Determinarea structurii corporale

Lucrarea No.1

Pentru determinarea structurii corporale vom tine cont de inaltimea corporala sau talie (T), greutatea corporala (G) si de grosimea a cinci plici cutanate (Pl.C)

Cand vorbim de structura corporala, vorbim de fapt despre "masa activa" (MA) reprezentata de musculatura scheletica si scheletul osos, "masa de tesut adipos" (TA) care, alaturi de organele interne, reprezinta masa pasiva a corpului, indicele de masa activa (IMA) si in fine, vorbim despre "densitatea corporala" (DC).

Aparatura necesara :

Taliometru

Cantar de persoane tip MS

Adipocentimetru (caliper)

(A) (B)

Figura 1.1 - Taliometru atasat unui cantar tip MS (A), Metodologia determinarii inaltimii corporale cu ajutorul taliometrlui (B)

Figura 1.2 - Caliper (adipocentimetru)

Metodologia de lucru :

Conditii generale de lucru, in vederea obtinerii parametrilor somatometrici optimi :

subiectul dezbracat si descult (se pastreaza un slip la baieti respectiv un costum de baie in doua parti la fete)

stare de igiena corporala si vestimentara buna

conditii termice de echilibru

conditii bune de iluminare

tehnica de examinare corecta si reproductibila

examinarile vor fi efectuate de preferinta dimineata, dupa golirea emonctorilor, inaintea oricarui aport alimentar sau hidric

datele recoltate vor fi interpretate conform cerintelor modelului probei sau sportului practicat de subiectul examinat

Determinarea inaltimii, a lungimii corporale (talia), notata cu "T" se face in felul urmator :

aparatul utilizat poarta numele de taliometru

subiectul se pozitioneaza cu spatele lipit de tija taliometrului, in pozitie erecta (in ortostatism),

membrele inferioare apropiate, calcaiele lipite, genunchii in extensie;

coloana vertebrala, santul interfesier, linia intercalcaneana se afla pe aceiasi linie verticala;

subiectul este in contact cu tija antropometrului cu regiunea occipitala, coloana vertebrala din dreptul omoplatilor, santul interfesier, linia intercalcaneana;

cursorul taliometrului atinge vertexul subiectului, atunci cand orizontala trasata de la coltul extern al fantei palpebrale este tangenta la marginea superioara a conductului auditiv extern de aceiasi parte, masurand lungimea corpului - talia.

Determinarea greutatii corporale se face in felul urmator :

se verifica cantarul prin aducerea la "zero" si se echilibreaza in caz de nevoie, dupa care se blocheaza platanul si se potriveste greutatea presupusa a subiectului

subiectul se urca pe platanul cantarului, pozitionandu-se cat mai central pe acesta

greutatea va fi egal repartizata pe ambele plante

subiectul va evita sa se sprijine de restul elementelor componente ale aparatului

se deblocheaza platanul, respectiv mecanismul de cantarire

in caz ca bratul mobil al cantarului nu este in pozitie de echilibru se procedeaza la ajustarea tarelor, pana la obtinerea pozitiei de echilibru

se blocheaza din nou sistemul, se citeste greutatea subiectului, dupa care acesta coboara de pe platanul cantarului

NOTA - urcarea si coborarea de pe platanul cantarului se realizeaza cu mecanismul de cantarire blocat, pentru a evita dezechilibrarea aparatului. Inaintea fiecarei utilizari, cantarul se va verifica prin "punere la zero".

Determinare grosimii plicilor cutanate se face cu ajutorul adipocentimetrului (caliper), pe partea dreapta a corpului. Cu ajutorul degetelor police si index de la mana stanga a examinatorului se penseaza usor pielea cu tesutul adipos subiacent pentru a forma un fald cutanat (plica) de aproximativ 1 - 1,5cm. Pentru verificarea continutului faldului cutanat, se va solicita o contractie musculara a zonei respective. Daca nu apare tensiune in faldul cutanat inseamna ca nu contine masa musculara si se procedeaza la masurarea grosimii acestuia.

Figura 1.3 - Determinarea grosimii plicii cutanate abdominale. A-localizarea locului de determinare B-aplicarea caliperului.

Zonele de electie sunt (Vezi Figura 1.4) :

Triceps (t), la unirea 1/3 medii cu 1/3 superioara, pe linia mediana a fetei posterioare a bratului (la jumatatea distantei dintre acromion si procesul olecranian). Plica este verticala.

Subscapular (s), la varful scapulei, la 1-2 cm sub unghiul scapular inferior. Plica este oblica.

Flanc (f), la nivelul intersectarii liniei axilare medii cu rebordul costal. Plica poate fi verticala sau orizontala

Abdomen (a), in 1/3 medie a liniei imaginare care uneste spina iliaca antero-superioara de ombilic. Plica poate fi verticala sau orizontala.

Coapsa (c), in 1/3 medie a fetei anterioare a coapsei, pe linia mediana anterioara. Membrul inferior este relaxat in totalitate, prin sprijinirea usor pe varf a labei piciorului; in acest fel, greutatea intregului corp este repartizat pe membrul inferior colateral.

Figura 1.4 - Localizarea plicilor cutanate. A1-plica toracala anterioara, A2-plica crestei iliace, A3-plica coapsei, A4-plica abdominala, B5-Plica spatelui, B6-plica tricipitala, C7-plica axilara medie sau plica flancului.

plici cutanate aditionale, utilizate pentru determinarea densitatii corporale

plica de la nivelul crestei iliace (c.i). Plica diagonala, pe linia axilara anterioara imediat deasupra crestei iliace, urmarind curbura naturala a crestei iliace, sau pe linia medio-axilara imediat deasupra crestei iliace.

plica toracica anterioara, determinata la nivelul pectoralului (t.a). Plica este oblica. La barbati, localizarea plicii este la jumatatea distantei dintre linia axilara anterioara si mamelon. La femei, localizarea plicii este la treimea laterala a distantei dintre linia axilara anterioara si mamelon

Toate datele vor fi inregistrate in tabelul 1.1

Tabel 1.1

Determinarea indicelui de masa activa (IMA) (1)

Indicele DAVENPORT de masa activa (IMA) este raportul dintre greutatea corporala exprimata in kilograme (Kg) si patratul inaltimii corporale exprimata in metri (m). Formula utilizata pentru calculul IMA este :

(1.1)

IMA reprezinta de fapt o evaluare a musculaturii scheletice a subiectului. Se mai poate calcula si utilizand masa activa reala a subiectului.

ABRAHAMS citat de HEYTERS, propune pentru calculul IMA o diferentiere pe sexe, utilizand formula Davenport pentru sexul masculin, in timp ce pentru sexul feminin, greutatea corporala va fi raportata la T^3/2. Formula va fi deci :

(1.2)

Daca raportam masa activa la cubul taliei, vorbim despre indicele ACS (Active Corporal Substance), formula de calcul fiind urmatoarea (2):

(1.3)

Valorile obtinute le vom introduce in tabelul 1.2.

Determinarea densitatii corporale (DC) cu ajutorul plicilor cutanate

In acest scop vom utiliza formulele propuse de Jackson, Pollok si Ward, diferentiate pe sexe.

Pentru barbati (3), atat sportivi cat si nesportivi vom utiliza formula :

DC=1,10938 - 0,0008267 (X₁) + 0,0000016(X₁)² - 0,0002574 (X₂)  (1.4)

unde :

DC = densitatea corporala, exprimata in g/cm³

X₁ = suma plicilor de la nivelul pieptului, abdomenului si coapsei, exprimate in milimetri (mm)

X₂ = varsta in ani (valoarea cea mai apropiata la momentul evaluarii)

Pentru femei nesportive (4) vom utiliza formula :

(1.5)

unde :

DC = densitatea corporala, exprimata in g/cm³

X₁ = suma plicilor de la nivelul tricepsului, crestei iliace si coapsei, exprimate in milimetri (mm)

X₂ = varsta in ani (valoarea cea mai apropiata la momentul evaluarii)

Pentru femei sportive (4) vom utiliza formula :

(1.6)

unde :

DC = densitatea corporala, exprimata in g/cm³

X₁ = suma plicilor de la nivelul tricepsului, abdomenului, crestei iliace si coapsei, exprimate in milimetri (mm)

X₂ = varsta in ani (valoarea cea mai apropiata la momentul evaluarii)

Valorile obtinute le vom introduce in tabelul 1.2.

Determinarea procentului de tesut adipos si masa activa, tinand cont de densitatea corporala (1; 5).

Pentru determinarea procentului de tesut adipos (%TA) din structura corporala vom utiliza formula 1.7, care tine cont de densitatea corporala :

(1.7)

In continuare vom determina masa de tesut activ (MA) din structura corporala utilizand formula :

(1.8)

unde :

G = greutatea reala (actuala) exprimata in Kg

Masa activa calculata astfel, reprezinta MA_R (masa activa reala).Valorile obtinute se inscriu in tabelul 1.2.

Determinarea masei active si a tesutului adipos real cu ajutorul plicilor cutanate si a suprafetei corporale

Se porneste cu determinarea procentului de tesut adipos, cunoscand suprafata corporala (SC) si grosimea a cinci plici cutanate (spate, triceps, flanc, abdomen, coapsa). SC se determina cu ajutorul nomogramei DUBOIS, tinand cont de inaltimea si greutatea corporala (Figura 1.5).

%TA = Scelor 5 plici cutanate (mm) x 0,15 + 5,8 + SC (m²)  (1.9)

in continuare determinam greutatea in Kg a masei de tesut adipos al corpului, utilizand formula :

TA (Kg) = G (Kg) x TA / 100 (1.10)

Cunoscand greutatea tesutului adipos al corpului, vom putea determina greutatea masei active, in felul urmator :

MA (Kg) = G (Kg) - TA (Kg) (1.11)

Figura 1.5 - Nomograma DUBOIS, pentru determinarea suprafetei corporale.

Si la acest punct am vorbit despre valori reale ale greutatii tesutului adipos si masei active, avand in vedere ca am utilizat ca element de referinta greutatea reala (2; 6). Valorile obtinute se inscriu in tabelul 1.2.

Determinarea masei active si a tesutului adipos optim, respectiv a greutatii optime.

In principiu masa activa optima reprezinta 89% din greutatea corporala, restul de 11% fiind reprezentat de tesutul adipos optim.

Pentru calculul masei active otime (MA_O) vom utiliza formula :

MA_O (Kg) = G (Kg) x 89 / 100 (1.12)

Pentru determinarea tesutul adipos optim, vom tine cont de masa activa reala a subiectului, utilizand formula de mai jos :

TA_O (Kg) = MA_R x 11 / 100 (1.13)

Prin insumarea valorilor obtinute pentru masa activa optima si tesutul adipos optim, obtinem valoarea greutatii optime (G_O) a subiectului.

G_O (Kg) = MA_O (Kg) + TA_O (Kg) (1.14)

Pentru determinarea masei active optime se poate utiliza si formula 1.8, formula in care se tine cont de procentul optim de tesut adipos considerat pentru subiectul luat in discutie. Acest procent depinde de sex, varsta si sportul practicat, sau la nesportivi, de tipul de activitate cotidiana.

Cunoscand greutatea masei active optime, prin utilizarea formulei de mai jos se poate determina greutatea corporala optima (1), tinand cont in acelasi timp de procentul optim de tesut adipos considerat la subiect :

(1.15)

Valorile obtinute se inscriu in tabelul 1.2.

Se calculeaza in continuare mediile aritmetice pe coloane de indicatori, dupa care se trece la reprezentarea grafica a marimilor obtinute pentru a putea realiza o discutie a acestor valori (care definesc structura corporala a unui subiect respectiv a unui grup). Se va alege varianta grafica cea mai potrivita pentru aceasta reprezentare.

Tabel 1.2

Se va lua in discutie diferenta dintre G_O si G_R, MA_O si MA_R, TA_O si TA_R, in scopul ajustarii regimului alimentar al subiectului fata de necesitati respectiv a tipului de antrenament in raport de etapa si structura corporala.

BIBLIOGRAFIE