Nervul optic

Nervul optic

Nervul optic, perechea a II - a craniana, conduce cilindracsii celulelor ganglionare retiniene in care isi are origina reala. Origina sa aparenta se afla in unghiul antero-extern al chiasmei, fiind o prelungire a acesteia. Fibrele nervului optic in numar de aproximativ un milion nu poseda teaca lui Schwann, iar teaca de mielina le inveleste doar dupa iesire din globul ocular, dincolo de lamina criblata . In lungul traiectului sau, nervul optic este invelit de foitele meningiene pana la globul ocular unde membrana durala se opreste la nivelul sclerei, in timp ce celelalte membrane se continua pana la papila unde se rasfrang, formand un fund de sac care marcheaza limita pana unde circula lichidul cefalorahidian.

Din punct de vedere al raporturilor pe care le are, traiectul nervului optic a fost impartit in patru segmente si anume intrabulbar, intraorbitar, intracanalicular si intracranian.

Luand in considerare bolile sale, nervul optic prezinta doar doua portiuni: una juxtabulbara (aproximativ 12 mm) care incepe la papila si se termina in punctul intrarii vaselor centrale ale retinei in nerv si o a doua retrobulbara, care tine de la acest punct pana la varful chiasmei. Simptomele diferitelor boli ale opticului difera dupa cum leziunile intereseaza prima sau cea de a doua portiune: afectiunile acute ale portiunii juxtabulbare vor determina edem papilar, in timp ce afectiunile acute ale portiunii retrobulbare vor evolua cu aspect normal (nemodificat) al papilei.

Segmentul intrabulbar

Axul portiunii intrabulbare a nervului optic este ocupat de artera si vena centrala a retinei. In portiunea prelaminara, capul nervului optic este transparent si alcatuieste la fundul de ochi discul optic sau papila optica. In zona centrala papila prezinta o usoara depresiune denumita excavatie fiziologica, locul de emergenta a vaselor centrale ale retinei.

Segmentul intraorbitar

Masoara circa 30 mm si se intinde de la marginea orbitara a canalului optic pana la globul ocular. Are forma unui S italic, prezentand in acest traiect doua curbe una cu convexitatea posterioara si alta anterioara. Aceasta conformatie permite globului ocular sa execute nestingherit orice miscari fara sa exercite nici o tractiune asupra nervului. La intrarea in orbita nervul strabate inelul fibros format din tendoanele celor 4 muschi drepti (tendonul lui Zinn) mergand apoi pana la glob prin centrul piramidei formate de acesti muschi, fiind invelit de tesutul celulo-adipos orbitar.

Portiunea intraorbitara a nervului optic, are raporturi apropiate cu:

-artera oftalmica, care descrie o spirala in jurul nervului;

-ganglionul ciliar, situat pe fata externa a nervului la unirea 1/3 posterioare cu cele 2/3 anterioare;

-vasele centrale ale retinei, ramuri din oftalmica ce patrund in grosimea nervului optic pe fata sa externa, la 12 mm inapoia polului posterior ocular.

Segmentul intracanalicular

Masoara 6-7 mm si corespunde traiectului intraosos al canalului optic. De-a lungul acestui canal, nervul optic adera intim de peretele osos, facand loc doar arterei oftalmice care-l insoteste pe fata sa infero-externa. Nervul optic are in aceasta portiune raporturi stranse cu celulele etmoidale posterioare si sinusul sfenoidal, ceea ce explica inflamatiile nervului optic de cauza sinusala.

Segmentul intracranian

Masoara 10-12 mm si se intinde de la orificiul cranian al canalului optic pana la unghiul antero-lateral al chiasmei optice. Aceasta portiune are raporturi importante cu radacina alba interna a nervului olfactiv, sfenoidul, partea anterioara a hipofizei si carotida interna. Aceste raporturi explica afectarea nervului optic in arachnoiditele opto-chiasmatice, neoformatiile intraselare, anevrismele carotidei interne.

Vascularizatia

Vascularizatia fibrelor periferice este asigurata prin arterele venite din sistemul vascular al piei mater, cele mai multe fiind ramuri din artera oftalmica. Partile centrale ale nervului sunt nutrite de artera centrala a retinei, ramura din oftalmica. La nivelul papilei, irigatia provine de la (a) reteaua vasculara a piei mater; (b) ramificatiile terminale ale arterei centrale a retinei si (c) ramurile cercului arterial a lui Zinn, o coroana vasculara ce inconjoara nervul imediat inapoia sclerei, provenind din ciliarele scurte posterioare. Drenajul venos al papilei este asigurat prin venele coroidiene si vena centrala a retinei iar pentru portiunea retrobulbara a nervului din venele meningee perioptice. Astfel sangele venos ajunge in cea mai mare parte in sinusul cavernos si doar o mica parte trece prin reteaua orbito-faciala si orbito-pterigoidiana.