Anatomia femurului

Anatomia femurului

Este cel mai lung si rezistent os al organismului uman. Lungimea sa este direct proportionala cu distanta dintre pasi, iar rezistenta sa cu greutatea corporala si musculatura care actioneaza la nivelul articulatiei coxofemurale.

Este compus din diafiza, doua metafize si doua epifize femurale.

Diafiza femurala este aproape cilindrica si este arcuita cu concavitatea anterior. Se continua proximal cu o metafiza ce cuprinde marele si micul trohanter, iar distal cu epifiza distala formata din doi condili prin intermediul carora se realizeaza articulatia cu tibia si patela.

Capul femural

Capatul proximal al femurului este reprezentat de capul femural ce are forma aproximativ sferica, avand ca suprafata 2/3 din suprafata acestui corp geometric, dar unii il considera mai degraba este sfenoidal si facand parte din suprafata unui ovoid.

Suprafata neteda a suprafetei capului femural este intrerupta in centrul acestuia de o fovee mica si rugoasa.

Colul femural

Are o lungime de aproximativ 5 cm la adult si leaga capul femural de metafiza la un unghi de inclinare de 125^o. Colul este rotat, in raport cu diafiza femurala, unghi de anteversie, cu 10-15^o.

Colul este mai ingust in partea mediana si mai lat in lateral. Contururile acestuia sunt concav, aproape orizontal, in partea superioara, si oblic, rectiliniu, infero-latero-posterior, indreptandu-se spre micul trohanter. Am putea afirma faptul ca, pe masura ce se apropie de articulatie, colul se extinde pentru a forma suprafata articulara.

Metafiza femurala

Este formata din marele si micul trohanter

Marele trohanter

Este rectangular si se proiecteaza superior de jonctiunea colului femural cu metafiza. Regiunea posterosuperioara a sa se proiecteaza superomedial pentru a privi suprafata posterosuperioara a colului femural, iar la acest nivel se poate observa pe partea mediala a acestuia, fosa trohanterica. Limita proximala a trohanterului este la circa 7 cm inferior de spina iliaca anterosuperioara, fiind la acelasi nivel cu centrul capul femural. Aceasta fosa prezinta uneori o regiune exostozanta, caracter rasial, util in identificarea rasei scheletelor descoperite.

Se palpeaza

Micul trohanter

Reprezinta o zona de forma tronconica situata medial si posterior in partea superioara a femurului, la nivelul jonctiunii colului cu restul osului. Partea sa mediala si suprafata anterioara sunt rugoase, iar suprafata posterioara este neteda.

Nu se palpeaza.

Linia intertrohanterica

Reprezinta o margine proeminenta ce are traiect superolateral spre inferomedial, unind marele cu micul trohanter.

Este neteda si nu se palpeaza.

Creasta intertrohanterica

De la nivelul jonctiunii colului cu metafiza, pe partea posterioara, se desprinde o creasta neteda coboara medial de la marele la micul trohanter. Superior de aceasta creasta se afla tuberculul patrat.

Diafiza femurala

Are o usoara forma de clepsidra asimetrica, fiind mai ingusta central si largindu-se usor superior si mai mult inferior .

Axa longitudinala a sa realizeaza un unghi de 7^o cu verticala si un unghi de aproximativ 10^o cu axul longitudinal al tibiei, unghiul fiind cu deschiderea spre lateral.

Treimea medie a diafizei femurale cuprinde trei suprafete si margini:

suprafata anterioara;

suprafata posterolaterala;

suprafata posteromediala;

Suprafata anterioara este rotunjita, neteda si este cuprinsa intre marginile mediala si laterala, ambele fiind indistincte

Suprafata posterolaterala este marginita posterior de linia aspra, creasta cu doua ramuri, mediala si laterala. Osul de la acest nivel are o densitate mai mare si o concentrare mai crescuta a traveelor pentru a suporta acumularea de forte data de forma curba a femurului.

Suprafata posteromediala este, ca si cea anterioara, neteda si marginita anterior de marginea mediala, iar posterior de linia aspra.

In treimea proximala a sa, diafiza femurala prezinta o a patra suprafata, suprafata posterioara, marginita:

- medial de o linie spiralata ingusta ce se continua proximal cu linia intertrohanterica, iar distal cu marginea mediala a liniei aspre;

- lateral de tuberozitatea gluteala (al treilea trohanter).

In treimea distala diafiza prezinta din nou o suprafata posterioara localizata intre crestele superioare ale condililor, precum si o suprafata poplitee, de forma triunghiulara cu baza inferior, delimitata superior de liniile supracondilare mediala si laterala.

Partea distala.

Pe masura ce urmarim diafiza spre distal constatam o latire a sa, scopul fiind transmiterea si dispersia fortelor pe o suprafata cat mai mare la nivelul articulatiei cu platoul tibial.

Suprafata de articulare cu tibia este reprezentata de doi condili cu localizare mediala si laterala, cu distinctie neta in partea posterioara, aici observand fosa intercondilara, iar in partea anterioara se unesc. Inainte de a se uni condilii alcatuiesc un sant care reprezinta suprafata articulara pentru patela, rolul santului fiind de a preveni subluxatia patelei, fiind considerat o caracteristica umanoida. .

Condilul lateral.

Are un aspect mai putin proeminent decat condilul medial, dar este mai masiv si continua axul femural. Cel mai proeminent punct al sau este reprezentat de epicondilul lateral, a carui intreaga suprafata este palpabila.

Suprafata sa mediala alcatuieste peretele lateral al fosei intercondilare

Condilul medial.

Are o suprafata convexa spre medial. In partea sa superioara prezinta tuberculul adductorului, inferior de care se afla epicondilul medial. Posterior realizeaza peretele medial al fosei intercondilare.