Masurarea si notarea pulsului

MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI

Puls arterial - senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superficiale, comprimata incomplet pe un plan rezistent.

Formarea pulsului arterial: sincron cu sistolele ventriculare, peretii arteriali sunt destinsi ritmic prin volumul de sange expulzat din ventriculul stang si aorta; destinderea peretilor arteriali se propaga o data cu coloana de sange sub forma de unda pulsatila.

Calitatile pulsului: frecventa (rapiditate); ritmicitate (regularitate); amplitudine (intensitate); volum (tensiune); celeritate.

Scop: obtinerea informatiilor cu privire la starea anatomo-functionala a inimii si vaselor.

Materiale necesare: ceas secundar sau cronometru; creion, pix (culoare rosie);

- foaie de temperatura.

Etape de executie:

a)       Pregatirea bolnavului (psihica si fizica):

- Se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul.

- Se explica bolnavului modul de masurare (o stare emotiva ii poate modifica valoarea pulsului).

- Bolnavul este mentinut in stare de repaus fizic si psihic 5-10 minute cu bratul sprijinit, pentru relaxarea muschilor antebratului.

b)       Executarea tehnicii:

I. Masurarea in artera radiala.

II. Masurarea in aceeasi succesiune de timpi, in alte artere: carotida, cubitala, humerala, femurala, poplitee, tibiala posterioara, pedioasa.

a) carotida b) cubitala c) humerala

d) femurala e) poplitee f) tibiala posterioara g) pedioasa

- Spalarea mainilor.

- Se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului, in continuarea policelui.

- Se pozitioneaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui se imbratiseaza antebratul.

- Se exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor (index, mediu si inelar) de la mana dreapta si se percep zvacniturile pline ale pulsului.

- Se numara zvacniturile percepute urmarind secundarul cronometrului timp de un minut (se incepe numaratoarea de la 1/4, 1/2, 3/4 sau un minut).

c)       Notarea cifrica in carnetul propriu:

- Se noteaza in carnetul propriu: numele si prenumele bolnavului; salonul si patul; data; valorile masurate (D-dimineata, S-seara).

d)       Notarea grafica (in foaia de temperatura a bolnavului):

- Pentru fiecare linie subtire orizontala a foii de temperatura se socotesc patru pulsatii.

- Pe ordonata se noteaza frecventa (numarul zvacniturilor pe minut) iar pe abscisa timpul cand s-a masurat.

- Se noteaza un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului.

- Se unesc punctele notate cu o linie rosie si se obtine curba pulsului.

e)       Reorganizarea locului de munca:

- Foaia de observatie se asaza in dosarul salonului.

f)        Interpretarea frecventei pulsului:

- Frecventa pulsului variaza fiziologic in functie de varsta, emotii, efort etc.

I. Variatii fiziologice ale frecventei pulsului:

- puls tahicardic (accelerat) in: ortostatism, efort fizic si psihic, emotii puternice, in cursul digestiei;

- puls bradicardic (rarit) in: decubit, stare de repaus, liniste psihica.

II. Variatii patologice ale calitatilor pulsului:

- frecventa - puls tahicardic sau bradicardic;

- ritmicitatea - puls ritmic sau aritmic;

- amplitudinea - puls cu amplitudine mica, filiform sau puls cu amplitudine crescuta;

- volum (tensiunea) - puls dur sau puls moale;

- celeritatea - puls saltaret (crestere rapida a tensiunii urmata de o cadere brusca) sau puls tard (cadere lenta).