Mana - examinarea sistemului osteo-articular

EXAMINAREA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR

A)         Articulatiile carpo-metacarpiene ale degetelor 2-5

a)    Repere osoase. Pe fata dorsala a mainii, la nivelul interliniei carpometacarpiene se palpeaza baza celui de-al doilea metacarpian. Pe bordul cubital al mainii se poate palpa stiloida metacarpianului 5 pe care se insera tendonul muschiului extensor ulnar al carpului

b)  Mobilitatea articulara. Articulatiile carpo-metacarpiene 2 si 3 nu au mobilitate semnificativa, articulatia carpo-metacarpiana 4 este putin mobila, in timp ce a5-a articulatie are o mobilitate semnificativa, metacarpianul 5 putand fi deplasat pasiv in raport cu cel de-al treilea cu aproximativ 20°, ceea ce contribuie la realizarea penselor.

B)         Articulatia trapezo-metacarpiana.

a) Repere osoase. Articulatia si baza primului metacarpian se pot palpa la nivelul tabacherei anatomice. Palparea de crepitatii in timpul miscarilor articulatiei trapezo-metacarpiene cu proeminenta bazei metacarpului sugereaza artroza sau PAR.

b)    Mobilitatea articulara. Fiind o articulatie in sa, prezinta o mare mobilitate, fapt care sta la baza miscarilor de opozitie ale policelui. Policele poate realiza urmatoarele miscari:

-abductie/adductie; abductia maxima (masurata prin unghiul format intre axele primelor doua metacarpiene) este de 40-60°;

-antepulsie (40-70°-masurata ca unghiul intre bordul radial al primului metacarpian si bordul cubital al celui de-al doilea metacarpian)/ retropulsie; -flexie-157extensie-20°.

Miscarea de opozitie a policelui este o miscare complexa a intregii coloane a acestuia care aduce pulpa policelui in contact cu pulpele celorlalte degete. Asociaza miscari consecutive de antepozitie, adductie si flexie in articulatie trapezo-metacarpiana, flexie in articulatia interfalangiana si o miscare globala de rotatie in pronatie.

C)         Razele digitale repere osoase

*fata dorsala a diafizelor metacarpienelor este situata subcutanat, accesibila palparii directe;

*capul metacarpienelor se palpeaza usor la flectarea AMF, putandu-se astfel aprecia si lungimea relativa a fiecarui metacarpian (normal III > II>IV>V); situarea unui cap al metacarpianului mai proximal fata de partea sanatoasa traduce o scurtare a osului respectiv;

*falangele osoase sunt palpabile pe fetele dorsale din cauza aparatului extensor foarte subtire; subluxatia laterala a falangelor poate fi usor apreciata in plan frontal in timpul extensiei degetelor; subluxatia in plan sagital (malrotatia) se apreciaza corect in timpul flexiei degetelor (in mod normal, axele de flexie ale articulatiilor sunt astfel dispuse incat la flexia degetelor ele converg catre tuberculul scafoidului; orice subluxatie laterala sau rotatie produce incalecarea degetului peste cel vecin in timpul flexiei acestora)-fig. 2.

/V

Figura 2. In mod normal (A) la flexia degetelor axele lor longitudinale sunt convergente catre tuberculul scafoidului; (B) malrotatia degetului IV

D)  Articulatiile metacarpo-falangiene 2-5

a)              Repere Pe fata dorsala sunt direct accesibile palparii. Pe fata palmara ele nu corespund pliului de flexie digito-palmar, ci unei linii care se formeaza prin unirea extremitatii cubitale a pliului de flexie palmar distal cu extremitatea radiala a pliului de flexie palmar proximal.

b)                   Mobilitatea articulara

*Flexia normala maxima a indexului este de aproximativ 80°, in timp ce a celorlalte degete atinge sau depaseste 90

*Extensia in AMF este foarte variabila de la individ la individ si amplitudinea sa reflecta de fapt fidel gradul de laxitate articulara. in marea majoritate a cazurilor exista posibilitatea de hiperextensie. Extensia activa este in medie de 10-20°, dar la anumiti subiecti se poate intalni o hiperextensie fiziologica de 90°.

c)  Gradul de stabilitate. AMF prezinta in extensie miscari de lateralitate care dispar in flexie. Miscarile de lateralitate cubitale sunt mai accentuate decat cele radiale.

E)   AMF a policelui

a)    Repere. Fata dorsala este direct accesibila palparii, fata palmara corespunde pliului de flexie digito-palmar.

b)    Mobilitatea articulara. in mod normal este mai limitata fata de degetele 2-5:

*extensia-mdi sau de grad foarte mic la persoanele cu laxitate marcata

*flexia-n medie 55°, dar cu limite foarte largi (35-90°), de aceea trebuie apreciata in comparatie cu mana sanatoasa.

c) Stabilitatea articulara. Miscarile de lateralitate normale sunt minime si foarte variabile intre indivizi, de aceea se apreciaza in comparatie cu partea sanatoasa. inclinatie radiala (abductia pasiva) este limitata in extensie de tensiunea fibrocartilajului glenoidian si a ligamentelor, in timp ce in flexie este limitata de tensionarea ligamentului colateral intern. Asadar, ruptura acestui ligament determina exagerarea miscarii de inclinatie radiala cand AMF este examinata in flexie.

F)  AIFP

a)     Repere. Fetele dorso-laterale sunt superficiale, usor palpabile, corespund pliului de extensie proximal iar segmentul tegumentar de la acest nivel este foarte mobil. Fata palmara este profunda si corespunde pliului de flexie digital proximal.

b)    Mobilitatea articulara

Extensia activa / pasiva este nula

Flexia pasiva/ activa atinge 100°.

c)      Stabilitatea articulara. Nu prezinta miscari de lateralitate din cauza arhitecturii ligamentare. Daca acestea exista, traduc o ruptura ligamentara.

G)  AIFD

a)     Repere. Fetele dorso-laterale sunt subcutanate si corespund pliului de extensie digital distal. Fata palmara este profunda si interlinia articulara este situata la cativa milimetri distal de pliul de flexie digital distal.

b)     Mobilitatea . Flexia pasiva poate atinge 70-80°. Extensia este variabila.

c)      Stabilitatea articulara. Nu exista miscari de lateralitate fiziologice

H)  AIF police

Prezinta caracteristici asemanatoare AIFD, cu exceptia unei extensii active si pasive notabile, variabila intre indivizi. Flexia este insotita de obicei de un anumit grad de rotatie in pronatie care favorizeaza opozitia.