DEZVOLTAREA SISTEMULUI RESPIRATOR SUPERIOR SI STRUCTURA FUNCTIONALA A ACESTUIA

DEZVOLTAREA SISTEMULUI RESPIRATOR SUPERIOR SI STRUCTURA FUNCTIONALA A ACESTUIA

FOSELE NAZALE primul segment al foselor repiratorii. Partea inferoara precum si plamanii se formeaza din mugurele traheobronhic ( se dezvolta din partea anterioara a faringelui primitiv/-de aceea o buna perioada de timp in evolutia filo-ontogenetica cavitatea bucala si faringele servesc nu numai pentru calea digestiva dar si pentru cea respiratorie). Partea superioara se formeaza din asa-numitul organ al mirosului. La sfarsitul saptamana 3 la nivelul mugurelui frontal apare un sant medial, care imparte mugurele in 2 muguri nazali, fiecare fiind subimpartit de un alt sant in 2 muguri secundari -unul nazal intren altul extern. Santul din cele 2 se numeste sant olfactiv deoarece ectoblastul din fundul acestui sant se diferentiaza si va da nastere placodei olfactive ( rudimentul organului mirosului). Placodele sunt reprezentate de 2 fosete putin adanci al caror fund prez un epiteliu care este diferentiat din ectoblast, aceasta prima etapa poarta numele de faza piscina, in care placodele au un rol pur olfactiv. La animalele cu respiratie aeriana fosetele se adancesc si se deschid in tavanul gurii, devenind canale care comunica cu cavitatea bucala. Acest eveniment se produce in faza 2 -amfibiana - in care canalele nazale au si rol respirator. Dimensiunile canalelor cresc mai putin in segmentul lor senzorial olfactiv si mai accentuat in celulele respiratorii. Ulterior prin aparitia palatului partea ant a cav bucale care cont limba se separa de deschiderea canalelor nazale prin dezvoltarea progresiva a palatului separarea intre cavitatea bucala si canalele nazale se desavarseste, fiecare din ele ajungand sa se deschida separat in faringe. Aceasta coresp fazei 3 - mamifera- in care faringele devine locul de incrucisare a celor 2 cai. Coalescenta dintre mugurii maxilari superiori si cei nazali ext duce la inchiderea santului lacrimo-nazal care astfel se transforma in canal lacrimo-nazal, aceasta delimitand astfel definitiv orbitele.

Mugurii maxilari superiori ajung sa se sudeze la partile laterale ale mugurilor nazali interni, astfel si santul olfactiv se astupa in partea lui inferioara, ramanand deschis doar in port sup unde se formeaza orificiul narilor astfel: extremitatea libera a celor 2 muguri nazali int se alungeste si se indoaie spre linia mediana apropiindu-se de mugurii nazali interni si schitand astfel perimetrul viitoarelor orificii ale narilor. Placoda nazala devine in saptamana 5 fosa nazala. Prin coalescenta mugurilor nazali se form piramida nazala iar mugurii nazali circumscriu narinele primitive, care sunt obliterate inluna 6 intrauterina. nasul primitiv este turtit cu nari care privesc ventral si care sunt obturate initial dupa 8 saptamani, dosul nasului se alungeste iar narile se orienteaza inferior. Cavitatea initial comuna buco-nazala comunica cu exteriorul la nivelul orificiului format intre mugurele maxilar superior si cei nazali interni, pe de lata parte arcul mandibulei format din unirea mugurilor mandibulari. Comunica post cu faringele primitiv in urma resorbtiei membranei faringiene. Aceasta cavitate va fi ulterior supusa compartimentarii. Astfel pe linia mediana a fetei post a masei mugurilor nazali interni se formeaza un perete mediosagital din emzenchimul acestui perete iau nastere vomerul, lana perpendiculara a etmoidului si septul cartilaginos al nasului. Prin cresterea mai accentuata a peretilor cavitatilor nazale comparativ cu spatiul disponibili acestia se plicatureaza, acest lucru ducand la cresterea suprafetei mucoasei. Ectodermul se deiferentiaza in : a) epiteliu respirator de captusire cu formarea diverticulilor pentru viitoarele sinusuri paranazale ( se dezv postnatal) b) epiteliu olfactiv-care se rastrange la partea superioara a cavitarilor nazale datorita dezvoltarii cu precadere a partii respiratorii, deci doar o mica parte din mucoasa nazala ramanand cu functie olfactiva. Partea anterioara a cavitatii nazale se numeste vestibul nazal si este situat la nivelul unei proeminente numita nas, restul cavitatii nazale este adapostit in cavitatea nazala osoasa care est un spatiu neregulat la nivelul viscerocraniului intre orbite inferior de etajul anterior al bazei craniului si superior de palatul dur. 1) Vestubulul naza est port mai dilatata care prez pe mijloc parte mobila a septului nazal limitat lateral de aripile nasului, fiind turtit trasversal si limitat posterior si lateral printr-o creasta arcuita numita "limen nasi" ( pragul nasului) ce corespunde marginii anterioare a cartilagiului nazal lateral. La nivelul septului limita vestibulului nu este evidenta dar poate fi considerata ca fiind zona din dreptul lui limen nasi care prin prezenta sa ingusteaza vestibulul la acest nivel. Limen nasi are rol si in adulmecare ( dirijeaza curentul de aer spre etajul olfactiv al mucoasei nazale). Asa se explica de ce in cazul distrugerii nasului curentul de aer nu mai poate fi dirijat spre mucoasa si in acest fel functia olfactiva se diminueaza sau chiar dispare.

Vestibulul e captusit de piele ce prezinta glande sudoripare si fire de par cu rol de oprire a trecerii microparticulelor. In partea superioara pielea se continua cu o zona de trecere spre mucoasa la nivelul careia glandele si perii lipsesc.

CAVITATEA NAZALA: prezinta * 2 orificii: - anterior ( apertura piriforma)

posterior ( choanele)

*4 pereti.

La nivelul acestuia se deosebesc 2 categorii de pasaje:

orificii prin care se angajeaza vase si nevi

meaturi delimitate cornete nazale impreuna cu peretele exterior al cavitatii nazale ( reprezinta locul de deschidere al sinusurilor paranazale)

Cavitatea nazala este captusita de mucoasa careia i se disting 2 regiuni:

a)     olfactiva ( superioara) care corespunde lamei ciuruite a etmoidului si zonele cornetului superior si septului, arie pe care mucoasa ( neuroepitelui subtire cu glande olfactive) are culoarea galben palid si reprezinta portiunea periferica a analizatorului olfactiv.

b)     respiratorie ( inferioara) intinsa pe o zona mai mare in care mucoasa are culoarea rosie, este bogat vascularizata, groasa si prezinta numeroase glande seromucoase. Epiteliul este pseudostratificat cilindric, ciliat, de tip respirator ce se continua la nivelul sinusului tot cu epiteliu ciliat, simplu cubic. Cilii prin miscarile lor imping spre choane microparticulele de la suprafata mucoasei. Vasele si venele sunt foarte dezvoltate si anastomozate mai ales la nivelul mucoasei cornetelor realizand prin abundenta si dispozitia lor aspectul unui plex cavernos al cornetelor. Bogata vascularizatie a mucoasei face ca aceasta sa se edematieze foarte usor, astfel la locul unde spatiul dintre cornete e deja ingustat edemul mucoasei poate produce o usoara obstructie nazala. Aerul inspirat e purificat de unele particule datorita aderentei lor la mucusul care acopera epiteliul. Umiditatea si evaporarea de la suprafata mucoasei satureaza cu vapori de apa aerul inspirat iar vasele il incalzesc, deci ajuta la mentinerea temperaturii organelor corpului in special al globilor oculari.

VASCULARIZATIE:

Artere: anastomoze carotidiene - sistemul carotidiam intern si extern

Ramuri din artera oftalmica (din carotida interna) - artere etmoidale

artera sfeno-palatina (ram terminal al maxilarei interne)

Aceste vase se anastomozeaza. Labiala superioara (ram din faciala) ajunge la buze. Accesibilitatea dificila face necesara in situatii urgente ligatura arterei carotide externe sau a celei etmoidale in orbita unde se anastomozeaza pe peretele septal in zona situata la 1 cm deasupra orificiului marimal ( suprafata de cartilaj), aceasta zona numindu-se pata vasculara a lui Kisselbach.

Venele: Au traseu invers. Cele sfenopalatine se varsa in plexul pterigotiroidian de unde se pot propaga infectii din cavitatea nazala in teritoriile profunde ale fetei. Venele etmoidale => vena oftalmica => vena faciala. La nivelul lamei ciuruite se realizeaza comunicari cu venele situate pe fata inferioara ( orbitala) a lobului frontal al creierului iar cand gaura oarba e permeabila prin ea trece o vena emisara sinusului venos longitudinal superior.

LIMFATICELE:  dreneaza nodulii submandibulari iar restul la ganglionii cervicali profunzi fie directfacand statie in nodulii retrofaringieni.

INERVATIA: Nervul olfactiv inervatie senzitiva, senzoriala si secretorie. Bogata inervatie confera mucoasei nazale calitatea de zona reflexogena. Nervii cei mai voluminosi sunt cei nazali postero-superiori si laterali, care contin fibre senzitive. Din nervul maxilar superior - sfenopalatini externi cu fibre parasimpatice post ganglionare care vin din ganglionul sfenopalatin asigurand secretia mucusului si simpatice post ganglionare din nervul pietros profund cu rol vasomotor - asigura troficitatea.

Nervul nazopalatin ( sfenopalatin intern) merge pe septul nazal pana la nivelul canalului incisiv ( palatin anterior) pana la mucoasa palatului dur, a septului nazal, a sinusului maxilar in partea antero-inferioara. Partea anterioara a caivitatii nazale e inervata de trigemen dr la acest nivel teritoriul lui V1(oftalmic) e mai intins decat cel al V2(maxilar). Deasupra vestibului se distribuie nervul etmoidal anterior (ram din nazal interior). Acesta da ramuri pentru sinusul frontal, mucoasa celulelor etmoide si partea antero-superioara a septului nazal.

V2----- ----- ------ sfeno-palatin extern

----- ----- ------ sfeno-palatin intern + partea antero-inferioara

V1 => nervul etmoidal superior  => + partea antero-superioara

DEZVOLTAREA FARINGELUI PRIMITIV

Corespunde cu cavitatea endodermica circumscrisa de regiunile branhiale, evaginarile acestora (pungile) dezvoltand derivatele tubo-timpanice si glandulare.