Fiziologia ochiului uman

Fiziologia ochiului uman

Refractia oculara

Globul ocular este alcatuit dintr-o serie de elemente refringente precum:

• Corneea
• Umoarea apoasa
• Cristalinul
• Corpul vitros

Toate acestea alcatuiesc dioptrul ocular.

Sistemul de dioptri sferici centati ai ochiului este alcatuit din 4 suprafete dioptrice principale:

1. Fata anterioara a corneei, care separa aerul n=1 de parenchimul corneean n=1,337, cu o reza de curbura medie r =7,8mm si o valoare dioptrica D=+48.
2. Fata posterioara a corneei, care separa parenchimul corneean de umoarea apoasa n=1,337, cu o raza medie r =6,5 mm si o valoare dioptrica D=-6
3. Fata anterioara a cristalinului, care separa umoarea apoasa de substanta cristalina.

Pentru optica fiyiologica se admite pentru ansamblul cristalinului o valoare medie n= 1,415. In  repaus acomodativ r=10,5 si D=+7,4

4. Fata posterioara a cristalinului, care separa fibrele cristalinului n=1,415, de vitros n=1,337, cu raza de curbura r=6mm si D=+13

Valoarea dioptrica totala a corneei este de D=+42,1 dioptrii.

Valoarea dioptrica totala a cristalinului este de D=+20,06 dioptrii

Valoarea dioptrica totala a sistemului de dioptri este de +60D, cu o abatere de 3,5D, ceea ce situeaza centrul optic la 17 mm de retina.

Pentru facilitatea studiului opticii fiziologice se obisnuieste sa se asimileze sistemul de dioptri centrati oculari cu un dioptru echivalent cu urmatoarele caracteristici:

r =6mm

n=1,337

D=+60

F=23mm

C situat la 17 mm de retina.

Refractia statica

Viciile de refractie = Ametropii, acestea sunt:

a . Sferice - in care imaginea unui punct din spatiu este un punct pe retina, pentru ca exista aceiasi refringenta in toate meridianele corneei. Se corecteaza cu lentile sferice convergente sau divergente

Hipermetropia

Hipermetropia - imaginea razelor se formeaza in spatele retinei.

Clasificare:

1.mica: +1 - +3

2.medie: +3 - +6

3.foarte mare: > +6

Hipermetropul nu vede bine nici de aproape nici de la distanta, cristalinul se acomodeaza continuu

Tabelul Donders - amplitudinea acomodarii la diferite varste

In functie de acomodatie, hipermetropia poate fi:

latenta, aceasta este prezenta la copilul mic si compensata de acomodatie, aceasta este menifesta la adult

totala (latenta si manifesta)

Exista un paralelism intre acomodatie si convergenta, hipermetropul folosind in exces convergenta

Tratamentul hipermetropiei, este in esenta optic:

lentile convergente cu cea mai mare valoare dioptrica pentru a rezolva acomodatia

corectia optica se face in functie de varsta, copilul mic si foarte mic nu primeste ochelari, dar cei cu strabism si ambliopie vor primi corectie cat mi aproape de valorile viciului de refractie

la adultul cu hipermetropie aprox. +4 - corectia este aceiasi pentru aproape si pentru adultul cu > +4, corectia este pentru departe

Miopia

Ochi mare in care razele formeaza imagini in fata retinei

Clasificare:

1.Mica: -1 - -3

2.Medie: -3 - -6

3.Mare: -6 - -8

4.Forte: > -8

Ochiul miop nu vede la distanta, el vede la apropiere. Are insuficienta de convergenta cu exces de divergenta. Predispune la strabism divergent

Ochiul miop in functie de determinarea genetica:

a.Miopie benigna

b.Miopie maligna (boala)

Corectia optica - cu lentile sferice divergente, date in cea mai mica valoared ioptrica, pentru a nu transforma ochiul din miop in hipermetrop. Aceasta corectie optica se poate face cu:

Lentile aeriene

Lentile de contact (indicatie majora in caz de miopie unilaterala)

Pentru miopiile mici si medii este aceiasi corectie pentru aproape si departe

Astigmatismul

Este  asferic

imaginea unui punct din spatiu este o sfera pe suprafata retinei

exista un viciu de refringenta intre punctele de pe suprafata corneei ce depaseste o dioptrie

exista un astigmatism fiziologic de pana la 1 dioptrie, determinat de compresia pe care o realizeaza pleoapa pe cornee compensata de procesul de acomodare.

Astigmatismul se corecteaza cu lentile cilindrice convergente sau divergente cu un singur meridian activ care se atasaza perpendicular pe meridianul astigmat.

Astigmatismul este de trei feluri:

a.     Simplu - intotdeauna un ax este emetrop, al doile ax poate fi hipermetrop  astigmatism simplu hipermetropic sau al doilea ax este miop astigmatism simplu miopic

b.     Compus: ambele axe sunt + Astigmatism compus hipermetropic, sau - Astigmatism compus miopic

c.      Mixt

Tulburarile fiziologie ale acomodatiei 

Prezbiopia

Prezbiopia = scaderea puterii de acomodare a cristalinului si corectia optica de aproape in functie de deficitul acomodarii: citim si scriem la 25 cm., avem nevoie de 4 dioptrii pentru vederea de aproape, la varsta de 45 de ani puterea de acomodare a cristalinului este de 3,5 d.  deficitul acomodativ se corecteaza cu + 0,5 d. pentru vederea de aproape, iar pentru vederea la distanta NU este necesara.; la varsta de 70 de ani pentru vederea de aproape sunt necesare + 4 d. daca pacientul a fost emetrop si pentru vederea la distanta sunt necesare + 2 d.

Refexia se prezinta sub diverse aspecte in functie de interactiunea intre neregularitatile suprafetei pe care se face reflexia si lungimea de unda a luminii

Fenomenele de reflexie sunt conduse de urmatoarele legi:

a.       Raza incidenta si raza reflectata raman in acelasi plan

b.       Unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie

c.       Daca raza incidenta este perpendiculara pe suprafata de reflexie ea se reintoarce pe acelasi traect.

Cand neregularitatile sunt grosolane, reflexia este difuza, lumina este reflectata in toate directiile

Cand suprafata este perfect lucioasa, cu neregularitati de dimensiuni de acelasi ordin de marime cu lungimea de unda a luminii, vorbim de reflexia propriu- zisa.

Fiziologia ploapelor

a.       Rol protector al polului anterior al GO, se realizeaza prin clipitul  reflez sau voluntar

b.       Rol mecanic de intindere uniforma a lichidului format prin secretia lacrimala si conjunctivala. Se  asigura o nutritie corespunzatoare a corneei si in acelasi timp netezirea perfecta a acesteia

c.       Rol protector asupra retineiprin inchiderea ritmica a pleoapelor si intreruperea ritmica a imaginilor ce se formeaza pe retina

Fiziologia aparatului lacrimal

Aparatul lacrimal este anexa necesara lubrefierii corneei si conjunctivei prin secretia lacrimilor, care participa si la unele schimburi nutritive si la oxigenarea polului anterior al ochiului. Lacrimile contin si o substanta numita lizozim, care este un bacteriostatic ce mentine echilibrul bacteriologic la polul anterior al ochiului.

Fiziologia conjunctivei

Este o membrana bogat vascularizata si inervata, care indeplineste urmatoarele functii:

a.       De protectie,protejeaza globul ocular contra oricarui corp strain, praf, fum etc.

b.       De aparare, prin prezenta celulelor Langerhans

c.       De retinere si stabilitate a filmului lacrimal

Fiziologia corneei

Corneea are principalul rol optic de a permite patrunderea radiatiilor luminoase si, prin puterea ei de refractie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retina

Functiile corneei

a.       Functia mecanica , impreuna cu sclerotica formeaza tunica externa a globului ocular. Rezistenta acestei tunici se opune presiunii intraoculare si actiunii agentilor externi.

b.       Functia optica,esentiala pentru transmiterea , difuziunea, reflexia si reftactia luminii

c.       Functia imunologica

d.       Functia de crestere si reparare tisulara

Fiziologia sclerei

Rolul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare.

Fiziologia uveei

Uveea este tunica medie a ochiului formata din trei portiuni distincte:

Iris

Corp ciliar

Coroida

Irisul, membrana diafragmatica situata vertical in fata cristalinului este colorata diferit de la subiect la subiect, de la rasa la rasa. Central, irisul are un orificiu numit pupila. Pupila isi poate micsora sau mari diametrul in raport cu lumina din me­diul exterior, avand in mod reflex rolul de a doza cantitatea de lumina ce patrunde in interiorul ochiului pana la retina.

Muschii ciliari sunt netezi, nesupusi vointei si functioneaza reflex, avand legaturi foarte fine cu lentila cristaliniana transparenta. Indeplinesc cea mai importanta functie optica oculara si anume punerea la punct a imaginii pe care o fixam de la orice distanta. Aceasta este functia de acomodatie vizuala, necesara unei vederi clare in privirea de la orice distanta dorim. Muschii actioneaza prin contractie sau relaxare asupra cristalinului.

Procesele ciliare, bogat vascularizate, secreta umoarea apoasa necesara mentinerii presiunii normale intraoculare, precum si nutritiei formatiunilor care nu au vase, cum sunt corneea si cristalinul.

Uvcea posterioara, cunoscuta si sub numele de coroida, este asemuita cu un burete vascular, deoarece contine aproape in totalitate numai vase de di­ferite marimi, care au rolul de a hrani retina si celelalte componente oculare.

Coroida contine si un pigment, care realizeaza asa numita camera ob­scura a ochiului.

Fiziologia cristalinului

Cristalinul este situat in spatele irisului si are posibilitatea prin con­tractia reflexa a muschiului ciliar fie sa-si creasca refrigenta (se bombeaza) permitand vederea de aproape, fie sa-si scada refringenta (se turteste), per­mitand vederea la distanta.

Aceasta proprietate este acomodatia vizuala, care ne permite sa vedem clar de la orice distanta privim.