Colecistografia

Colecistografia

Reprezinta vizualizarea radiologica a colecistului, folosind substante de contrast, administrate pe cale orala sau parenterala.

1. Colecistografia orala

A reprezentat o metoda radiologica cu o mare arie de aplicabilitate, deoarece nu este usor de realizat tehnic, precum si datorita faptului ca substantele opace (razebil, acid iopanoic), se administreaza pe cale orala inducand arareori reactii adverse. Colecistografia este astazi serios concurata de echografia abdominala care permite, nemarginit, aceleasi explorari. O colecistografie de buna calitate se obtine dupa evacuarea colica perfecta (doua clisme cu 12 si 3 ore inainte de examen) si absorbtia gazelor colice care pot masca imaginea colecistului (carbune medicinal 6-10 cp administrate cu 10 ore inaintea examenului, triferment).

Pacientului i se administreaza in seara premergatoare examinarii 1-2 tablete Razebil, asteptand 30 minute, pentru a vedea daca nu cumva prezinta o reactie alergica. Daca nu apar semne care sa indice sensibilitatea la iod, se administreaza per os 1tb Razebil pentru 10Kg greutate. Informatiile furnizate se refera numai la colecist,

indicand topografia acestuia, dimensiunile, forma, aspectul endovezicular si continutul veziculei biliare. Se considera ca o colecistografie orala este superioara celei venoase in ceea ce priveste valoarea informationala a formei colecistitei; s-au descris vezicula „in boneta frigiana”, vezicule septate, prin bride sau proces de adenomiomatoza, vezicula „in bula” cu aspect rotund (in cisticita). Sunt vizibili atat calculii mari cat si cei mici.

Contractibilitatea musculaturii veziculei biliare se apreciaza dupa „pranzul” BOYDEN, printr-o reducere in mod normal cu 30% ariei radiologice a veziculei biliare. Datele obtinute prin aceasta proba sunt de ordin functional.

2. Colangiocolecistografia venoasa

Ofera informatii despre morfologia si functionalitatea veziculei biliare, dar si despre calea biliara principala, ceea ce ii confera superioritate fata de colecistografie fiind si mult mai utila chirurgului.

La 10-20 minute dupa injectarea substantei de contrast, aceasta opacifiaza coledocul, iar la 30-60 minute devine vizibila si vezicula biliara.

Aceasta metoda are un plus de invazivitate fata de metoda orala, prin injectarea directa in arborele vascular de substanta iodata (Pobilan 50%, Biligrafin), ceea ce impune testarea prealabila la iod. Pregatirea pacientului inainte de explorare este aceeasi ca si la colecistografie, adaugandu-se in plus o eventuala perfuzie cu 250ml clorura de sodiu 9‰, cu 200 mg hemisuccinat de hidrocortizon, in care se administreaza si 40 ml Pobilan 50%.

Cliseele se executa la intervale scurte de 15 minute, data fiind eliminarea rapida a substantei.

Datele obtinute prin colangiocolecistografie sunt importante pentru cazurile de obstructie a patrunderii substantei pe traiectul cailor biliare principale-cistic-vezicula biliara, asa - numitul „colecist exclus radiologic”, ceea ce certifica existenta unui calcul inclavat in cistic. Excluderea radiologica a colecistului se mai poate realiza in cazul hidropsului neoplazic sau hidatic. Cand colecistul este scleroatrofiat sau o situatie mai rara, cand calea biliara este vizibila, colecistul nu se opacifiaza, dar duodenul este impregnat de substanta de contrast, este „falsul colecist exclus”, cauza fiind o hipotonie sfincteriana cu „fuga” substantei in tubul digestiv. Prin aceasta

metoda pot fi aproximate topografia si dimensiunile cailor biliare principale, un coledoc peste 7 mm, considerandu-se a fi patologic.

Intoleranta la iod, existenta unei hiperfunctii tiroidiene si abilirubinemiei mai mare decat 3 mg% (hepatocitul numai poate extrage substanta de contrast din sange, aceasta eliminandu-se pe cale renala), reprezinta contraindicatii ale colangiocolecisto-grafiei intravenoase.

3. Colangiografia endoscopica retrograda

Reprezinta explorarea radiologica a caii biliare prin injectare de substanta de contrast direct in coledoc, dupa cateterizarea transpapilara a acestuia, realizata

endoscopic (prin endoscop flexibil, cateter ultrafin siliconat, cu transmitere TV color, inregistrare video si stocare computerizata a datelor), in cazurile cand colangiografia intravenoasa nu este posibila (icter, intoleranta la iod administrat pe cale generala, un sfincter beant, anastomoza ducto-digestiva).

4. Colangiografia peroperatorie

Se obtine prin introducerea directa a substantei de contrast in cale biliare principale, printr-un tub Kehr, dupa „infiletarea” acestuia in coledoc, peroperator, printr-o coledocotomie, in scopul vizualizarii cailor biliare si a pasajului din coledoc in duoden.

Este o metoda care confirma certitudinea unei papile functionale si integre a absentei altor calculi in caile biliare principale, in cazurile cu icter mecanic.

Aparent usor de manipulat in sala de operatie, simplitatea metodei si valoarea informationala, au determinat introducerea ei de rutina in colecistectomii.

La noi ramane inca o metoda de explorare rezervata cazurilor de icter obstructiv.

5. Colangiografia de control, pe tub Kehr

Reprezinta o explorare radiologica realizata, de regula, la 10-12 zile de la interventia chirurgicala, inainte de scoaterea tubului, in scopul vizualizarii bunei functionalitati a cailor biliare.