Fiziologia aparatului digestiv

FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Aparatul digestiv aprovizioneaza organismul cu substante nutritive: apa, vitamine, sarurui minerale. El se interpune intre mediul intern si cel extern. Este format din tub digestiv si organe anexe.

Tubul digestiv este alcatuit din

cavitatea bucala;

faringe;

esofag;

stomac;

intestin subtire ( duoden, jejun, ileon);

intestin gros (cec, colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid si rect)

Organele  anexe sunt: limba, dintii, glandele cu secretie externa (salivare,pancreas si ficat).

Peretele tubului digestiv este format din 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si adventice.

1.mucoasa (spre interior) - formata din celule epiteliale ce difera de la o regiune la alta;

musculatura mucoasei a carei contractie formeaza pliurile mucoasei;

2. submucoasa cu tesut conjunctiv, glande, fibre nervoase si vase de sange.

3 .Stratul muscular din doua componente:

Musculatura circulara spre interior, de 3-5 ori mai groasa decat musculatura longitudinala dispusa spre exterior.

4.  Adventicea (tunica externa) un invelis conjunctiv dispus la suprafata.

Componenta abdominala a tubului digestiv este acoperita de seroasa peritoneala avand o foita parietala aplicata pe peretele abdomenului si una viscerala ce inconjoara stomacul, intestinul subtire, colonul transvers si sigmoid si se continua cu mezenter care contin vase de sange si nervi.

Peritoneul trece peste colonul ascendent si descendent si peste pancreas (organe retroperitoneale)

Vascularizatia provine din:

Aorta descendenta pentru organele din abdomen (splanhne);

aorta abdominala prin:

trunchiul celiac

artera mezenterica superioara;

artera mezenterica inferioara;

artera hiogastrica.

Intoarcerea venoasa se face prin:

vena porta care se varsa in capilarele sinusoide ale ficatului;

vena centro-lobulara;

venele suprahepatice

vena cava inferioara.

In acest fel, in calea substantelor absorbite se gaseste ficatul care prin celulele reticulo-endoteliale - celulele Kapfer, opreste microorganismele si particulele straine patrunse pe cale digestiva.

Ficatul opreste si prelucreaza ½ - 2/3 din substantele absorbite.

Circulatia splanhnica se intensifica in timpul digestiei deoarece

unii hormoni secretati in timpul digestiei produc vasodilatatie (CCK, gastrina, VIP, secretina);

in timpul activitatii secretorii se formeaza bradikinina - substanta vasodilatatorie;

in timpul digestiei se consuma oxigen - scade presiunea oxigenului ceea ce produce vasodilatatie.

Parasimpaticul produce vasodilatatie indirect prin stimularea activitatii glandelor.

Simpaticul produce vasoconstrictie, dar tesutul scapa repede de aceasta actiune prin factorii vasodilatatori rezultati din metabolism.

Constrictia venelor din teritoriul splanhnic sub actiunea SNS (sistem nervos simpatic) indreapta sangele spre teritorii cu importanta vitala in situatii cum ar fi socul hemoragic (se pot mobiliza 200-300 ml de sange).

Inervatia este asigurata in primul rand de SNE (sistemul nervos enteric). SNE este reprezentat de cele 2 plexuri:

1.       mienteric sau Auerbach (vegetativ) -situat intre cele 2 straturi musculare circular si longitudinal.

2.       submucos sau Meissner (vegetativ) situat in submucoasa.

SNE e format din cca 100 milioane de neuroni (aproximativ numarul neuronilor din maduva spinarii) si prelungirile lor amielinice.

Neuronii sunt:

senzitivi;

efectori;

interneuroni.

Neuronii senzitivi (1/3) trimit dendritele spre mucoasa si spre muschi. Ele (dendritele) joaca rol de receptori fiind excitate de distensie, tact, factori chimici din compozitia chimului.

Stimulii sunt transmisi direct sau prin inmtermediul neuronilor efectori.

Neuronii efectori (motori) din plexul mienteric trimit axonii spre muschii celor doua straturi, determinand contractia lor.

Neuronii efectori din plexul submucos inerveaza glandele, celulele endocrine, epiteliile si vasele de sange comandand vasoliditatia.

Neuronii din SNE elaboreaza un numar mare de mediatori chimici cum ar fi: Acch (acetilcholina), NA (noradrenalina), serotonina, Substanta P, somatostatina, VIP, neurotensina, bombezina, encefalina, NO etc, unii cu actiune incomplet elucidata (Acch si VIP - vasodilatatie, Acch, substanta P - contractie musculara, VIP si NO - relaxare musculara) etc.

SNE este cel care regleaza activitatea aparatului digestiv. Asupra lui se exercita influenta din partea sistemului nervos vegetativ  (SNV).

Parasimpaticul

Este reprezentat de nervii vagi si nervii pelvici.

Nervii vagi au originea in nucleul dorsal al vagului din bulb.

Cel de-al 2-lea neuron se gaseste in SNE- neuronul efector din plexuri.

Nervii pelvici au originea in maduva sacrala (S2-S4).

Al doilea neuron se afla in plexuri.

Sistemul nervos simpatic (SNS

SNS are primul neuron in coarnele laterale al maduvei spinale (T2-L5), axonul acestuia prin nervii splanhnici strabat ganglionii paravertebrali.

Al 2-lea neuron este situat in ganglionii prevertebrali: celiac, mezenterici, hipogastric.

Axonii acestui neuron ajung in plexuri unde:

unii inhiba activitatea neuronilor efectori;

altii produc vasoconstrictie sau influenteaza negativ direct activitatea musculara.

Simpaticul stimuleaza contractia musculaturii mucoasei. In general reduce activitatea digestiva.

La nivelul SNE se inchid reflexele scurte, locale de reglare a activitatii digestive (arcul reflex e format din receptor-neuron senzitiv - neuron efector - efectori).

Unele reflexe se inchid in ganglionii prevertebrali (gastro-colic, entero-gastric etc.)

SNE participa si la realizarea unor reflexe lungi ce se inchid in axul cerebro-spinal (de ex. de defecatie - in maduva; vago-vagal - in nucleul dorsal din bulb) aceasta deoarece nervii vegetativi (vagi, pelvici) pe langa fibre eferente are si foarte multe fibre aferente, (senzitive).

Aceste fibre senzitive au corpul neuronal in ganglionul atasat nervului, dendrita ajunge la mucoasa sau musculatura jucand un rol de receptor sau face sinapsa cu un neuron senzitiv din plex.

Stimulul ajunge in nucleul din axul cerebro-spinal unde se inchide reflexul.