ERORI MEDICALE

ERORI MEDICALE

1. Definitia erorii medicale

Eroarea medicala reprezinta un diagnostic sau un tratament incorect sau incomplet al unei boli rani sindrom comportament infectie sau al unei alte dureri.

Definitiile erorilor medicale sunt supuse discutiei deoarece exista multe tipuri de erori medicale-de la erori usoare la erori grave- si cauzalitatea este adesea prost determinata. Statisticile sudiului Health Grades (Grade de Sanatate), bazat pe date AHRQ(Agency for Healthcare Research and Quality , s-au bazat pe date administrative, nu pe date clinice, si au omis destul de mult multicauzalitatea rezultatelor.[3]

Erorile medicale pot fi :

erori de diagnostic

erori in administrarea de medicamente erorile de medicatie

erori in performantele chirurgicale ale procedurilor , sau in utilizarea altor tipuri de terapie

erori in utilizarea echipamentelor,

erori in interpretarea rezultatelor de laborator

In Statele Unite, se estimeaza ca erorile medicale duc in fiecare an la 44000 pana la 98000 de decese inutile si la 1 000 000 raniri in exces.

Factori de risc implicati in aparitia erorilor medicale

Erorile medicale afecteaza unul din zece pacienti in intreaga lume. Ca si regula generala, o eroare medicala are loc cand un furnizor de servicii medicale alege o metoda neadecvata de ingrijire, sau furnizorul de servicii medicale alege solutia corecta de ingrijire, dar o executa incorect. Erorile medicale sunt descrise adesea ca si erori umane in sistemul sanitar.

Eroarea umana a fost implicata in aproape 80% din evenimentele adverse care au loc in sistemele sanitare complexe. Marea majoritate a erorilor medicale rezulta din sisteme defecte si procese prost create versus practici necorespunzatoare sau medici incompetenti.

Erorile medicale sunt asociate cu existenta unor medici si asistente fara experienta, cu aparitia unor proceduri noi, a extremelor de varsta, ingrijirii complexe si ingrijirii de urgenta.[6]

Comunicarea insuficienta (fie in limba nativa sau, dupa cum poate fi cazul pentru pacientii straini in alta limba), documentarea neadecvata, scrisul indescifrabil, rapoartele asistent-pacient inadecvate, si medicamente cu denumiri asemanatoare pot contribui la aparitia erorilor medicale.

Actiunile pacientilor pot si ele sa contribuie semnificativ la aparitia erorilor medicale. Regresele, de exemplu, se datoreaza adesea modului gresit de apreciere al pacientilor.

Lipsa de somn a fost si ea incriminata ca si factor care contribuie la aparitia erorilor medicale. Un studiu american a aratat ca medicii internisti care au dormit mai putin de 24 de ore au dublat sau triplat numarul de erori medicale care puteau fi prevenite, incluzindu-le pe acelea care au avut ca rezultat ranirea sau decesul.

În anul 2000, a fost publicat un studiu "To Err Is Human" (A gresi e omeneste) realizat de Institutul De Medicina din Washington care afirma ca problema in erorile medicale nu consta in oamenii rai din sistemul sanitar - ci in fapul ca oamenii buni lucreaza in sisteme proaste care trebuie facute sa fie mai sigure.

Toate erorile medicale reprezinta o preocupare semnificativa pentru siguranta pacientului. Acele erori medicale care sunt considerate "ca putand fi prevenite" reprezinta o arie de cercetare continua. Aceasta cercetare este necesara deoarece majoritatea erorilor medicale sunt considerate ca putand fi prevenite.

Lista de erori medicale care pot fi prevenite include:

instrumente chirurgicale uitate in timpul operatiei,

chirurgia pe loc gresit, administrarea medicatiei nepotrivite cand a fost comandata cea corecta, sau

transplatarea de organe la grupa de sange gresita.

Pe de alta parte, erorile medicale mai putin evidente si mai dificil de controlat includ acele erori care pot fi prevenite si care sunt ilustrate in rapoartele studiilor de caz, in care unul sau mai multi experti revizuiesc deciziile de tratament ale unui medic si concluzioneaza ca hotararea medicului a fost incorecta.

De multe ori erorile medicale au loc in tratamentul bolilor psihice. Cei care sufera de dereglarea disociativa a identitatii au de obicei o istorie psihiatrica ce contine trei sau mai multe dereglari mentale si esecuri anterioare ale tratamentului. Neincrederea unor doctori legata de validitatea dereglarii disociative a identitatii poate sa se adauge si ea la diagnosticarea gresita.

Studiile au aratat ca:

dereglarea bipolara a fost adesea diagnosticata gresit ca depresie majora. Diagnosticarea sa timpurie ii face pe medici sa fie atenti la caracteristicile depresiei pacientului si, de asemenea, sa se uite dupa semiologie hipomaniaca sau maniaca, actuala sau anterioara.

o problema obisnuita este, de asemenea, si diagnosticarea gresita a schizofreniei. Pot exista intarzieri lungi pana ce pacientii sa obtina un diagnostic corect al acestei boli.

Prevalenta aparitiei erorilor medicale

in ciuda progreselor remarcabile in tehnologia si serviciile din sistemul sanitar, prea multi pacienti mor sau sunt raniti ca si consecinta a erorilor medicale.

Un studiu ce se axeaza pe spitalizarile dintre anii 2002-2004 din Statele Unite a aratat ca aproximativ 83 000 de decese care puteau fi prevenite au avut loc in fiecare an. Erorile medicale au loc in spitale si alte unitati ale sistemului sanitar, cum ar fi clinicile, birourile medicilor, farmaciile, sanatoriile particulare, centrele de urgenta si casele pacientilor.

Un studiu britanic publicat in 2002, sugereaza ca unul din cinci americani (22%) raporteaza ca ei, sau un membru al familiei lor, au avut de-a face cu un anumit tip de eroare medicala.

Biroul Inspectorului Medical de la Administratia Veteranilor (VA) din Marea Britanie a raportat un total de 2027 erori medicale din iunie1997 pana in decembrie 1998, dintre care mai mult de 700 au dus la decese accidentale ale pacientilor sau sinucideri.

Conform Agentiei pentru Cercetarea si Calitatea Sistemului Sanitar European (2002), se estimeaza ca in jur de 7000 de oameni mor in fiecare an din cauza erorilor de medicatie - cu aproximativ 16% mai multe decese decat numarul atribuit ranirilor la locul de munca (6000 decese).

Descoperirile Institutului de Medicina din Washington ( 1999), arata ca in toate spitatele din Statele Unite costurile marite pentru erorile medicale care pot fi prevenite costa economia in jur de 2 miliarde $ in fiecare an.

Studiile extrapolate sugereaza ca ,,180 000 de oameni mor in fiecare an, partial ca si rezultat al ranirii iatrogene, echivalentul a trei prabusiri de avioane de linie tot la 2 zile".

Conform unui studiu din 2005 asupra dosarelor a 39 milioane de pacienti, 241 280 decese in timpul spitalizarii intr-un spital din SUA au fost atribuite uneia sau mai multor erori medicale care puteau fi prevenite.

În fiecare an, din 2001 pana in 2003, studiul a aratat ca numarul de erori medicale sau "incidente legate de siguranta pacientilor" din spitalele americane a fost de aproximativ 1,18 milioane, cu un cost pentru Medicare de aproape 3 miliarde $ anual.

Uneori apar dificultati in masurarea frecventiei erorilor.

Aproximativ 1% din internarile in spital prezinta un eveniment advers datorita neglijentei. Totusi, greselile sunt de fapt mult mai comune deoarece aceste studii identifica doar greselile care duc la evenimente adverse masurabile care au loc imediat dupa erori. Examinarile independente ale planurilor de tratament al medicilor sugereaza ca 14% din internari pot beneficia de o luare a deciziilor imbunatatita. Multe dintre beneficii ar fi intarziat manifestarile. Chiar si acest numar poate fi o subestimare.

Un studiu sugereaza ca, in Statele Unite, adultii primesc doar 55% din ingrijirea recomandata. În acelasi timp, un al doilea studiu a descoperit ca 30% din ingrijirea din Statele Unite ar putea sa nu fie necesara. De exemplu, daca un doctor nu reuseste sa comande o mamograma care trebuia sa fie facuta in trecut, aceasta greseala nu va aparea in primul studiu. Si din cauza ca nici un eveniment advers nu a avut loc in timpul monitorizarii scurte a studiului, greseala nu ar aparea nici ea in al doilea studiu deoarece doar planurile principale de tratament au fost criticate. Oricum, greseala ar fi inregistrata in cel de-al treilea studiu. Daca un medic recomanda un tratament sau test care nu este necesar, acesta ar putea sa nu apara in nici unul dintre studii.

4. Cauzele aparitiei erorilor medicale

Ø   Tratament inadecvat sau sub standard, sau neputinta de a oferi un tratament.

Ø   Ar putea exista erori in prescrierea de medicatie, sau o manipulare gresita a medicatiei. Ar putea exista greseli ale personalului medical sau ale unui farmacist de a administra medicamentele potrivite pacientului in cantitatea corecta.

Ø   Munca suplimentara si oboseala personalului medical chemat sa efectueze

sarcini in plus. Asistentele ale caror tura depaseste 12,5 ore au o tendinta de trei ori mai mare sa faca o eroare medicala decat o asistenta care lucreaza 8,5 ore sau mai putin. Rata de eroare creste asemanator dupa ce o asistenta lucreaza mai mult de 40 de ore pe saptamana, indiferent de durata turelor.

Ø   Lipsa de mai multe prevederi sau puncte de verificare in sistemul sanitar.

Ø   Esecul de a monitoriza un pacient

Ø   Lipsa acordului preliminar in scris

Ø   Esecul de a preveni ranirea pacientului (de exemplu cazaturi) pe proprietatea unitatii medicale

Ø   Esecul de a urmari directivele de dezvoltare.Comunicarea inadecvata intre diferiti furnizori de servicii medicale sau intre furnizori si pacienti.

Ø   Pastrare incorecta a dosarelor

Conform Agentiei pentru Cercetarea si Calitatea Sistemului Sanitar European, unele erori medicale de mare importanta, specifice sub-specialitatilor ar fi:

accidente cauzate la nastere (lipsa de oxigen este una din cauzele majore, si la fel este si trauma mecanica,ce poate aparea atunci cand bebelusul ia o pozitie neobisnuita in timpul nasterii, sau cand bebelusul este prea mare sa treaca cu usurinta prin canalul de nastere).

complicatii chirurgicale

complicatii legate de anestezie, cum ar fi esecul de a administra anestezia in siguranta.