Astmul bronsic - test grila

Astmul bronsic - test grila

BIBLIOGRAFIE:

1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1104001. Corpii Creola din lumenul bronsic provin din:

A.  epiteliul cailor aeriene

B.  distructie limfocitara

C.  proteine granulare ale polimorfonuclearelor neutrofile

D.  membrane macrofagice

E.  hipersecretie de mucus

(pag. 1567)

M1204002. La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea muschilor respiratori accesori si prezenta pulsului paradoxal semnifica:

A.  obstructia severa a cailor respiratorii

B.  un tablou obisnuit intalnit in criza de astm bronsic

C.  pneumonia

D.  embolia pulmonara

E.  asocierea infectiei

(pag. 1570)

M1204003. Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin unul sau mai multe dintre urmatoarele teste:

A.  Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene

B.  Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni

C.  Demonstrarea eozinofiliei in sange

D.  Demonstrarea eozinofiliei in sputa

E.  Demonstrarea cresterii IgE serice

(pag. 1570)

M1204004. Dintre catecolaminele utilizate in tratamentul astmului bronsic, cel mai puternic efect bronhodilatator il are (au):

A.  izoproterenolul

B.  epinefrina

C.  izoetarina

D.  rimiterolul

E.  hexoprenalina

(pag. 1571)

M1204005. Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta- adrenergici, utilizate in tratamentul astmului bronsic, este:

A.  Inhalatorie

B.  Intravenoasa

C.  Intramusculara

D.  Subcutanata

E.  Orala

(pag. 1571)

M1204006. Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita efectului

(efectelor):

A.  De inhibare a degranularii mastocitelor

B.  Bronhodilatator

C.  Antiinfectios

D.  Expectorant

E.  Mucolitic

(pag. 1572)

M1204007. In astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electie este reprezentat de:

A.  administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie

B.  adminitrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii

C.  administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie

D.  administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelor

E.  administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala

(pag. 1573)

M1404008. Mecanismele imunologice par a fi legate cauzal de dezvoltarea astmului in proportie de:

A.  <25%

B.  intre 25% si 35%

C.  >35%

D.  intre 35% si 45%

E.  > 45%

(pag. 1568)

M1404009. Obstructia reversibila a cailor aeriene, ca diagnostic pentru astmul bronsic, este definita conventional ca o crestere a VEMS-ului, dupa 2 pufuri dintr-un agonist beta-adrenergic. Cu cate procente creste VEMS-ul:

A.  <5%

B.  intre 5% si 10%

C.  >10%

D.  intre 10% si 15%

E.  > 15%

(pag. 1570)

M1504010. Cel mai eficace tratament al episoadelor acute de astm se realizeaza folosind:

A.  Agentii stabilizatori ai mastocitelor

B.  Corticoterapia inhalatorie

C.  Medicatia anticolinergica

D.  Corticoterapia orala

E.  Beta-2-agonistii sub forma de aerosoli

(pag. 1572)

M1504011. Diagnosticul de astm necesita obligatoriu demonstrarea:

A.  Eozinofiliei din sputa si sange

B.  IgE serice crescute

C.  Hiperinflatiei pulmonare la radiografia toracica

D.  Obstructiei reversibile a cailor aeriene

E.  Reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni

(pag. 1570)

M1504012. Bromura de ipratropiu produce bronhodilatatie la bolnavii cu astm bronsic prin:

A.  Efect anticolinergic

B.  Stimularea receptorilor beta-adrenergici

C.  Diminuarea inflamatiei mucoasei bronsice

D.  Inhibitia fosfodiesterazei

E.  Inhibarea degranularii mastocitelor

(pag. 1571-1572)

M1504013. Urmatoarele medicamente folosite in astmul bronsic sunt foarte selective pentru tractul respirator si sunt lipsite practic de efecte adverse cardiace notabile la doze uzuale cu exceptia:

A.  Metaproterenolului

B.  Terbutalinei

C.  Fenoterolului

D.  Albuterolului

E.  Saligeninele

(pag. 1571)

M1604014. Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:

A.  Inhibitorii enzimei de conversie

B.  Blocantii de calciu

C.  Antiinflamatoarele nesteroidice

D.  Antibioticele betalactamice

E.  Antiinflamatoare steroidice

(pag. 1568)

M1604015. La examenul clinic la un pacient astmatic in criza gasim:

A.  wheezing

B.  hipersudoratie

C.  hipersecretie apoasa nasoconjunctivala

D.  jugulare turgescente

E.  bradiaritmie

(pag. 1570)

M1604016. Diagnosticul diferential dintre astmul bronsic si insuficienta ventriculara stanga acuta are la baza prezenta:

A.  stridorului

B.  efortului muschilor respiratori accesori

C.  ralurile umede la baze

D.  expectoratia perlata,aderenta

E.  degetele hipocratice

(pag. 1570)

M1604017. Anticolinergicele utilizate in tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj:

A.  actiunea lenta-in 60-90 de minute

B.  aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut

C.  existenta numai ca preparate injectabile

D.  hepatotoxicitatea

E.  contraindicatiile administrarii in afectiuni renale asociate

(pag. 1571)

M1604018. La pacientul astmatic in criza trebuie evitata administrarea de:

A.  diuretice

B.  sedative

C.  betaadrenergice

D.  antibiotice

E.  antipiretice

(pag. 1570)

M2204019. Aspirina reactioneaza incrucisat cu antiinflamatoarele nonsteroidiene la bolnavii cu astm bronsic si sensibilitate la aspirina cu:

A.  salicilamida

B.  propoxifenul

C.  fenilbutazona

D.  salicilatul sodic

E.  acetaminofenul

(pag. 1568)

M2204020. A fost mentionat ca efect secundar principal dupa rezorcinolilor:

A.  tremor

B.  inducerea candidozei bucale

C.  greata

D.  torsada varfurilor

E.  prelungirea conducerii la nivelul nodulului atrio-ventricular

(pag. 1571)

M2204021. Teofilina are concentratia plasmatica terapeutica de:

A.  0,1-0,1 microg/ml

B.  1-2 microg/ml

C.  10-20 microg/ml

D.  100-200 microg/ml

E.  1000-2000 microg/ml

(pag. 1571)

M2204022. In definitia astmului bronsic se subliniaza:

A.  ca este o afectiune a alveolelor pulmonare

B.  ca este o afectiune la nivelul laringelui

C.  ca este o afectiune a cailor respiratorii

D.  ca este o afectiune a interstitiului

E.  ca este o afectiiune a cailor respiratorii si a interstitiului.

(pag. 1566)

M2204023. Definitia astmului bronsic mentioneaza:

A.  ca exista o reactivitate crescuta a cailor respiratorii

B.  ca exista o reactivitate normala a cailor respiratorii

C.  ca exista o reactivitate scazuta a cailor respiratorii

D.  ca exista o reactivitate specifica a cailor respiratorii

E.  ca exista o reactivitate crescuta sau normala a cailor respiratorii

(pag. 1566)

M2204024. In astmul bronsic, conform definitiei este afectat:

A.  caile respiratorii superioare

B.  arborele traheobronsic

C.  laringele

D.  bronsiile sub 2 cm diametru

E.  traheea

(pag. 1566)

M2204025. Conform definitiei astmului bronsic, reactivitatea bronsica se produce la:

A.  alergeni

B.  infectii virale

C.  infectii bacteriene

D.  efort fizic

E.  la o multitudine de stimuli

(pag. 1566)

M2204026. Astmul bronsic se manifesta din punct de vedere fiziologic prin:

A.  schimbarea sensului de difuziune a gazelor la nivelul membranei alveolare

B.  alterarea schimbului de gaze la nivelul membranei alveolare

C.  prin cresterea timpului de contact al gazelor cu membrana alveolara

D.  ingustarea generalizata a conductelor aeriene

E.  reducerea capacitatii pulmonare

(pag. 1566)

M2204027. Atacurile din astmul bronsic evolueaza tipic:

A.  minute, ore

B.  saptamani

C.  luni

D.  ani

E.  secunde

(pag. 1566)

M2204028. In status astmaticus obstructia:

A.  este blanda

B.  este reversibila spontan

C.  dureaza minute

D.  se poate termina fatal

E.  este reversibila la terapia obisnuita

(pag. 1566)

M2204029. Astmul bronsic este:

A.  o afectiune rara

B.  o afectiune foarte frecventa

C.  o afectiune a femeilor

D.  o afectiune intalnita numai la copii

E.  o afectiune intalnita numai la persoane peste 60 ani

(pag. 1566)

M2204030. Astmul bronsic apare:

A.  la toate varstele

B.  predomina la varstele de peste 60 ani

C.  numai la femei

D.  numai peste 40 ani

E.  numai la copii

(pag. 1566)

M2204031. Astmul bronsic se clasifica, din ratiuni epidemiologice si clinice:

A.  in functie de stimulii principali care provoaca episoadele acute

B.  in functie de varsta la care apare

C.  in functie de zona geografica

D.  in functie de ora la care apare

E.  in functie de efortul fizic la care apare

(pag. 1566)

M2204032. In astmul alergic sunt:

A.  niveluri crescute de IgA

B.  niveluri crescute de IgD

C.  niveluri crescute de IgE

D.  niveluri crescute de IgG

E.  niveluri scazute de IgE

(pag. 1567)

M2204033. Trasatura de baza a diatezei astmatice este:

A.  hiperexcitabilitatea nespecifica a arborelui traheobronsic

B.  conductanta crescuta

C.  permeabilitatea diminuata

D.  reducerea suprafetei de schimb gazos

E.  permebilitatea crescuta a membranei alveolocapilare

(pag. 1567)

M2204034. Care este trasatura cea mai frecvent intalnita in astmul bronsic:

A.  prezenta terenului alergic

B.  hiperexcitabilitatea nespecifica a arborelui traheobronsic

C.  conductanta crescuta

D.  permebilitatea crescuta a membranei alveolocapilare

E.  conductanta scazuta

(pag. 1567)

M2204035. Reactivitatea bronsica:

A.  creste dupa infectii virale numai la astmatici

B.  creste dupa infectii virale numai la normali

C.  creste dupa infectii virale si la normali si la astmatici

D.  nu este influentata de infectii virale

E.  nu este influentata de poluanti.

(pag. 1567)

M2204036. Reactivitatea bronsica dupa o infectie virala ramane crescuta:

A.  mai multe ore

B.  o zi

C.  mai multe zile, sub o saptamana

D.  o saptamana

E.  mai multe saptamani

(pag. 1567)

M2204037. Reactivitatea bronsica dupa expunere la ozon ramane crescuta:

A.  mai multe ore

B.  o zi

C.  cateva zile

D.  mai multe saptamani

E.  mai multe luni

(pag. 1567)

M2204038. Mecanismul reactivitatii bronsice este explicat prin ipoteza:

A.  neurogena

B.  inflamatiei cailor aeriene

C.  deficitului de receptori

D.  deficitului enzimatic

E.  deficitului de stimulare neurogena

(pag. 1567)

M2204039. In lichidul de lavaj bronhoalveolar la bolnavii cu astm bronsic au fost gasite numeroase:

A.  trombocite

B.  celulele epiteliale

C.  celule dendritice

D.  celule gliale

E.  celule mucipare

(pag. 1567)

M2204040. Mediatorii eliberati in astmul bronsic care produc o inflamatie imediata sunt:

A.  Prostaglandina A

B.  Prostaglandina B

C.  Prostaglandina C

D.  Prostaglandina D2

E.  Prostaglandina G

(pag. 1567)

M2204041. Mediatorii eliberati in astmul bronsic care produc o inflamatie imediata sunt:

A.  Leucotriena A

B.  Leucotriena B

C.  Leucotriena C

D.  Leucotriena M

E.  Leucotriena N

(pag. 1567)

M2204042. In astmul bronsic se elibereaza factorii chemotactici:

A.  TNF-alfa

B.  IL-1

C.  Leucotriena B4

D.  Limfotoxina

E.  Casexina

(pag. 1567)

M2204043. Limfocitele T sunt implicate in patogeneza astmului bronsic deoarece:

A.  Sunt prezente in numar mare in caile aeriene

B.  Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgG

C.  Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgM

D.  Limfocitele TH1 stimuleaza cresterea celulelor B prin IL-6

E.  Limfocitele TH1 produc IL-4 si IL-5

(pag. 1567)

M2204044. Mecanismele imunologice pot fi legate cauzal de dezvoltarea astmului bronsic:

A.  la 75-85% dintre bolnavii adulti

B.  la 25-35 % dintre bolnavii adulti

C.  mai frecvent la adulti

D.  mai frecvent la varstnici

E.  mai frecvent la femei

(pag. 1568)

M2204045. Reactia intarziata la bolnavii cu astm bronsic alergic apare:

A.  la toti barbati

B.  la o minoritate dintre bolnavi

C.  la 30-50% dintre bolnavi

D.  la femei

E.  la copii

(pag. 1568)

M2204046. Reactia intarziata la bolnavii cu astm bronsic alergic apare:

A.  la toti bolnavii

B.  la 48-72 ore de la expunere

C.  la 70-80% dintre bolnavi

D.  la aproape jumatate dintre bolnavi

E.  la minute de la expunere

(pag. 1568)

M2204047. Stimul farmacologic cel mai des asociat cu producerea unui episod acut de astm este:

A.  cefalosporine

B.  quinolonele

C.  tetraciclinele

D.  tartrazina

E.  macrolidele

(pag. 1568)

M2504048. Pentru sustinerea diagnosticului de astm bronsic este obligatoriu sa se demonstreze:

A.  Obstructia reversibila a cailor aeriene

B.  Eozinofilia din sputa si sange

C.  IgE serica crescuta

D.  Hiperinflatia pulmonara la radiografia toracica

E.  Pozitivitatea reactiilor cutanate la diversi alergeni

(pag. 1570)

M2504049. Pentru a sustine diagnosticul diferential dintre bronsita cronica si astmul bronsic trebuie sa

se evidentieze in primul rand:

A.  Lipsa perioadelor pur asimptomatice

B.  Dispneea permanenta

C.  Eozinofilia din sange

D.  Absenta expectoratiei mucopurulente

E.  Hiperinflatia pulmonara la examenul radiologic

(pag. 1570)

M2504050. Utilizarea bromurii de ipratropiu in astmul bronsic este justificata de producerea bronhodilatatiei prin:

A.  Stimularea receptorilor beta - adrenergici

B.  Diminuarea inflamasiei mucoasei bronsice

C.  Inhibitia fosfodiesterazei

D.  Inhibarea degranularii mastocitelor

E.  Efect anticolinergic

(pag. 1571 - 1572)

M2504051. Cu exceptia unuia singur urmatoarele medicamente folosite in terapia astmului bronsic sunt foarte selective pentru tractul respirator si sunt lipsite practic de efecte cardiace adverse:

A.  Terbutalina

B.  Fenoterolul

C.  Saligeninele

D.  Albuterolul

E.  Metaproterenolul

(pag. 1571)

M2504052. Mecanismul de actiune al cromolynului de sodiu este:

A.  Inhibitia degranularii mastocitelor

B.  Reducerea inflamatiei cailor aeriene

C.  Efect anticolinergic

D.  Stimularea receptorilor beta - adrenergici

E.  Inhibitia fosfodiesterazei

(pag. 1572)

M2504053. Tratamentul cel mai eficient al episoadelor acute de astm se realizeaza prin folosirea:

A.  Beta - 2 - agonistilor sub forma de aerosoli

B.  Agentilor stabilizatori ai mastocitelor

C.  Corticoterapiei inhalatorii

D.  Medicatiei anticolinergice

E.  Corticoterapiei orale

(pag. 1572)

M2504054. Urmatoarele medicamente sunt recomandate pentru terapia de durata a astmului bronsic cu exceptia:

A.  Metotrexatului

B.  Beta - 2 - agonistilor

C.  Corticoterapiei inhalatorii

D.  Agentii stabilizatori ai mastocitelor

E.  Corticoterapiei orale

(pag. 1572 - 1573)

M2504055. Urmatorii stimuli interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si produc episoade acute de astm bronsic cu exceptia:

A.  Alergenilor

B.  Stimulilor farmacologici

C.  Infectiilor respiratorii

D.  Fumatului

E.  Efortului fizic

(pag. 1567 - 1569)

M2504056. Mentionati care din urmatorii stimuli nu produc episoade acute de astm bronsic prin interactiunea cu reactivitatea cailor aeriene:

A.  Oxidul de carbon

B.  Efortul fizic intens

C.  Ozonul

D.  Infectiile virale

E.  Stresul emotional

(pag. 1568 - 1569)

M2504057. Demonstrarea reversibilitatii obstructiei cailor aeriene in astmul bronsic presupune:

A.  O crestere cu 15 procente sau mai mult a VEMS dupa 2 puff-uri dintr-un agonist beta - adrenergic

B.  Disparitia dispneei dupa tratament

C.  Disparitia tusei dupa tratament

D.  O crestere cu 5 procente sau mai putin a VEMS dupa 2 puff-uri dintr-un agonist beta - adrenergic

E.  O crestere cu 10 procente sau mai putin a VEMS dupa 2 puff-uri dintr-un agonist beta - adrenergic

(pag. 1570)

M2604058. Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:

A.  Inhibitorii enzimei de conversie

B.  Antiinflamatoarele nesteroidice

C.  Blocantii de calciu

D.  Antibioticele betalactamice

E.  Antiinflamatoare steroidice

(pag. 1568)

M2604059. La examenul clinic la un pacient astmatic in criza,in mod caracteristic constatam

A.  wheezing

B.  hipersudoratie

C.  hipersecretie apoasa nasoconjunctivala

D.  jugulare turgescente

E.  bradiaritmie

(pag. 1570)

M2604060. Reversibilitatea obstructiei cailor aeriene in astm este definita conventional ca o crestere procentuala dupa administrarea de betamimetic cu:

A.  5%

B.  10%

C.  15%

D.  20%

E.  25%

(pag. 1570)

M2604061. Diagnosticul diferential dintre astmul bronsic si insuficienta ventriculara stanga acuta are la baza prezenta:

A.  stridorului

B.  efortului muschilor respiratori accesori

C.  ralurile umede la baze

D.  expectoratia perlata,aderenta

E.  degetele hipocratice

(pag. 1570)

M2604062. Anticolinergicele utilizate in tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj:

A.  hepatotoxicitatea

B.  aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut

C.  existenta numai ca preparate injectabile

D.  D actiunea lenta-in 60-90 de minute

E.  contraindicatiile administrarii in afectiuni renale asociate

(pag. 1571)

M2604063. La pacientul astmatic in criza trebuie evitata administrarea de:

A.  diuretice

B.  sedative

C.  betaadrenergice

D.  antibiotice

E.  antipiretice

(pag. 1572)

M2604064. Terapia medicamentoasa a astmului este reprezentata de:

A.  Mineralocorticoizi

B.  Agenti stabilizatori ai neutrofilelor

C.  Anticolinergici

D.  Antagonisti beta adrenergici

E.  Alfa blocante

(pag. 1571)

M2704065. Diagnosticul de astm se stabileste prin demonstrarea obstructiei reversibile a cailor respiratorii definita prin:

A.  Reversibilitatea absoluta cunormalzarea VEMS dupa 1 puf de agent beta-adrenergic

B.  Reversibilitatea absoluta cu cresterea VEMS cu 5% dupa 2 pufuri de agent beta-adrenergic

C.  Reversibilitatea cu cresterea VEMS cu 15% dupa 3 pufuri de agent beta-adrenergic

D.  Reversibilitatea cu cresterea VEMS cu 15% dupa 2 pufuri de agent beta-adrenergic

E.  Nici una din afirmatiile de mai sus

(pag. 1570)

M2704066. Aminofilina administrata intravenos in exacerbarea de astm este:

A.  Primul medicament indicat

B.  Mai eficienta de 3-4 ori in reducerea bronhospasmului decat beta2simpaticomimeticele inhalatorii

C.  Apare mai sigura decat beta2simpaticomimeticele data find lipsa de efecte secundare

D.  Dozele variaza intre 250- 750 mg/24 ore

E.  Medicatie asociata dupa prima ora de la utilizarea de beta2simpaticomimetice, atunci cand acestea nu controleaza bronhospasmul

(pag. 1572)

M2704067. Utilizarea de glucocorticoizi in exacerbarea de astm apare eficienta:

A.  Daca adminstrarea initiala se face pe cale inhalatorie

B.  Pentru doze conventionale de prednison - 40-60mg/zi

C.  La doze de prednison mai mari decat cele conventionale

D.  In mai putin de 6 ore de la administarea per os

E.  Numai in administrare iv de metilprednisolon

(pag. 1572)

M2804068. In timpul unei crize de astm prezinta alterari:

A.  exclusiv capacitatea vitala

B.  rezistenta la flux si volumul rezidual

C.  exclusiv FEV1 (VEMS)

D.  FEV1, volumul rezidual si rezistenta la flux

E.  Toti parametrii spirometrici

(pag. 1569)

M2804069. Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin demonstrarea:

A.  hipersensibilitatii la alergeni

B.  scaderii FRV1

C.  scaderii capacitatii vitale

D.  cresterii volumului rezidual

E.  obstructiei reversibile a cailor aeriene

(pag. 1570)

M2804070. Cel mai eficient tratament al episoadelor acute de astm este administrarea de:

A.  beta2 agonisti

B.  corticoizi

C.  metilxantina

D.  antibiotice

E.  antialergice

(pag. 1572)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1104071. In astm se elibereaza urmatorii mediatori cu rol in reactia inflamatorie:

A.  leucotriene C, D, E

B.  factorul de activare plachetar

C.  fosfolipaza A2

D.  serotonina

E.  bradichinina

(pag. 1567)

M1104072. Urmatoarele medicamente pot fi asociate cu inducerea unor episoade acute de astm:

A.  indometacin

B.  naproxen

C.  captopril

D.  atenolol

E.  amlodipina

(pag. 1568)

M1104073. Poluantii atmosferici implicati in astm pot fi:

A.  monoxidul de carbon

B.  dioxidul de azot

C.  ozon

D.  benzen

E.  dioxid de sulf

(pag. 1568)

M1104074. Infectiile pulmonare care induc exacerbarea acuta a astmului bronsic, sunt mai frecvent determinate de:

A.  Haemophilus influenzae

B.  Chlamydia pneumoniae

C.  Rhinovirusuri

D.  Virusul sincitial respirator

E.  Mycoplasma pneumoniae

(pag. 1569)

M1104075. Astmul bronsic indus de effort este caracterizat prin:

A.  lipsa modificarii reactivitatatii cailor aeriene

B.  aparitia unor contractii pasagere ale musculaturii netede

C.  hiperemie termic indusa la nivelul mucoasei bronsice

D.  congestia microvascularizatiei mucoasei bronsice

E.  lipsa producerii unor sechele in timp indelungat

(pag. 1569)

M1104076. Morfopatologic in astmul bronsic se poate evidentia:

A.  hipertrofia musculaturii netede bronsice

B.  atrofia vaselor mucoasei si submucoasei bronsice

C.  edem al mucoasei bronsice

D.  infiltrate limfocitare in peretele bronsic

E.  ingrosarea marcata a membranei bazale a mucoasei bronsice

(pag. 1569)

M1204077. Definitia astmului bronsic include una sau mai ulte dintre urmatoarele afirmatii:

A.  astmul bronsic este o afectiune a cailor respiratorii, caracterizata printr-o reactivitate crescuta a arborelui traheo-bronsic, la o multitudine de stimuli

B.  astmul bronsic se caracterizeaza, din punct de vedere fiziopatologic, printr-o ingustare generalizata a conductelor aeriene, care poate ceda spontan sau caraspuns la tratament

C.  astmul bronsic se caracterizeaza, din punct de vedere clinic, prin accese de dispnee, tuse si wheezing

D.  astmul bronsic este o boala cu evolutie episodica, cu exacerbari acute, care alterneaza cu perioade asimptomatice

E.  astmul bronsic este o afectiune care evolueaza cu tuse cronica, productiva

(pag. 1566)

M1204078. Clasificarea etiologica a astmului bronsic recunoaste, in prezent, urmatoarele forme:

A.  astm alergic

B.  astm idiosincrazic

C.  astm profesional

D.  astm infectios

E.  astm de effort

(pag. 1566)

M1204079. In astmul alergic se pot constata unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte clinice sau de laborator:

A.  Antecedente personale sau familiale de boli alergice

B.  Leucocitoza

C.  Eozinofilia

D.  Cresterea IgE in ser

E.  Teste de provocare pozitive la inhalarea unui antigen specific

(pag. 1566-1567)

M1204080. Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si care pot induce episoade acute de astm, pot fi reprezentati de:

A.  alergeni

B.  infectii

C.  factori profesionali

D.  medicamente - aspirina

E.  medicamente - digoxin

(pag. 1567-1569)

M1204081. Astmul profesional poate apare dupa expunerea la una sau mai multe dintre urmatoarele noxe:

A.  Pulberi de lemn sau vegetale

B.  Agenti farmaceutici

C.  Chimicale industriale si mase plastice

D.  Enzime biologice

E.  Effort

(pag. 1568)

M1204082. Cele mai eficace mijloace de tratament in astmul bronsic sunt reprezentate de:

A.  eliminarea agentilor cauzali din mediul unui astmatic alergic

B.  medicamente care inhiba contractia musculaturii netede bronsice

C.  medicamente care diminueaza si/sau previn inflamatia

D.  antibiotice

E.  expectorante

(pag. 1570-1571)

M1204083. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu rezorcinolii (terbutalina, fenoterol) si saligeninele (albuterol-salbutamol) utilizati in terapia astmului bronsic:

A.  sunt selective pentru tractul respirator

B.  sunt lipsite de efecte cardiace notabile, cu exceptia dozelor mari

C.  sunt active pe toate caile de administrare

D.  au efect prelungit (4-6 ore)

E.  nu se adeministreaza la copil

(pag. 1571)

M1204084. Glucocorticoizii sunt indicati in terapia astmului bronsic in urmatoarele situatii:

A.  la orice pacient la care boala nu este controlata prin bronhodilatatoare inhalatorii

B.  In criza de astm usoara

C.  In criza de astm severa

D.  In astmul bronsic cu crize frecvente

E.  In criza de astm bronsic care evolueaza concomitent cu pneumonie

(pag. 1572)

M1304085. Medicamentele asociate frecvent cu inducerea unor episoade acute de astm bronsic sunt:

A.  aspirina

B.  coloranti (tartrazina)

C.  antagonisti ß adrenergici

D.  agenti de sulfitare

E.  norfloxacin

(pag. 1568)

M1304086. Simptomele persistente de astm bronsic pot fi tratate cu:

A.  ß 2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune

B.  teofilina retard

C.  parasimpatolitice

D.  diuretice

E.  propranolol

(pag. 1573)

M1304087. Pacientii cu simptome remanente sau continue de astm bronsic si functie pulmonara instabila sunt tratati cu:

A.  steroizi orali in doza unica zilnica

B.  teofilina retard

C.  parasimpatolitice

D.  ß2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune

E.  antibiotice

(pag. 1573)

M1304088. Astmul alergic se asociaza cu:

A.  istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticarie, eczema)

B.  reactie cutanata de tip papula eritematoasa pozitiva la injectarea intradermica de extracte din antigenele aerogene

C.  niveluri crescute de IgE in ser

D.  teste de provocare pozitiva prin inhalarea unui antigen specific

E.  niveluri scazute de IgE in ser

(pag. 1566)

M1304089. Pacientii cu astm idiosincrazic se recunosc dupa:

A.  lipsa unui teren alergic in antecedentele personale si heredocolaterale

B.  teste cutanate negative

C.  niveluri normale de IgE in ser

D.  bradicardie

E.  modificari ale TA

(pag. 1567)

M1304090. Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la:

A.  pene

B.  fanerele animalelor

C.  praf cu paraziti

D.  fungi si alte antigene din mediul inconjurator

E.  oxigen

(pag. 1568)

M1304091. Mecanismele obstructiei cailor aeriene din astmul bronsic profesional sunt:

A.  formarea de IgE specifice determinate de agentii agresori

B.  eliberarea directa de substante vasoconstrictoare

C.  stimulare directa sau reflexa a cailor respiratorii la persoanele cu astm latent sau boala franca

D.  formarea de IgA specifice la actiunea agentului agresor

E.  eliberarea de substante vasodilatatoare la contactul cu substantele incriminate

(pag. 1568)

M1304092. Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de:

A.  tuse cu expectoratie groasa, filanta

B.  spirale Curshman (sputa ia forma cailor aeriene distale)

C.  la examenul microscopic - eozinofile si cristale Charcot-Leyden

D.  scadere TA

E.  bradicardie

(pag. 1570)

M1304093. Episoade recurente de bronhospasm, care trebuie diferentiate de astmul bronsic, se pot intalni in:

A.  tumori carcinoide

B.  embolii pulmonare recurente

C.  bronsite cronice

D.  tromboflebita profunda

E.  tahicardie paroxistica

(pag. 1570)

M1304094. Glucocorticoizii se folosesc in tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor:

A.  bronhodilatator

B.  de a reduce inflamatia cailor aeriene

C.  benefic in suferintele acute, cand obstructia severa a cailor aeriene nu cedeaza la alte tratamente

D.  bronhoconstrictor

E.  antitusiv

(pag. 1571)

M1404095. Astmul bronsic alergic se asociaza adesea cu:

A.  urticaria

B.  reactii cutanate de tip sclerodermie

C.  niveluri crescute de IgA in ser

D.  Eczema

E.  istoric familial de boli alergice

(pag. 1566)

M1404096. Astmul idiosincrazic se caracterizeaza prin:

A.  antecedente heredocolaterale alergice prezente

B.  antecedente personale alergice absente

C.  testele cutanate sunt negative

D.  nivelurile de IgE sunt crescute

E.  nivelurile de IgE sunt normale

(pag. 1567)

M1404097. In lichidul de lavaj bronhoalveolar se gasesc un numar crescut de:

A.  leucotriene F

B.  eritrocite

C.  limfocite

D.  neutrofile

E.  celule epiteliale

(pag. 1567)

M1404098. Care dintre urmatoarele afirmatii privind anticolinergicele in tratamentul astmului bronsic sunt false:

A.  au actiune lenta

B.  au potenta foarte mare

C.  sunt necesare 60 pana la 90 de minute pana la atingerea bronhodilatatiei maxime

D.  bromura de ipratropiu este contraindicata la pacientii cu afectiuni cardiace

E.  bromura de ipratropiu este un compus cuaternar de amoniu neabsorbabil

(pag. 1571)

M1504099. In tratamentul de durata al astmului bronsic sunt recomandati:

A.  Beta-2-agonistii

B.  Corticoterapia inhalatorie

C.  Agentii stabilizatori ai mastocitelor

D.  Corticoterapia orala

E.  Metotrexatul

(pag. 1572, 1573)

M1504100. Mentionati care din medicamentele urmatoare sunt evitate categoric in astmul bronsic:

A.  Opiaceele

B.  Sedativele si tranchilizantele

C.  Metotrexatul

D.  Sarurile de aur

E.  Blocantele beta-adrenergice

(pag. 1572)

M1504101. Parametrii clinici care atrag atentia asupra riscului de agravare a epidoadelor acute de astm bronsic sunt:

A.  Prezenta pulsului paradoxal

B.  Folosirea muschilor respiratori accesori

C.  Hiperinflatia marcata a toracelui

D.  Prezenta de raluri subcrepitante pe ambele arii pulmonare

E.  Prezenta de raluri sibilante pe ambele arii pulmonare

(pag. 1572)

M1504102. Cei mai frecventi agenti infectiosi implicati in exacerbarea acuta a astmului la copiii mici sunt:

A.  Virusul sincitial respirator

B.  Virusul gripal

C.  Virusul paragripal

D.  Rhinovirusurile

E.  Adenovirusurile

(pag. 1569)

M1504103. Astmul alergic se asociaza adesea cu:

A.  Un istoric personal si/sau familial de rinite, urticarie si eczema

B.  Reactii cutanate de tip papula eritematoasa pozitiva la injectare intradermica de extracte din antigenele aerogene

C.  Niveluri crescute de IgE in ser

D.  Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific

E.  Rinoree purulenta

(pag. 1566, 1567)

M1604104. Care din urmatoarele elemente fac parte din definitia astmului

A.  se manifesta prin ingustarea localizata a unei bronsii

B.  este o afectiune caracterizata prin reactivitate crescuta a arborelui traheo-bronsic

C.  bronhospasmul cedeaza intodeauna spontan si rapid

D.  bronhospasmul se manifesta prin accese de dispnee, tuse si wheezing

E.  crizele sunt declansate prin expunere la o multitudine de stimuli

(pag. 1566)

M1604105. Astmul se caracterizeaza prin:

A.  crize episodice

B.  exacerbari acute intercalate cu perioade asimptomatice

C.  dispnee exclusiv nocturna

D.  durata atacurilor de dispnee este de cateva secunde

E.  pot exista episoade de evolutie cu dispnee continua timp de cateva yile

(pag. 1566)

M1604106. Care sunt caracteristicile etiologice ale astmului bronsic:

A.  este o boala heterogena

B.  astmul alergic se asociaza cu istoric personal/familial de boli alergice

C.  apare mai frecvent la pacientii mari fumatori

D.  astmul idiosincrazic implica evidentierea de nivele serice crescute de IgE

E.  poate aparea in urma unor infecsii respiratorii,cu aparitia wheezing si dispnee

(pag. 1567)

M1604107. Mecanismul inflamator din astm implica participarea esentiala a urmatoarelor celule:

A.  eritrocite

B.  eozinofile

C.  mastocite

D.  macrofage

E.  limfocite

(pag. 1567)

M1604108. Diagnosticul diferential al astmului bronsic trebuie sa includa:

A.  TBC pulmonar miliar

B.  Septicemie cu Gram negativi

C.  tumori/edem laringian

D.  neoplasm/stenoza bronsica

E.  tumori carcinoide

(pag. 1570)

M1604109. Tratamentul antiinflamator al astmului bronsic include:

A.  Glucocorticoizi

B.  cromolynul de sodiu

C.  nedocromilul de sodiu

D.  epinefrina

E.  salbutamolul

(pag. 1571, 1572)

M1604110. Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede in astmul bronsic include:

A.  oxigenoterapia

B.  izoproterenolul

C. metaproterenolul

D.  antileukotrienele

E.  albuterolul

(pag. 1571)

M2204111. Aspirina reactioneaza incrucisat cu antiinflamatoarele nonsteroidiene la bolnavii cu astm bronsic si sensibilitate la aspirina cu:

A.  naproxenul

B.  zomepiracul sodic

C.  acetaminofenul

D.  ibuprofenul

E.  acidul mefenamic

(pag. 1568)

M2204112. Reactia incrucisata la tartazina la bolnavii cu astm bronsic sensibili la aspirina este:

A.  absenta

B.  foarte frecventa

C.  intalnita la 10% dintre bolnavi

D.  intalnita la jumatate dintre bolnavi

E.  este controversata

(pag. 1568)

M2204113. In sensibilitatea la spirina la bolnavii cu astm bronsic:

A.  hipersensibilitatea este mecanismul principal de producere

B.  mecanismul nu este inca elucidat

C.  se poate face desensibilizare

D.  nu se poate face desensibilizare

E.  desensibilizarea la aspirina creste toleranta si la alti agenti antiinflamatori nesteroidieni.

(pag. 1568)

M2204114. S-a asociat cu agravarea astmului bronsic folosirea:

A.  agonistilor beta1 selectivi la doze mari

B.  antagonistilor beta1 selectivi la doze mici

C.  folosirea antagonistilor beta1 selectivi la nivel ocular

D.  agonistilor beta2 selectivi la doze mari

E.  agonistilor beta2 selectivi la doze mici

(pag. 1568)

M2204115. Agenti de sulfitare care produc episoade acute de astm sunt:

A.  metabisulfitul de potasiu

B.  bisulfitul de sodiu

C.  monoglutamatul de sodiu

D.  dioxidul de sulf

E.  bisulfitul de potasiu

(pag. 1568)

M2204116. Agentii de sulfitare care produc episoade acute de astm:

A.  sunt prezenti in alimente

B.  sunt prezenti in medicamente

C.  sunt prezenti in bauturi

D.  sunt prezenti in aer

E.  sunt prezenti in vin

(pag. 1568)

M2204117. Exacerbarea astmului a fost raportata dupa solutii ce contin sulfiti intilnite in:

A.  oftalmologice topice

B.  glucocorticoiziilor cu administrare intravenoasa

C.  unele solutii bronhodilatatoare inhalatorii

D.  apa

E.  vin

(pag. 1568)

M2204118. Agravarea astmul indusa de agentii de sulfitare:

A.  are mecanism necunoscut

B.  are mecanism de hipersensibilitate

C.  poate fi diagnosticata prin provocare orala

D.  poate fi diagnosticata prin provocare inhalatorie

E.  poate fi diagnosticata prin dozarea IgE specifice

(pag. 1568)

M2204119. Poluarea mediului si aerului afecteaza bolnavii cu astm bronsic prin:

A.  expunerea in zonele rurale

B.  expunerea in zonele industriale

C.  expunerea in zonele urbane

D.  inversiunile termice

E.  mase stagnante de aer

(pag. 1568)

M2204120. La un bolnav astmatic se evita:

A.  Opiacee

B.  Bromura de ipratropium

C.  Sedativele

D.  Tranchilizantele

E.  Albuterolul

(pag. 1572)

M2204121. Tratamentul de durata in astmul bronsic:

A.  are scopul asigurarii functiei pulmonare cea mai buna posibila

B.  se face prin educarea bolnavului

C.  prin administrarea medicatiei anitiinflamatoare numai la nevoie

D.  prin administrarea de steroizi orali zilnic la bolnavii cu simptome remanente sau continue si cu functie pulmonara instabila

E.  evitarea aspirinei si antiinflamatoarelor nesteroidiene

(pag. 1573)

M2204122. Mortalitate in astm este:

A.  mare

B.  mica

C.  crescuta in zone rurale

D.  crescuta in zone urbane

E.  intermediara

(pag. 1573)

M2204123. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:

A.  afecteaza cu precadere copii

B.  afecteaza in principal adultii

C.  poate fi intalnit si la copii

D.  afecteaza numai femeile

E.  afecteaza numai varstnicii

(pag. 1568)

M2204124. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:

A.  poate fi intalnit si la copii

B.  incepe cu criza de astm severa

C.  incepe prin rinita vasomotorie cronica

D.  se asociaza cu rinosinuzita hiperplazica

E.  se asociaza cu urticarie

(pag. 1568)

M2204125. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:

A.  este intalnit numai la copii

B.  incepe cu criza de astm severa

C.  incepe prin rinita vasomotorie cronica

D.  se asociaza cu rinosinuzita hiperplazica

E.  se asociaza cu polipi nazali

(pag. 1568)

M2204126. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:

A.  afecteaza in principal adultii

B.  criza de astm apare la consumul unor doza mari de aspirina

C.  se asociaza cu congestie oculara

D.  se asociaza cu congestie nazala

E.  episoadele acute de astm sunt severe

(pag. 1568)

M2204127. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:

A.  afecteaza in principal femeile

B.  criza de astm apare la consumul unor doza foarte mici de aspirina

C.  se asociaza cu congestie cutanata

D.  se asociaza cu congestie oculara

E.  episoadele acute de astm sunt foarte usoare

(pag. 1568)

M2204128. Prevalenta sensibilizarii la aspirina la bolnavii astmatici:

A.  variaza de la un studiu la altul

B.  10% este un procent rezonabil

C.  20% este un procent rezonabil

D.  40% este un procent rezonabil

E.  60% este un procent rezonabil

(pag. 1568)

M2204129. Aspirina reactioneaza incrucisat cu antiinflamatoarele nonsteroidiene la bolnavii cu astm bronsic si sensibilitate la aspirina cu:

A.  propoxifenul

B.  indometacinul

C.  acetaminofenul

D.  fenoprofenul

E.  salicilatul colinic

(pag. 1568)

M2204130. Factorii profesionali care afecteaza bolnavii cu astm bronsic sunt:

A.  sarurile metalice

B.  pulberile de lemn si vegetale

C.  mase plastice

D.  detergenti

E.  activitatea cu oamenii

(pag. 1568)

M2204131. In criza severa de astm bronsic:

A.  zgomotele respiratorii pot disparea

B.  zgomotele respiratorii se amplifica

C.  wheezingul are o tonolitate foarte joasa

D.  wheezingul are o tonalitate foarte inalta

E.  apare pulsul paradoxal

(pag. 1570)

M2204132. Diagnosticul diferential al astmului bronsic se face cu:

A.  tumori carcinoide

B.  embolii pulmonare recurente

C.  pneumoniile cu eozinofile

D.  vasculite sistemice

E.  pancreatita acuta severa

(pag. 1570)

M2204133. Medicamentele care inhiba contractia musculaturii netede bronsice sunt:

A.  agenti stabilizatori

B.  metilxantine

C.  inhibitorii sintezei mediatorilor

D.  anticolinergice

E.  antagonsitii receptorilor mediatorilor

(pag. 1571)

M2204134. Medicamentele care previn si/sau diminueaza inflamatia sunt:

A.  agenti stabilizatori ai mastocitului

B.  agonistii beta-adrenergici

C.  glucocorticoizii

D.  anticolinergici

E.  blocantii canalelor de calciu

(pag. 1571)

M2204135. Stimulantele adrenergice utilizate in tratamentul astmului:

A.  activeaza proteinele G

B.  formeaza adenozin monofosfat ciclic

C.  inactiveaza proteinele G

D.  formeaza guanin monofosfat ciclic

E.  stimuleaza sinteza de epinefrina

(pag. 1571)

M2204136. Cei mai folositi rezorcinoli sunt:

A.  metaproterenolul

B.  albuterolul

C.  lisinoprilul

D.  fenoterolul

E.  nitrendipina

(pag. 1571)

M2204137. Compusii cuaternari de amoniu anticolinergici:

A.  sunt reprezentati de bromura de ipratropium

B.  au dezavantajul actiunii lente

C.  au avantajul lipsei efectelor secundare

D.  au dezavantajul unei potente relativ modeste

E.  se administreaza oral

(pag. 1571)

M2204138. Ingustarea conductelor aeriene din astmul bronsic este:

A.  reversibila spontan

B.  ireversibila

C.  reversibila la terapie

D.  numai la nivelul cailor respiratorii mari

E.  numai la nivelul cailor respiratorii mici

(pag. 1566)

M2204139. Din punct de vedere clinic, astmul bronsic se manifesta prin:

A.  accese de dispnee

B.  accese de tuse

C.  accese de wheezing

D.  accese de febra

E.  accese de stridor

(pag. 1566)

M2204140. Astmul bronsic este o boala:

A.  episodica

B.  cu perioade lipsite de simptome

C.  fara exacerbari

D.  cu afectare minima a cailor respiratorii

E.  cu afectare laringiana

(pag. 1566)

M2204141. Dupa atac, bolnavul cu astm bronsic:

A.  Are febra

B.  Are frison

C.  Pare ca isi revine complet

D.  Poate prezenta o perioada de cateva zile cu un grad de obstructie

E.  Poate prezenta un sindrom restrictiv reversibil la terapie

(pag. 1566)

M2204142. Status astmaticus este:

A.  obstructie severa ce persista zile

B.  accese de frisoane succesive

C.  obstructie severa ce persista saptamani

D.  accese de febra precedate de frisoane

E.  obstructie redusa cu suprapunerea de epiosade de obstructie severa

(pag. 1566)

M2204143. Raportul pe sexe in astmul bronsic este:

A.  egal la copii

B.  egal peste 30 ani

C.  2:1 masculin/feminin la adulti

D.  2:1 masculin/feminin la copii

E.  1:2 masculin/feminin la adulti

(pag. 1566)

M2204144. Astmul bronsic se clasifica in:

A.  astm infectios

B.  astm alergic

C.  astm viral

D.  astm bacterian

E.  astm idiosincrazic

(pag. 1566)

M2204145. In astmul alergic:

A.  Se asociaza istoric familial de boli alergice

B.  Se asociaza istoric personal de boli alergice

C.  Nu se asociaza rinita in familie

D.  Nu se asociaza urticaria in familie

E.  Nu se asociaza rinita la bolnav

(pag. 1567)

M2204146. Caracterisiticile astmului idiosincrazic sunt:

A.  Apare dupa o afectiune a tractului respirator superior

B.  Testele cutanate sunt negative

C.  Testele cutanate sunt pozitive

D.  IgE sunt normale

E.  IgE sunt crescute

(pag. 1567)

M2204147. Astmul bronsic idiosincrazic poate prezenta o simptomatologie apropiata de:

A.  pleurita

B.  bronsiectazie

C.  sarcoidoza

D.  bronsita cronica

E.  bronhopneumonie

(pag. 1567)

M2204148. Bolnavii cu reactivitate cailor aeriene mare prezinta:

A.  simptome mai usoare

B.  simptome mai severe

C.  simptome rare

D.  simptome persistente

E.  simptome izolate

(pag. 1567)

M2204149. Bolnavii cu reactivitate cailor aeriene mare prezinta:

A.  Fluctuatii diurne mari

B.  Necesitatea unui tratament mai intens

C.  Crize rare

D.  Treziri noaptea

E.  Simptome usoare

(pag. 1567)

M2204150. Crizele la bolnavii cu astm bronsic cu reactivitatea cailor aeriene mare sunt:

A.  usoare

B.  rare

C.  noaptea

D.  devreme, in cursul diminetii

E.  persistente

(pag. 1567)

M2204151. Poluantii atmosferici care influenteaza reactivitatea bronsica sunt:

A.  substante oxidante

B.  ozon

C.  dioxid de azot

D.  dioxidul de sulf

E.  dioxidul de carbon

(pag. 1567)

M2204152. Alergenii modifica reactivitatea bronsica:

A.  in decurs de cateva minute

B.  in decurs de cateva ore

C.  in decurs de cateva zile

D.  si o mentine crescuta o zi

E.  si o mentine crescuta mai multe saptamani

(pag. 1567)

M2204153. Dupa o doza mare de alergen, episoadele acute de astm bronsic:

A.  pot surveni zilnic

B.  se mentin o perioada mai lunga

C.  duc la imunizare

D.  amelioreaza simptomatologia prin epuizarea mediatorilor

E.  nu infleunteaza reactivitatea bronsica, alergia fiind evidenta doar la doze mici de alergen

(pag. 1567)

M2204154. In lichidul de lavaj bronhoalveolar la bolnavii cu astm bronsic au fost gasite numeroase:

A.  limfocite

B.  celulele epiteliale

C.  neutrofile

D.  mastocite

E.  celule mucipare

(pag. 1567)

M2204155. In lichidul de lavaj bronhoalveolar la bolnavii cu astm bronsic au fost gasite numeroase:

A.  trombocite

B.  limfocite

C.  celule gliale

D.  celulele epiteliale

E.  celule spumoase

(pag. 1567)

M2204156. Elemente ale procesului inflamator din astmul brosnic sunt evidente:

A.  Pe biopsiile endobronsice

B.  Si la bolnavi asimptomatici

C.  Numai la bolnavi cu crize severe

D.  Numai la bolnavii alergici

E.  Pe biopsiile din pleura

(pag. 1567)

M2204157. Caile aeriene in astmul bronsic sunt:

A.  edematiate

B.  infiltrate cu eozinofile

C.  infiltrate cu limfocite

D.  cu membrana bazala ingrosata

E.  infiltrate cu celule gliale

(pag. 1567)

M2204158. Caile aeriene in astmul bronsic sunt:

A.  infiltrate cu limfocite

B.  infiltrate cu eozinofile

C.  infiltrate cu celule spumoase

D.  hipertrofie glandulara

E.  cu membrana bazala epiteliala ingrosata

(pag. 1567)

M2204159. In biopsiile bronsice la bolnavii cu astm bronsic se constata:

A.  scaderea celularitatii

B.  scaderea densitatii capilare

C.  ocazional denudarea epiteliului

D.  diminuarea numarului de glande

E.  cresterea celularitatii

(pag. 1567)

M2204160. Celulele care joaca un rol important in astmul bronsic sunt:

A.  monocitele

B.  mastocitele

C.  trombocitele

D.  neutrofilele

E.  bazofilele

(pag. 1567)

M2204161. Celulele care joaca un rol important in astmul bronsic sunt:

A.  limfocitele

B.  monocitele

C.  eozinofile

D.  neutrofilele

E.  macrofagele

(pag. 1567)

M2204162. Celulele care joaca un rol important in astmul bronsic sunt:

A.  eozinofilele

B.  mastocitele

C.  celulele spumoase

D.  neutrofilele

E.  bazofilele

(pag. 1567)

M2204163. Mediatorii eliberati in astmul bronsic care produc o inflamatie imediata sunt:

A.  TNF

B.  IL-2

C.  Bradikinina

D.  Prostaglandina F2-alfa

E.  Factorul de activare plachetara

(pag. 1567)

M2204164. Mediatorii eliberati in astmul bronsic sunt:

A.  Leucotriena D

B.  IFN

C.  Prostaglandina E2

D.  Histamina

E.  IL-10

(pag. 1567)

M2204165. Mediatorii eliberati in astmul bronsic care produc o inflamatie imediata sunt:

A.  Histamina

B.  TNF

C.  Bradikinina

D.  IL-6

E.  PAF

(pag. 1567)

M2204166. Leucotriene si prostaglandinele eliberate in astmul bronsic produc:

A.  inflamatie intensa

B.  bronhodilatatie

C.  bronhoconstrictie

D.  congestie vasculara

E.  edem local

(pag. 1567)

M2204167. Leucotrienele eliberate in astmul bronsic produc:

A.  dilatatia musculaturii neted

B.  reducerea productiei de mucus

C.  cresterea productiei demucus

D.  afectarea transportului mucociliar

E.  edem

(pag. 1567)

M2204168. In astmul bronsic se elibereaza factorii chemotactici care actioneaza la nivelul:

A.  bazofilelor

B.  plachetelor

C.  mastocitelor

D.  eozinofilelor

E.  leucocitelor polimorfonucleare

(pag. 1567)

M2204169. Proteinele eozinofilului importante in patogeneza astmului bronsic sunt:

A.  proteina bazica majora

B.  proteina cationica eozinofilica

C.  proteina S

D.  amiloid

E.  catepsina

(pag. 1567)

M2204170. Proteinele granulare ale eozinofilului:

A.  sunt bronhoconstrictoare

B.  joaca un rol in componenta infiltrativa

C.  sunt capabile sa distruga epiteliul cailor aeriene

D.  duc la formarea corpilor Creola

E.  duc la formarea corpilor Mallory

(pag. 1567)

M2204171. Limfocitele T sunt implicate in patogeneza astmului bronsic deoarece:

A.  Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgE

B. Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgG

C.  Limfocitele TH2 stimuleaza cresterea celulelor B

D.  Limfocitele TH2 produc IL-4 si IL-5

E.  Limfocitele TH1 produc IL-4 si IL-5

(pag. 1567)

M2204172. IL-4 este o citokina care produce in astmul bronsic:

A.  inhibarea maturarii limfocitelor B

B.  stimularea cresterii celulelor B

C.  inhibarea sintezei de imunoglobuline

D.  stimularea sintezei de imunoglobuline

E.  promovarea proliferarii, diferentierii si activarii eozinofilelor

(pag. 1567)

M2204173. IL-5 in astmul bronsic:

A.  este secretata de eozinofile

B.  este secretata de limfocitele TH2

C.  este secretata de limfocitele TH1

D.  activeaza mastocitele

E.  activeaza eozinofilele

(pag. 1567)

M2204174. Stimulii care produc episoade acute de astm sunt:

A.  alergici

B.  farmacologici

C.  ocupationali

D.  emotionali

E.  durerosi

(pag. 1567)

M2204175. Stimulii care produc episoade acute de astm sunt:

A.  legati de effort

B.  durerosi

C.  infectiosi

D.  farmacologici

E.  de mediu

(pag. 1567)

M2204176. Alergenii implicati in inducerea sensibilizarii in astmul bronsic:

A.  sunt in majoritate din aer

B.  influenteaza raspunsul IgE

C.  trebuie sa fie suficienti de abundenti

D.  trebuie sa fie in cantitati mici

E.  trebuie sa fie prezenti pentru perioade lungi de timp

(pag. 1567-1568)

M2204177. In astmul alergic, dupa ce s-a produs sensibilizarea:

A.  pacietul poate prezenta o reactivitate mare

B.  sunt necesare cantitati mari de alergen pentru producerea simptomelor

C.  sunt necesare cantitati extrem de mici de alergen pentru producerea simptomelor

D.  este implicat la 75-85% dintre pacienti

E.  este implicat la 25-35% dintre bolnavi

(pag. 1568)

M2204178. Astmul bronsic alergic este:

A.  mai frecvent sezonier

B.  mai frecvent la copii

C.  mai frecvent la adultii tineri

D.  mai frecvent la femei

E.  mai frecvent la mucegaiuri

(pag. 1568)

M2204179. Astmul alergic nesezonier se produce la:

A.  polen de graminee

B.  polen de ambrozie

C.  fanerele animalelor

D.  polen de buruieni

E.  fungi

(pag. 1568)

M2204180. Reactia intarziata la bolnavii cu astm bronsic alergic apare:

A.  la 10 zile de la expunere

B.  la o minoritate dintre bolnavi

C.  la 30-50% dintre bolnavi

D.  la 6-10 ore de la expunere

E.  la 80% dintre bolnavi

(pag. 1568)

M2204181. Stimulii farmacologici cel mai des asociati cu producerea unui episod acut de astm sunt:

A.  Antagonistii beta-adrenergici

B.  Agonistii beta-adrenergici

C.  Agonistii simpaticomimetici

D.  Agentii de sulfitare

E.  Cromonele

(pag. 1568)

M2304182. Medicamentele asociate frecvent cu inducerea unor episoade acute de astm bronsic sunt:

A.  aspirina

B.  colorantii (tartrazina)

C.  antagonistii ß adrenergici

D.  agentii de sulfatare

E.  norfloxacin

(pag. 1568)

M2304183. Pacientii cu astm bronsic pot dezvolta crize de astm severe in prezenta urmatorilor poluanti atmosferici:

A.  ozonul

B.  dioxidul de azot

C.  dioxidul de sulf

D.  oxigen

E.  apa

(pag. 1568)

M2304184. Severitatea obstructiei in astmul bronsic este data de:

A.  wheezing

B.  bradicardie

C.  disparitia murmurului vezicular

D.  prezenta murmurului vezicular

E.  puls paradoxal

(pag. 1570)

M2304185. Simptomele persistente de astm bronsic pot fi tratate cu:

A.  ß 2 agonisti inhalator cu durata lunga de actiune

B.  teofilina retard

C.  parasimpatolitice

D.  diuretice

E.  propranolol

(pag. 1573)

M2304186. Pacientii cu simptome remanente sau continui de astm bronsic si functie pulmonara instabila sunt tratati cu:

A.  steroizi orali in doza unica zilnica

B.  teofilina retard

C.  parasimpatolitice

D.  beta 2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune

E.  diuretice

(pag. 1573)

M2304187. Astmul alergic se asociaza cu:

A.  istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticarii, eczeme)

B.  reactie cutanata de tip papula eritematoasa pozitiva la injectarea intradermica de extracte din antigenele aerogene

C.  niveluri crescute de IgE in ser

D.  teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific

E.  niveluri scazute de IgE in ser

(pag. 1566)

M2304188. Pacientii cu astm idiosincrazic se recunosc dupa:

A.  lipsa unui teren alergic in antecedente personale si heredocolaterale

B.  teste cutanate negative

C.  niveluri normale de IgE in ser

D.  bradicardie

E.  modificari ale TA

(pag. 1567)

M2304189. Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la:

A. pene

B.  fanerele animalelor

C.  praf cu paraziti

D.  fungi si alti antigeni din mediul inconjurator

E.  oxigen

(pag. 1568)

M2304190. Mecanismele obstructiei cailor aeriene din astmul profesional sunt:

A.  formarea de IgE specifici determinata de agentul agresor

B.  eliberarea directa de substante vasoconstrictoare

C.  stimularea directa sau reflexa a cailor respiratorii la persoanele cu astm lent sau cu boala franca

D.  formarea de IgA specifici la actiunea agentului agresor

E.  eliberarea de substante vasodilatatoare la contactul cu substanta incriminata

(pag. 1568)

M2304191. Simptomele astmului bronsic constau in:

A.  dispnee

B.  tuse

C.  wheezing

D.  tahicardie

E.  TA crescuta

(pag. 1570)

M2304192. Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de:

A.  tuse cu expectoratie groasa, filanta

B.  spirale Curshmann (sputa ia forma cailor aeriene distale)

C.  la examinarea microscopica - eozinofile si cristale Charcot - Leyden

D.  scaderea TA

E.  bradicardie

(pag. 1570)

M2304193. Episoade recurente de bronhospasm, care trebuie diferentiate de astmul bronsic, se pot intalni in:

A.  tumori carcinoide

B.  embolii pulmonare recurente

C.  bronsite cronice

D.  tromboflebita profunda

E.  tahicardie paroxistica

(pag. 1570)

M2304194. Cei mai folositi rezorcinoli in tratamentul astmului bronsic,cu actiune selectiva pe tractul respirator sunt:

A.  metaproterenolul

B.  terbutalina

C.  fenoterolul

D.  metilxantinele

E.  lidocaina

(pag. 1571)

M2304195. Glucocorticoizii se folosesc in tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor:

A.  bronhodilatator

B.  de a reduce inflamatia cailor aeriene

C.  benefic in suferintele acute, cand obstructia severa a cailor aeriene nu cedeaza la alte tratamente

D.  bronhoconstrictor

E.  antitusiv

(pag. 1571)

M2304196. Agentii stabilizatori ai mastocitelor (cromoglicatul de sodiu si nedocromilul de sodiu) se pot folosi in tratamentul astmului bronsic pentru ca:

A.  influenteaza tonusul cailor aeriene

B.  inhiba degranularea mastocitelor

C.  impiedica eliberarea mediatorilor chimici ai anafilaxiei

D.  imbunatatesc functia pulmonara

E.  reduc reactivitataea cailor aeriene distale la astmatici

(pag. 1572)

M2304197. Simptomatologie asemanatoare cu a astmului bronsic poate fii intalnita in:

A.  insuficienta ventriculara stanga acuta

B. afectiune endobronsica

C.  embolii pulmonare recurente

D.  pneumonie cu eozinofilie

E.  litiaza biliara

(pag. 1570)

M2304198. Reducerea diametrului cailor aeriene reprezinta trasatura fiziopatologica de baza in astmul bronsic si se realizeaza prin:

A.  contractia musculaturii netede

B.  congestie vasculara

C.  edem al peretelui bronsic

D.  secretie vascoasa, trenanta

E.  relaxarea musculaturii netede

(pag. 1570)

M2304199. Sputa bolnavilor cu astm bronsic microscopic prezinta:

A.  cristale Charcot - Leyden

B.  eozinofile

C.  spirale Curschmann

D.  limfocite

E.  rozete lupice

(pag. 1570)

M2304200. Atacul de astm bronsic se manifesta clinic la debut prin:

A.  senzatie de constrictie toracica

B.  tuse neproductiva

C.  wheezing

D.  tahipnee, tahicardie

E.  hematemeza

(pag. 1570)

M2304201. Trebuie evitate categoric in criza de astm bronsic, datorita riscului de deprimare a ventilatiei alveolare, urmatoarele medicamente:

A.  opiaceele

B.  sedativele

C.  tranchilizantele

D.  corticoizii

E.  metilxantinele

(pag. 1572)

M2504202. Diagnosticul diferential al insuficientei ventriculare stangi fata de astmul bronsic este sprijinit de evidentierea:

A.  Ralurilor sibilante pe ambele arii pulmonare

B.  Ralurilor umede la baze

C.  Ritmului de galop

D.  Sputei cu striuri de sange

E.  Asteniei fizice si psihice

(pag. 1570)

M2504203. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:

A.  Incepe prin rinita vasomotorie cronica

B.  Determina in timp o rinosinuzita hiperplazica cu polipi nazali

C.  Este specific numai copiilor

D.  Determina astm

E.  Asociaza congestii nazale si oculare

(pag. 1568)

M2504204. Absorbtia sistemica crescuta care acompaniaza dozele mari de steroizi inhalatori folositi in terapia astmului bronsic poate determina:

A.  Candidoza orala si disfonie

B.  Cataracta

C.  Incetinirea cresterii la copii

D.  Purpura

E.  Alopecie

(pag. 1572)

M2504205. Astmul alergic se caracterizeaza prin asocierea cu:

A.  Un istoric personal si/sau familial de boli alergice

B.  Reactii cutanate de tip papula eritematoasa pozitive la injectarea intradermica de extracte din antigenele aerogene

C.  Niveluri de IgE normale

D.  Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific

E.  Niveluri de IgG crescute in ser

(pag. 1566 - 1567)

M2504206. Astmul idiosincrazic se caracterizeaza prin:

A.  Lipsa antecedentelor heredocolaterale sau personale pentru teren alergic

B.  Teste cutanate negative la injectarea intradermica de extracte din antigenele aerogene

C.  Niveluri crescute de IgE in ser

D.  Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific

E.  Niveluri de IgG crescute in ser

(pag. 1567)

M2504207. Atat la subiectii astmatici cat si la cei normali reactivitatea bronsica creste dupa:

A.  Infectiile virale ale tractului respirator

B.  Expunerea la poluanti atmosferici oxidanti precum ozonul si dioxidul de azot

C.  Tratamentul cu inhibitori calciu

D.  Folosirea preparatelor antialergice

E.  Folosirea teofilinei intravenos

(pag. 1567)

M2504208. Medicamentele cel mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt:

A.  Aspirina

B.  Coloranti precum tartrazina

C.  Antagonisti beta adrenergici

D.  Agentii de sulfitare

E.  Romerganul

(pag. 1568)

M2504209. Reactivitatea incrucisata intre aspirina si alte inflamatoare nonsteroidiene este importanta pentru recunoasterea riscului de inducere a unor episoade de astm. Exista un grad mare de reactivitate incrucisata intre aspirina si:

A.  Indometacin

B.  Fenoprofen

C.  Ibuprofen

D.  Acetaminofen

E.  Salicilatul sodic

(pag. 1568)

M2504210. Mecanismele obstructiei cailor aeriene in astmul profesional sunt:

A.  Formarea de IgE specifice

B.  Eliberarea directa de substante vasoconstrictoare

C.  Stimularea directa sau reflexa a cailor respiratorii la persoanele cu astm latent sau boala franca

D.  Formarea de IgG specifice

E.  Inhibarea eliberarii de endotelina

(pag. 1568 - 1569)

M2504211. Exacerbarea acuta a astmului bronsic la copii mici este realizata cel mai frecvent de urmatorii agenti infectiosi:

A.  Virusurile gripale

B.  Virusurile paragripale

C.  Adenovirusurile

D.  Virusul sincitial respirator

E.  Rhinovirusurile

(pag. 1569)

M2504212. Exacerbarea acuta a astmului bronsic la copii mari si la adulti este realizata cel mai frecvent de urmatorii agenti infectiosi patogeni:

A.  Virusul gripal

B.  Virusul paragripal

C.  Adenovirusurile

D.  Rhinovirusurile

E.  Virusul sincitial respirator

(pag. 1569)

M2504213. Crizele de bronhoconstrictie la astmatici pot fi declansate de efortul fizic in urmatoarele circumstante:

A.  Efort fizic intens (exemplu alergarea)

B.  Temperatura aerului inhalat scazuta

C.  Temperatura si umiditatea aerului inhalat crescuta

D.  Efortul fizic usor

E.  Umiditatea aerului crescuta

(pag. 1569)

M2504214. Medicamentele contraindicate categoric in astmul bronsic sunt:

A.  Metotrexatul

B.  Sarurile de aur

C.  Opiaceele

D.  Sedativele si tranchilizantele

E.  Blocantele beta - adrenergice

(pag. 1572)

M2504215. Riscul de agravare al episoadelor acute de astm bronsic este evidentiat de urmatorii parametrii clinici sugestivi:

A.  Prezenta de raluri subcrepitante pe ambele arii pulmonare

B.  Prezenta de raluri sibilante pe ambele arii pulmonare

C.  Prezenta pulsului paradoxal

D.  Folosirea muschilor respiratori accesori

E.  Hiperinflatia marcata a toracelui

(pag. 1572)

M2504216. Principalele dezavantaje ale compusilor cuaternari de amoniu neabsorbabili (metilnitratul de atropina si bromura de ipratropiu) folositi in terapia astmului bronsic sunt:

A.  Actiunea lenta

B.  Actiunea rapida

C.  Potenta relativ modesta

D.  Actiunea inotrop negativa

E.  Actiunea proaritmica

(pag. 1571)

M2504217. Clearance-ul teofilinei, utila in terapia astmului bronsic, scade odata cu utilizarea concomitenta a urmatoarelor medicamente:

A.  Eritromicina

B.  Chinolonele

C.  Cimetidina

D.  Propranololul

E.  Fenobarbitalul

(pag. 1571)

M2504218. Clearance-ul teofilinei, utila in terapia astmului bronsic, creste odata cu utilizarea concomitenta a urmatoarelor medicamente:

A.  Fenobarbital

B.  Fenitoina

C.  Eritromicina

D.  Chinolone

E.  Cimetidina

(pag. 1571)

M2504219. Specifice pentru diagnosticul clinic pozitiv al astmului bronsic sunt:

A.  Dispneea

B.  Wheezing-ul

C.  Tusea cu expectoratie groasa filanta

D.  Tusea cu expectoratie mucopurulenta

E.  Durerile toracice

(pag. 1570)

M2504220. Examenul microscopic al sputei la bolnavii cu astm bronsic prezinta urmatoarele aspecte specifice pentru diagnosticul pozitiv:

A.  Frecvente polimorfonucleare

B.  Frecvente eozinofile

C.  Cristale Charcot - Leyden

D.  Frecventa flora microbiana Gram pozitiva

E.  Frecventa flora microbiana Gram negativa

(pag. 1570)

M2504221. Diagnosticul diferential al bronsitei cronice fata de astmul bronsic presupune evidentierea:

A.  Lipsei perioadelor pur asimptomatice

B.  Episoadelor de dispnee si wheezing

C.  Tusei cronice cu expectoratie

D.  Durerii toracice la efort

E.  Degetelor hipocratice

(pag. 1570)

M2604222. Care din urmatoarele elemente fiziopatologice fac parte din definitia astmului bronsic:

A.  se manifesta prin ingustarea localizata a unei bronsii

B.  este o afectiune caracterizata prin reactivitate crescuta a arborelui traheo-bronsic

C.  bronhospasmul cedeaza intodeauna spontan si rapid

D.  bronhospasmul se manifesta prin accese de dispnee, tuse si wheezing

E.  crizele sunt declansate prin expunere la o multitudine de stimuli

(pag. 1566)

M2604223. Astmul bronsic se caracterizeaza prin:

A.  crize episodice

B.  exacerbari acute intercalate cu perioade asimptomatice

C.  dispnee exclusiv nocturna

D.  durata atacurilor de dispnee este de cateva secunde

E.  pot exista episoade de evolutie cu dispnee continua timp de cateva yile

(pag. 1566)

M2604224. Care sunt caracteristicile etiologice ale astmului bronsic:

A.  este o boala heterogena

B.  astmul alergic se asociaza cu istoric personal/familial de boli alergice

C.  apare mai frecvent la pacientii mari fumatori

D.  astmul idiosincrazic implica evidentierea de nivele serice crescute de IgE

E.  poate aparea in urma unor infecsii respiratorii,cu aparitia wheezing si dispnee

(pag. 1567)

M2604225. Mecanismul inflamator din astm implica participarea esentiala a urmatoarelor celule:

A.  eritrocite

B.  eozinofile

C.  mastocite

D.  macrofage

E.  limfocite

(pag. 1567)

M2604226. Principalii mediatori inflamatori implicati in patogenia astmului bronsic sunt:

A.  tromboxanul A2

B.  bradikinina

C.  prostaciclina I2

D.  leucotrienele C,D,E

E.  prostaglandine E,F,G

(pag. 1567)

M2604227. Diagnosticul diferential al astmului bronsic trebuie sa includa:

A.  TBC pulmonar miliar

B.  Septicemie cu Gram negativi

C.  tumori/edem laringian

D.  neoplasm/stenoza bronsica

E.  tumori carcinoide

(pag. 1570)

M2604228. Tratamentul antiinflamator in astmul bronsic consta din administrarea de:

A.  Glucocorticoizi

B.  cromolynul de sodiu

C.  nedocromilul de sodiu

D.  epinefrina

E.  salbutamolul

(pag. 1571-72)

M2604229. Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede in astmul bronsic include:

A.  oxigenoterapia

B.  izoproterenolul

C.  metaproterenolul

D.  antileukotrienele

E.  albuterolul

(pag. 1571)

M2604230. In situatiile de urgenta in astmul bronsic se administreaza:

A.  corticosteroizi inhalatori doze mari

B.  beta 2 agonsti aerosoli

C.  aminofilina inhalator

D.  aminofilina injectabil

E.  glucocorticoizi injectabili

(pag. 1572-73)

M2604231. Substantele cel mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt:

A.  Agenti de sulftitrare

B.  Tartrazina

C.  Amiodarona

D.  Salicilatul sodic

E.  Agonistii beta-adrenergici

(pag. 1568)

M2604232. Cei mai multi astmatici au:

A.  Hipercapnie

B.  Alcaloza respiratorie

C.  Acidoza respiratorie

D.  Hipocapnie

E.  Acidoza metabolica

(pag. 1569)

M2604233. Semne care indica severitatea obstructiei in astma sunt urmatoarele, cu exceptia:

A.  Sibilante si ronflante bazal bilateral

B.  Pulsul paradoxal

C.  Tusea dispenizanta

D.  Disparitia murmurului vezicular

E.  Senzatia de constrictie toracica interna

(pag. 1570)

M2604234. Urmatoarele medicamente folosite in astma sunt stimulante adrenergice:

A.  Bromura de ipratropiu

B.  Saligeninele

C.  Rezorcinolii

D.  Metilxantinele

E.  Izoproterenol

(pag. 1571)

M2604235. Efectele adverse cele mai frecvente ale teofilinei sunt:

A. Hipersalivatia

B.  Anorexia

C.  Cefaleea

D.  Tremorul

E.  Somnolenta

(pag. 1751)

M2604236. Urmatoarele afirmatii privitor la glucocorticoizi nu sunt adevarate:

A.  Streoizii sistemici se folosesc, depreferinta, in suferintele acute

B.  Doar glucocorticoizii injectabili sunt si bronhodilatatori

C.  Doza uzuala de inceput in SUA este de 40-60mg metilprednisolon la fiecare 12 ore

D.  Dexametazona se foloseste in continuarea terapiei cu corticosteroizi

E.  Glucosteroizii inhalatori produc efect benefic dupa 2 pana la 4 saptamani

(pag. 1572)

M2604237. Dintre efectele adverse ale GS inhalatori se numara:

A.  Cataracta

B.  Stimularea cresterii la copii

C.  Purpura

D.  Stimularea glandelor suprarenale

E.  Disfonie

(pag. 1572)

M2604238. Urmatoarele afirmatii privind agentii stabilizatori ai mastocitelor nu sunt adevarate:

A.  Efectul major al acestora este cresterea concentratiei de AMPc prin inhibitia fosfodiesterazei

B.  Inhiba degranularea bazofilelor

C.  Sunt de electie folositi in astmul infectios

D.  Blocheaza doar reactia tardiva la antigen

E.  Necesita o proba terapeutica

(pag. 1572)

M2604239. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la prognosticul si evolutia clinica in astm:

A.  Rata mortalitatii este de 50000 decese pe an la 10 milioane pacienti cu risc

B.  Evolutia clinica sugereaza un pronostic bun la aproximativ 60% din pacienti

C.  Numarul copiilor care mai au astma la 7 sau 10 ani variaza intre 26%-78%

D.  Astmul ca si BPOC progreseaza

E.  Remisiuni spontane pot aparea la 40% din cei la care boala apare la varsta adulta

(pag. 1573)

M2704240. Urmatoarele sunt adevarate privind prevalenta in astmul bronsic:

A.  Astmul bronsic apare la toate varstele dar predomina la varstele tinere

B.  Jumatate din cazuri apar pana la varsta de 2 ani

C.  La copii exista raport 2/1 masculin / feminin

D.  Raportul pe sexe se egalizeaza pana la varsta de 30 ani

E.  Prevalenta in populatia adulta ajunge la 15%

(pag. 1566)

M2704241. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind rolul eozinofilelor in patogenia astmului

A. Intervin ca si mastocitele in etapa tardiva a reactiei inflamatorii din astm

B.  Intervin patogenic prin secretia de proteina cationica eozinofila si proteina bazica majora

C.  Protein cationica eozinofila si a proteina bazica majora sunt capabile sa distruga epiteliul bronsic

D.  Eozinofilele sunt stimulate de IL5 eliberata de limfocitele LT H2

E.  Sunt celule cheie in patogenia astmului idiosincrazic

(pag. 1567)

M2704242. Urmatoarele sunt adevarate privind patogenia astmului

A.  Mecanismele imunologice par a fi cauzale la 25-35% din pacienti

B.  Pentru forma sezoniera apar implicate mai frecvent alergene ca: praful, penele, fulgii

C.  Expunerea la antigenele inhalante determina un raspuns imediat cu obstructia cailor aeriene ce se instaleaza in minute

D. Reactia intarziata este constanta si major implicata in aparitia bronhoconstrictiei instalate in urmatoarea ora dupa cea provocata de raspunsul imediat

E.  Mecanismul prin care un antigen declanseaza astmul depinde de reactia antigen-anticorp pe care o declanseaza la nivelul mastocitelor pulmonare

(pag. 1568)

M2704243. Urmatoarele sunt adevarate privind astmul la aspirina:

A.  Este cea mai frecventa forma severa de astm

B.  Asociaza rinita vasomotorie cronica, rinosinuzita hiperplazica cu polipi nazali

C. Prevalenta in populatie a sensibilitatii la aspirina este de aproximativ 10%

D.  Exista reactie incrucisata a sensibilitatii intre aspirina si antiinflamatoarele nesteroidiene

E.  Mecanismul implica generare de leucotriene

(pag. 1568)

M2704244. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind rolul efortului fizic in patogenia astmului

A.  Este unul din cei mai comuni factori precipitanti

B.  Aerul cald si umed induce mai frecvent bronhoconstrictie

C.  Mecanismul de producere pare a fi legat de hiperemia si congestia mucoase bronsice

D.  La unii pacienti poate fi singurul factor declansator

E.  Cu timpul astmul ce initial a fost declansat de effort apare declansat si prin alti 'triggeri'

(pag. 1569)

M2704245. In tratamentul astmului mecanismul de actiune a beta2agonistii include:

A.  Activarea proteinelor G, cu cresterea AMP ciclic

B.  reducerea eliberarii de mediatori

C.  scaderea hiperreactivitatii bronsice

D.  cresterea clearance-ului muco-ciliar

E.  toate mecanismele enumerate

(pag. 1572)

M2804246. In astmul alergic, expunerea la antigene poate produce:

A.  Un raspuns imediat, dezvoltat in cateva minute

B.  Un raspuns imediat, urmat la 6-10 ore de un al doilea val = reactia intarziata

C.  O reactie intarziata la 6-10 ore

D.  Un raspuns imediat, la aproximativ o ora

E.  Un raspuns intarziat la aproximativ 2 zile

(pag. 1568)

M2804247. Se numeste 'astm idiosincrazic'astmul la persoane cu

A.  antecedente alergice

B.  teste cutanate negative

C.  teste cutanate pozitive

D.  Ig E normale

E.  Ig E crescute

(pag. 1567)

M2804248. Stimulantele adrenergice folosite in terapia astmului bronsic sunt:

A.  catecolaminele

B.  rezorcinolii

C.  saligeninele

D.  metilxantinele

E.  atropina

(pag. 1571)

M2804249. Folosirea anticolinergicelor in tratamentul astmului bronsic este limitatade:

A.  efectele adverse sistemice

B.  actiunea lenta

C.  potenta relativ modesta

D.  efectul bradicardizant

E.  contraindicatia asocierii cu simpaticomimetice

(pag. 1571)

M2804250. In astmul bronsic glucocorticoizii se folosesc:

A.  pentru a produce bronhodilatatie

B.  pentru efectul lor antiinflamator

C.  cand obstructia se agraveaza sub terapie intensiva cu bronhodillatatoare

D.  numai inhalator

E.  numai parenteral

(pag. 1571)

M2804251. Cromolynul si nedocromilul de sodiu au efect:

A.  bronhodilatator

B.  de inhibare a degranularii mastocitare

C.  curativ

D.  profilactic

E.  de reducere a reactivitatii cailor aeriene distale

(pag. 1572)