Examenul cavitatii bucale si al faringelui

Examenul cavitatii bucale si al faringelui

Simptomatologie clinica

1.Odinofagia sau disfagia buco-faringiana reprezinta dificultatea de deglutitie

buco-faringiana in momentul ingestiei alimentelor.

Cauze locale: glosita, angina, stomatita, candidoza bucala, flegmonul amigdalian

Cauze generale: anemia feripriva, anemia Biermer, tetanosul

2.Glosodinia sau durerea linguala

Cauze locale: inflamatii, ulceratii sau tumori linguale, carii dentare, proteze dentare

Cauze generale: anemia Biermer, anemia feripriva, epilepsia, diabetul zaharat, uremia, ciroza hepatica

3.Dureri la nivelul cavitatii bucale de alte cauze: stomatite, gingivite, pulpite dentare, nevralgia de trigemen

4.Modifcari ale gustului apar la pacientii cu carii dentare, gingivite, pioree alveolara, rinosinusite cronice, amigdalite acute si cronice, igiena deficitara.

Gustul acru: apare la pacientii cu reflux gastro-esofagian, ulcer duodenal.

Gustul metalic: apare in intoxicatiile cu plumb, pancreatite cronice.

Gustul amar: apare in afectiunile biliare, enteropatii cronice.

5.Tulburari de salivatie

Hipersalivatia (sialoree, ptialism): cresterea secretiei salivare apare in eruptii dentare la copii, stomatite, crize comitiale, parazitoze, sarcina. Frecvent, hipersalivatia poate fi insotita de senzatia de greata.

Hiposalivatia (asialia): scaderea secretiei de saliva apare in litiaza salivara, in intoxicatia cu atropina si opiacee, stari de deshidratare.

Antecedentele personale patologice

In copilarie se pot descrie malformatii congenitale care pot fi corectate chirurgical: buza de iepure (cheiloschizis), gura de lup (palatoschizis), lueta bifida.

In unele boli hematologice cum ar fi anemia feripriva, apare limba zmeurie, dureroasa; in anemia Biermer, limba depapilata, lucioasa cu tulburari de gust; in sindroame hemoragipare si leucemii apar leziuni ulceronecrotice, ulcerohemoragice, bule hemoragice, gingivoragii.

Ingestia accidentala sau voluntara de substante caustice duce la tulburari importante la nivelul cavitatii bucale cu urmari tardive la nivelul tractului esofagian.

Conditii de viata si de munca

In trecut si mai rar in prezent se poate intalni lizereul gingival la persoanele care lucreaza cu metale grele de tipul Pb, Hg, Bi, Cr.

La potatorii si fumatorii cronici pot apare leziuni bucale de tipul stomatitelor, glositelor, leucoplaziilor, neoplasm lingual.

Examenul clinic - cuprinde examinarea buzelor si a cavitatii bucale prin inspectie si uneori palpare.

La nivelul buzelor pot sa apara:

modificari de forma si volum: buza de iepure, buze de tapir in edemul Quincke, cresterea in volum a buzelor in mixedem si acromegalie

modificari de culoare: buze palide in anemii feriprive; buze rosii in policitemia vera; buze carminate in ciroza hepatica; buze cianotice in stenoza mitrala, cord pulmonar cronic, insuficienta cardiaca

La examenul buzelor se mai pot descrie:

cheilita angulara (zabaluta) – leziune care apare la coltul buzelor, foarte dureroasa, in caz de anemie feripriva, hipovitaminoza B

herpesul labial – apare sub forma de vezicule foarte dureroase in faza de instalare a pneumoniei sau virozelor

epiteliomul buzei – apare ca o ulceratie la nivelul buzei, frecvent intalnita la fumatorii de pipa sau tigareta

in sifilisul primar poate sa apara ulceratie rosie cu margini indurate

in starile de deshidratare pot sa apara cruste albicioase la nivelul buzelor

Examenul buzelor se continua cu examenul obiectiv al cavitatii bucale care uneori este imposibil de efectuat in caz de trismus, fenomen ce apare in tetanie, tetanus, flegmon amigdalian.

Examenul dintilor

Dentitia deficitara poate sa aiba repercursiuni asupra unei bune functionari a tubului digestiv.

La examenul dintilor pot sa apara:

paradontoze – frecvent intalnite in bolile metabolice (diabet zaharat), boli endocrine, boli neurovegetative

anomalii de pozitie si aspect striat transversal in rahitism

dinti patati de culoare brun galbuie la fumatori sau in caz de fluoroza

carii dentare si granuloame radiculare

dintii - in sifilisul congenital pot sa apara incisivii superioari rari in aspect de „scarita de sa” care poarta numele de dintii Hutkhinson (fac parte din triada Hutkhinson alaturi de cheratita interstitiala si surditatea labirintica)

Examenul gingiilor

In mod normal gingia are o culoare roz, cu marginea libera aderenta la dinti.  Inflamatia gingiilor poarta numele de gingivita si poate fi:

gingivita simpla: in carii dentare, proteze deficitare, parodontoze

gingivita hipertrofica: in diabet zaharat, mixedem, scorbut, leucemia acuta; uneori poate sa apara si in sarcina

gingivita hemoragica: in leucemii acute si cronice, sindroame hemoragipare, scorbut

gingivita ulceronecrotica: in infectiile cu fusospirili gingiile prezinta ulceratii acoperite cu membrane galben-cenusii

gingivitele din intoxicatii cu metale grele: lizereu gri-negricios (lizereu Burton) in intoxicatia cu Pb; lizereu albastru-rosietic in intoxicatia cu bismut; gingivita ulcerohemoragica in intoxicatia cu mercur

Examenul fetei interne a obrajilor

Examenul cuprinde modificari de culoare, prezenta de eruptii, ulceratii, placi la nivelul fetei interne a obrajilor. Inflamatia intregii mucoase bucale se numeste stomatita.

Cauzele stomatitelor:

primitive: infectioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare); toxice (mercur, bismut)

secundare: diabet zaharat, leucemii acute, scorbut

Forme de stomatita:

stomatita eritematoasa sau catarala apare cu o mucoasa rosie, tumefiata cu senzatie de uscaciune, hiposalivatie, uneori cu depozite alb-galbui; se intalneste in proteze dentare inadecvate, la fumatori, alcoolici, igiena deficitara

stomatita aftoasa sau ulceroasa se caracterizeaza prin prezenta unor vezicule care se sparg si lasa ulceratii superficiale, dureroase, cu margini galbui si areola eritematoasa. Apare in infectiile cu herpes virus, sindrom Behcet.

stomatite ulceroase si ulceromembranoase apar in infectii cu fusospirili si se manifesta prin mucoasa bucala sfacelata cu ulceratii neregulate, acoperite de depozite cenusii; este insotita de hipersalivatie si dureri la masticatie

stomatitele gangrenoase apar pe fondul unor boli grave (boli eruptive, SIDA) datorita infectiei cu fusospirili si streptococi putand avea evolutie mutilanta.

stomatita cremoasa: aparitia de depozite albicioase cremoase secundare tratamentului prelungit cu antibiotice sau corticoizi, frecvent fiind incriminata infectia cu Candida albicans.

leucoplazia buzei poate sa se continue si la nivelul fetei interne a obrajilor sau pe planseul bucal constituind leziuni precanceroase

stomatite de cauze hematologice: prezenta de leziuni purpurice si ulcero-hemoragice in caz de leucemii acute si cronice, purpura trombocitopenica

Examenul boltei palatine

Este important mai ales in prezenta modificarilor congenitale – palatoschizis, microsferocitoza (bolta ogivala). Mai rar se intalneste posibilitatea comunicarii buco-nazale secundara abcesului sau gomei sifilitice.

Examenul valului palatin si al luetei

La examinarea acestora pot sa apara: edematierea lor in caz de edem alergic Quincke,  prezenta de vezicule in boli infectioase virale.

Paralizia valului palatin uni sau bilaterala apare in sindroame bulbopontine sau in paralizia pseudobulbara. In caz de paralizie bilaterala datorita luetei si valului care sunt imobile, deglutitia este imposibila, iar in cazul paraliziei unilaterale apare semnul cortinei (ridicarea valului palatin de partea sanatoasa si deplasarea luetei de aceeasi parte la pronuntarea vocalei „a”).

Examenul limbii

La examenul limbii se urmaresc volumul, mobilitatea si aspectul acesteia.

Modificarile de volum

macroglosia: acromegalie, mixedem, amiloidoza, edem Quincke, tumori linguale

microglosia: leziuni bulbare, paralizie de hipoglos, paralizie generala progresiva, tabes, atrezia limbii

Modificari de mobilitate

imposibilitatea de a scoate limba: febra tifoida, tifos, boli comsumptive, paralizie de nerv hipoglos

tremuraturi ale limbii: intoxicatii etanolice sau cu mercur, scleroza in placi, paralizie generala progresiva, tireotoxicoza

devierea limbii spre partea bolnava: paralizia de hipoglos, tumori cerebrale, hemoragii cerebrale

Modificari ale aspectului limbii

limba saburala sau limba incarcata apare datorita perturbarii mecanismului de indepartare a celulelor exfoliate, limba ramanand acoperita de un strat alb galbui, cremos. Apare in: insuficienta hepatica, stari febrile cu deshidratare, amigdalite, gingivite, tulburari gastrice, tulburari de masticatie

limba uscata sau prajita apare in: vegetatii adenoide, diabet zaharat decompensat, diabet insipid, sindrom diareic acut, stenoza pilorica, peritonite acute, sindrom Sjögren (stari de deshidratare accentuata)

limba rosie depapilata cu senzatie de arsura poarta numele de glosita Hunter si apare in anemia pernicioasa

limba rosie, zmeurie apare in anemia feripriva severa

limba albicioasa apare in stari febrile, febra tifoida

limba de papagal: depuneri brun negricioase pe fata dorsala; apare in pneumonii, stari septicemice

limba geografica: prezenta de numeroase santuri profunde poate sa apara in achilia gastrica, anemia pernicioasa, sifilis congenital

limba rosie zmeurie cu epiteliul descuamat dar cu prezenta papilelor, apare in ciroza hepatica, insuficienta hepatica, diabet zaharat decompensat, ulcer gastro-duodenal

leucoplazia linguala: prezenta de placi alb-sidefii cu margini ridicate sau deprimate apare in lues, marii fumatori, suflatorii de sticla, constituie o stare precanceroasa

limba cu ulceratii: pot apare secundar traumatismelor (carii dentare, proteze, crize comitiale); sifilis, neoplazii

limba cu escare: sunt produse de substante corozive, ingestia de acizi sau baze

Examenul planseului bucal

Se face punand pacientul sa ridice limba pentru a atinge cu virful, bolta palatina. Prezenta unui frau lingual scurt sau absent la copii determina tulburari de vorbire si de mobilitate a limbii.

Alte modificari: in sialadenitele submandibulare, chiste salivare moi, mobile, albastrui, flegmonul spatiului submandibular de natura streptococica

Examenul faringelui

Datorita prezentei inelului limfatic Waldayer si amigdalelor palatine, faringele constituie una din cele mai importante bariere impotriva infectiilor. Inflamatia de la acest nivel inclusiv a pilierilor, valului, luetei, peretelui posterior poarta denumirea de angina.

Tipuri de angina acuta:

Angina catarala (eritematoasa) – hiperemia faringelui de natura bacteriana sau virala (frecvent streptococul).

Angina pultacee – reprezinta evolutia unei angine eritematoase cu aparitia de puncte galbui, mici cu aspect cremos, depuse la nivelul criptelor amigdaliene; in cadrul ei se poate descrie abcesul sau flegmonul periamigdalian si abcesul retrofaringian caracterizate prin disfagie intensa, febra si trismus

Angina herpetiforma (herpangina) – prezenta unei angine eritematoase cu vezicule mici care lasa la rupere, ulceratii

Angina ulcero-membranoasa – prezenta de ulceratii amigdaliene cu depozite cenusii murdare care se detaseaza; apare in infectii cu fusospirili, mononucleoza infectioasa

Angina pseudomembranoasa – prezinta hiperemie faringiana cu amigdalele acoperite de depuneri albicioase care se transforma in false membrane si care la detasare lasa leziuni sangerande; aspect tipic in angina difterica

Angina necrotica – leziuni ulceronecrotice si ulcerohemoragice fara lizereu de demarcatie in agranulocitoza si leucemie acuta

Examene de laborator:

A.     Hemoleucograma

B.     Exudat faringian

C.     ASLO

D.    Proteina C reactiva

E.     Biopsie si examen histopatologic din formatiuni tumorale

F.     Teste imunologice

Mirosul cavitatii bucale are importanta in anumite boli, constituind chiar un semn distinctiv: miros amoniacal in uremie; miros de acetona in acidocetoza diabetica; miros fetid in supuratiile pulmonare; miros alcoolic in intoxicatia cu alcool; miros de usturoi in intoxicatia cu fosfor si de migdale amare in intoxicatia cu cianuri; fecaloid in ocluzia intestinala