Bolile respiratorii si bolile sistemului digestiv

Bolile respiratorii si bolile sistemului digestiv

Bolile respiratorii:

La bolile sistemului de respiratie se refera: bronsitele, pneumoniile, pneumoscleroza si amfizema, astma bronsica, bolile cronice nespecifice si bolile cronice purotoaze ale plaminilor, pleuroziile, parazitozele (actinomicoza, echinococoza) si bolile profesionale.

Aprinderea de plamani (pneumonia) poate fi lobara sau bronhocumonie. Pneumonia lobara ataca una, doua parti, uneori plaminul intreg si chiar pe ambii. La bronhopneumonie, procesul inflamatoriu cuprinde portiuni limitate ale plaminilor. Pneumonia se dezvolta acut in rezultatul supraracorii, micsorarii fortelor de aparare ale organismului si contagiunilor, carora le este favorabila extenuarea. Apare tusa, initial seaca, apoi cu flegma de culoare ruginie, frisoane cu cresterea temperaturii corpului pina la 40°C, respiratia intetita, dureri in coaste, slabiciune generala brusca, micsorarea, iar uneori deplina absenta a poftei de mincare, pierderea capacitatii de munca. In cazul aparitiei acestor simptoame bolnavul urmeaza a fi imediat culcat in pat, sa se cheme medicul care va prescrie tratamentul. In cazul adresarii oportune medicului si tratamentului, aceasta poala este curabila; in cazul tentativei de autotratament si adresare tirzie dupa ajutor medical, ea progreseaza, pot aparea complicatii periculoase vietii (pneumoscleroza, emfizema pulmonara s.a.). La masurile de profilaxie se refera calirea organismului, cultura fizica rationala. Urmeaza a ne pazi de supraracire, a respecta regimul muncii si odihnei.

Bronsitele (acute si cronice) sint boli ale trunchiului bronhial sau cailor aerifere ale plaminilor aparute ca urmare a supraracirii, racelii, gripei s.a. In ultimele decenii se remarca cresterea considerabila a imbolnavirii de bronsita acuta si in special cronica, fapt legat de poluarea atmosferei cu gaze daunatoare si cu particule de praf, deprinderea de a fuma tutun ceea ce este foarte periculos la virsta adolescentei si tineretei. Un fapt negativ este alergizarea si micsorarea in legatura cu aceasta a fortelor de aparare ale organismului, cresterea frecventei epidemiilor de gripa. Bronsita constituie o problema social-medicala de prima importanta si pe drept este considerata boala secolului in rind cu boala ischemica a inimii. Cel mai des bronsita acuta este precedata de boli repetate prost lecuite ale cailor superioare de respiratie, inclusiv traheita. Bolnavii se pling de tusa, (initial seaca cu flegma neinsemnata, viscoasa, mai tirziu ea devine abundenta, deseori mucilaginos-puroioasa, galbena, se scuipa usor). Uneori se remarca subfebrilitatea (temperatura corpului este de 37,5-38°C) pe parcursul a 3-4 zile, slabiciune, dureri ale muschilor, voce ragusita, respiratia repetata. Pentru insanatosirea completa si deplina urmeaza a se adresa la timp medicului, a respecta regimul si tratamentul prescris de catre medic. Sint eficace inhalatiile, sinapismele, consumarea abundenta de bauturi fierbinti (spre exemplu, lapte fierbinte cu bicarbonat de sodiu sau apa gazoasa). Bronsita acuta este o boala curabila insa pe viitor se recomanda calirea organismului, practicarea sportului, culturii fizice curative, renuntarea la fumat. Nerespectarea acestor recomandatii aduce la bronsita cronica. In cazul absentei tratamentului boala se poate complica cu insuficienta respiratorie, hipertensiune pulmonara repetata. Bolnavii trebuie sa tina minte ca doar tratamentul de lunga durata poate stopa continua progresare a procesului. O mare importanta are dispensarizarea cu efectuarea curelor de terapie intensiva.

Profilaxia se reduce la inlaturarea influentelor ce contribuie la iritarea bronhiilor, preintimpinarea racelilor. Urmeaza a se imbraca conform sezonului, a practica sistematic gimnastica respiratorie, plimbarile la aer curat. Se recomanda tratamentul balneo-sanatorial.

Astma bronsica, boala infectios-alergica, la fundamentul careia stau spasmele bronhiolelor mici. Este caracterizata de crize de sufocare cu tusa ulterioara si secretie a flegmei viscoase, care de regula, apar spontan, tulburind capacitatea de munca. Apar mai des noaptea, insa la progresarea bolii pot aparea si ziua. Cauzele progresarii bolii sint, in mod obisnuit, pneumoniile suportate anterior, bronsitele, supraracirea, sensibilitatea sporita pentru diferite substante chimice, praf si alti alergeni de casa (vopsele, detergenti, blanuri, penele pernei s.a.). Oamenii, suferind mult timp de aceasta boala, pot preintimpina singuri apropierea crizei de astma, folosind diferite mijloace speciale sub forma aerozolurilor. Dat fiind faptul ca boala decurge cronic, cu perioade de acalmie si acutizare, bolnavii trebuie sa se afle permanent sub observare de dispensar si sa ia tratament de profilaxie. In profilaxia acutizarilor o mare importanta are calirea organismului, practicarea culturii fizice, gimnasticii respiratorii, de asemenea corecta succesiune a muncii si odihnei.

Pleurezia este, de regula, o boala secunda, in mod obisnuit se dezvolta pe fonul contagiunii de tuberculoza, in cazul bolilor reumatice, cancerului pulmonar, in urma traumelor. Pleureziile se impart in uscate si exsudative. Boala deseori se dezvolta in urma supraracorii, scaderii fortelor de aparare ale organismului. Bolnavii se pling de dureri acute in una din partile cutiei toracice, frisoane, respiratie dubla, tusa seaca, temperatura sporita a corpului, indispozitie, scaderea poftei de mincare, pierderea capacitatii de munca. Adresarea la momentul oportun la medic permite determinarea la timp a diagnosticului, efectuarea tratamentului necesar care in marea majoritate a cazurilor duce la insanatosirea si restabilirea capacitatii de munca. Pe viitor, bolnavii trebuie sa se afle la evidenta de dispensar si sa primeasca tratamentul profilactic sub supravegherea medicului de sector.

In profilaxie o mare importanta au eforturile miscarile de consolidare generala a sanatatii: respectarea regimului muncii si odihnei, practicarea sporturilor, culturii fizice, calirea organismului, refuzul fumatului si consumarii bauturilor alcoolice.

Parazitozele pulmonare (actinomicoza, echinococoza s.a.) se intilnesc rar. Boala decurge uneori sub masca diferitor boli ale sistemului de respiratie. Adresarea la timp la medic permite stabilirea la timp a diagnosticului si efectuarea tratamentului, inclusiv chirurgical.

Bolile profesionale se observa la lucratorii diferitelor profesii (din domeniul chimiei, industriei sapunului, moraritului s.a.) in cazul nerespectarii regulilor igienei muncii si tehnicii securitatii. Decurg, in special sub forma bronsitelor acute, pneumoniilor. Principala masura de profilaxie consta in inlaturarea cauzelor bolilor.

Bolile sistemului digestiv:

Stomatitele imflamatii ale mucoasei bucale determinate de factorii locali traumatici,micobieni,toxici,chimici sau de unele boli ale intregului organism (diabet,sifilis,febre eruptive etc.)

Aftele-mici leziuni superficiale dureroase ale mucoasei rezultate din spargerea unor vezicule pline cu lichid.

Margaritarelul-infectie cauzata de mucegaiul Oidium albicans.

Zabaluta-infectie cauzata la nivelul comisurii falcilor  data de un streptococ sau de o drojdie.

Gastrita-inflamatie a mucoasei stomacului data de intoxicatiile cu alcool , tutun sau substante caustice, consum de alimente alterate, supraincarcarea  stomacului , mancaruri fierbiti etc.De asemenea diferitele infectii,starile alergice, mesele neregulate pot cauza gastrite. Boala, in forma acuta apare brusc si se manifesta prin indispozitie greata,regurgitatii dureri gastrice,dureri de cap varsaturi.Netratarea bolii duce la vindecare tot mai dificila.