Cheratite parenchimatoase

Cheratite parenchimatoase

Debuteaza si evolueaza tot timpul in straturile profunde ale corneei, straturile superficiale nefiind interesate. Aceste cheratite parenchimatoase sau interstitiale sunt de origne infectios-alergica si traduc o sensibilizare a tesutului corneean fata de diversi agenti patogeni: treponema, bacil Koch sau virusuri.

Luetica Poate fi produsa de luesul congenital tardiv cat si de cel castigat.

Etiopatogenie. Cele mai multe cazuri sunt datorate sifilisului congenital tardiv. In sifilisul congenital cheratita apare la varste cuprinse intre 6-16 ani fiind bilaterala (atingere succesiva si nu concomitenta a celor doi ochi). Impreuna cu otoscleroza si leziunile dentare caracteristice, cheratita face parte din triada lui Hutschinson. Dupa varsta de 20 de ani, cheratita este de obicei manifestarea unui sifilis castigat aparand la 3-4 ani dupa sancrul sifilitic si fiind unilaterala.

Semne In luesul congenital tardiv afectiunea evolueaza in trei stadii:

a)     Faza de infiltratie. Este caracterizata printr-o infiltratie a straturilor profunde si mijlocii ale parenchimului corneean cu edematierea corneei care isi pierde luciul, devine opalescenta cu aspect de sticla mata. Nu duce la ulcerare.

b)     Faza de vascularizatie. Incepe la 2-3 saptamani de la debutul bolii in timp ce procesul de infiltratie nu s-a terminat si se caracterizeaza prin aparitia vaselor de neoformatie in straturile profunde ale corneei care se raspandesc divergent, in evantai sau snop de grau pana spre centrul corneei. Uneori vascularizatia este atat de bogata incat ii dau corneei un aspect carnos, alteori abea se observa cu ochiul liber.

c)     Faza de resorbtie a infiltratiei si de clarifiere a corneei. Incepe dupa circa doua luni de evolutie si dureaza mai multe luni pana la un an si chiar peste acest interval de timp. Resorbtia nu este totala niciodata. In toate cazurile, chiar si in cele mai favorabile se observa la examenul biomicroscopic opacitati situate in straturile profunde ale parenchimului. Spre sfarsitul procesului de resorbtie incepe si regresiunea vaselor de neoformatie. Cele mai multe vase dispar, altele se obstrueaza iar un numar mic se mentin ca vase cu circulatie sanguina. Prezenta acestor vase obstruate sau nu precum si a opacitatilor cicatriciale permit, oricat de tardiv, diagnosticul retrospectiv.

Cheratita este insotita de o iridociclita sau uveita care poate provoca variatii ale tensiunii intraoculare, fazele de hipotonie alternand cu cele de hipertensiune secundara.

In luesul castigat, cheratita parenchimatoasa este de obicei unilaterala si imbraca doua aspecte clinice si anume o forma difuza sau una sectoriala.

Tratament

Local se administreaza instilatii cu midriatice (pentru combaterea uveitei) si cortizon (pentru efectul sau antialergic si antiinflamator). Resorbtia infiltratului este favorizata de aplicatiile locale de unguent cu dionina 4% si a caldurii uscate. Röntgenterapia in doze antiinflamatorii are de asemenea actiune favorabila.

Tratamentul general antiluetic nu influenteaza evolutia leziunilor locale corneene odata aparute. Intrucat prezenta cheratitei reprezinta un semn de activitate a luesului, tratamentul general antiluetic trebuie totusi facut pentru a preveni aparitia altor manifestari ale bolii. Pe de alta parte s-a observat ca imbolnavirea celui de al doilea ochi ia o forma mai atenuata daca s-a facut tratamentul antiluetic dupa afectarea primului ochi.

Tuberculoasa Realizeaza un tablou clinic asemanator cheratitei luetice.

Semne. Se manifesta mai adesea unilateral printr-un infiltrat localizat in sector dar poate imbraca si forma unei infiltratii difuze ocupand tot parenchimul corneean. Faza de infiltratie este urmata de faza de vascularizatie profunda asociata uneori si cu vase de neoformatie superficiale. Participarea uveei este regula. Fenomenele iritative si congestive sunt mai atenuate. Afectiunea are un decurs mai prelungit cu tendinte pronuntate la recidive. Exista o hiperergie tuberculinica cu reactie foarte intens pozitiva la doze slabe de tuberculina.

Tratment.

Local se administreaza instilatii cu midriatice si cortizon, unguet cu dionina 2% si uneori Röntgenterapie antiinflamatorie.

Tratamentul general tuberculostatic este indicat in masura in care dorim sa actionam asupra focarului principal tuberculos.

Virala Cuprinde cheratita discoida herpetica (Fig. 5) care apare fie ca o prima manifestare a bolii fie in urma unui herpes simplu dendritic .

Simptome. Debutul poate fi brutal prin dureri oculare, diminuarea acuitatii vizuale si hipoestezie corneeana..

Semne. In forma primitiva se constata edem si un infiltrat parenchimatos (Fig. 6) de aspect discoid bine delimitat care ingroasa mult corneea in zona centrala, congestie conjunctivala de tip pericheratic, cute ale membranei Descemet, precipitate de ciclita si sensibilitate corneeana redusa.

Tratament.

Local se face cu atropina 1% in instilatii si unguent cu dionina 2%. Administrarea locala de cortizon amelioreaza rapid simptomele dar exista posibilitatea exteriorizarii unui ulcer dendritic. Tratamentul antiviral (aciclovir, vidarabina si trifluorotimidina) asociat tratamentului cortizonic poate preveni exteriorizarea unei cheratite dendritice. Röntgenoterapia in doza antiinflamatorie poate avea efecte benefice.

Tratamentul general se face cu antihistaminice si cortizon in doze imunosupresive.

Evolutie. Este indelungata cu recidive frecvente, avand tendinta redusa de a se resorbi. Vindecarea se face printr-o cicatrice mai mult sau mai putin densa care, fiind localizata central poate reduce simtitor acuitatea vizuala.