapun adesea si alte deficiente. In aparitia fibroplaziei retinocristaliniene (retrolentale) este importanta si greutatea prematurului: cei mai expusi afectiunii - in conditiile supradozarii oxigenului - sunt copiii cu greutate intre 1000-1300 g. Peste 1800 g nu exista practic nici un pericol, dar se impun, totusi, masuri profilactice si o reglare a oxigenoterapiei: Dozarea oxigenului sa nu depaseasca o concentratie de 41%, iar debitul 4 l pe minut. Mai recent se incrimineaza si expunerea prematurilor la lumina excesiva (reflectoarele din salile de nastere, din salile de operatii etc.).

            c) Bolile dobandite ale vitrosului care duc la scaderea acuitatii vizuale sunt: infectiile (abces prin corpi straini, plagi perforante) si hialitele (vitritele); hemoragiile traumatice sau prin periflebite retiniene, tromboze venoase retiniene etc.; dezlipirea de vitros care poate atrage dezlipirea de retina; degenerari vitriene (flocoane) la ochii cu miopie mare, forte; paraziti intravitrieni (cisticerul, toxocara cania); corpi straini intravitrieni.

            Deficientele oculare aparute prin afectiunile corpului vitros sunt deosebit de accentuate, atat prin boala vitrosului ca atare, cat si prin afectiunile uveei, retinei, nervului optic. Opacitatile vitriene determina scaderea acuitatii vizuale. O serie de afectiuni vitriene evolueaza cu tulburari de refractie, mai des miopie, a carei corectie amelioreaza uneori AV. Prognosticul bolilor vitriene, in functie de boala de baza, de asociatiile si complicatiile acesteia, dar in general, evolueaza constant cu scaderea AV.