CHISTUL OSOS ANEVRISMAL

CHISTUL OSOS ANEVRISMAL

Chistul osos anevrismal este format din lacune vasculare intraosoase, separate de septuri fibroase. Etiologia este incerta. Se considera ca poate fi sau nu in legatura cu o leziune preexistenta, ca rezultat al tulburarilor hemodinamice locale.

La nivelul oaselor maxilare localizarea este rara, de 2% din totalul chisturilor anevrismale ale oaselor organismului. Apar mai frecvent la tineri.

Localizarea frecventa: la mandibula in zona posterioara a corpului mandibular.

Anatomie patologica. Microscopic se evidentiaza spatii lacunare pline cu sange necoagulat, delimitate de tesut conjunctiv bogat in fibroblasti, trabecule de osteoid si os imatur, fara a prezenta perete epitelial.

Consideratii clinice. Are aspectul unei deformari cu crestere relativ rapida, la care se asociaza durerea si paresteziile in teritoriul nervului alveolar inferior.

Consideratii radiografice. Aspectul radiografic este de radiotransparenta uniloculara sau multiloculara, care deformeaza si subtiaza corticalele osoase, dand un aspect "de balon". Apar deplasari ale dintilor adiacenti si resorbtie radiculara.

Fig.58, 59 Radiotransparente corspunzatoare pseuodochisturilor maxilare anevrismale.

Diagnostic diferential. Leziunea poate fi confundata cu orice entitate cu aspect radiotransparent, cu caracter chistic sau chiar tumoral sau cu celelalte pseudochisturi.

Tratament. Tratamentul consta in explorare chirurgicala si chiuretajul leziunii. Intraoperator se constata integritatea corticalei, iar dupa indepartarea unei portiuni de periost, leziunea are un aspect specific, de "burete cu sange".

Rata de recidiva este semnificativa, 30-40% dar, prognosticul este favorabil.