Notiuni generale despre droguri si medicamente

Notiuni generale despre droguri si medicamente

Pentru prevenirea si tratamentul bolilor sunt utilizate diferite mijloace si metode cunoscute sub denumirea generica de remedii.

Remediile sunt mijloacele care exercita un efect favorabil asupra organismului determinand vindecarea sau prevenirea unei boli. Remediile pot fi: psihice (sugestia, hipnotismul), fizice (caldura, radiatia solara, razele UV, razele X, ultrasunetele, curentul electric de diferite tensiuni, tratamente balneo - terapeutice) sau chimice (cele mai utilizate). Remediile chimice, cunoscute sub denumirea de medicamente sunt administrate sub diferite forme farmaceutice bolnavului, pe cale generala sau pe cale locala.

Medicamentul sau agentul terapeutic este orice substanta sau o asociere de substante utilizate cu scopul tratarii, ameliorarii sau prevenirii unei boli sau a modificarilor functionale la om sau animale.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) a dat pentru medicamente mai multe definitii. Una dintre acestea este formulata astfel: medicamentul este orice substanta sau asociere de substante care modifica un proces fiziologic sau patologic, in beneficiul celui care-l foloseste sau orice substanta sau combinatie de substante care poate fi administrata la om sau animale in vederea stabilirii unui diagnostic sau a refacerii, corectarii sau modificarii functiilor fiziologice.

Orice medicament administrat in cantitate mai mare decat cea permisa sau in conditii necorespunzatoare poate deveni un toxic.

Clasificarea medicamentelor se face dupa diferite criterii:

Dupa conceptia terapeutica se disting:

a)     medicamente alopate (allos = altul + pathos = boala)

Sunt concepute dupa medicina clasica si reprezinta majoritatea formelor farmaceutice utilizate in terapeutica.

Prescrierea medicamentului alopat se bazeaza pe conceptia lui Hipocrate: 'contraria contrariis curantur' = ceea ce este contrar vindeca = legea contrariilor considerandu-se ca medicamentul actioneaza asupra bolii ca un antidot determinand vindecarea.

Metodei alopate i se pot adauga: fitoterapia (care utilizeaza ca remediu numai plante medicinale), aromoterapia (sunt utilizate uleiuri volatile) precum si opoterapia (care utilizeaza organe sau tsuturi de animale).

b)     medicamente homeopate (homoios = asemanator + pathos = boala); se utilizeaza frecvent si sub termenul de remedii homeopate.

Sunt concepute pe baza conceptiei lui Hipocrate: 'similia similibus curantur' = ceea ce este asemanator vindeca = legea similitudinii), considerandu-se ca un medicament este eficient impotriva unei boli daca determina la omul sanatos aceleasi simptome cu maladia respectiva.

Principiile specifice tratamentului homeopat sunt: legea similitudinii, administrarea remediului in cantitati foarte mici si experimentarea pe om.

In prezent sunt cunoscute peste 2000 de medicamente homeopatice de origine: vegetala (cele mai numeroase), minerala si animala.

Clasificarile medicamentelor prezentate in continuare se refera la tratamentul alopatic.

Dupa origine (sau surse de obtinere) se diferentiaza medicamente naturale, semisintetice si sintetice.

a)     medicamentele naturale pot fi de origine vegetala (flori, frunze, seminte, radacini, rizomi), animale (tesuturi, organe) sau din regnul mineral (sulfatul de sodiu, oxidul de magneziu, bicarbonatul de sodiu, clorura de sodiu, sarurile insolubile de bismut, talcul, sulful, etc.). Medicamentul natural poate fi utilizat fie sub forma produsului brut luat ca atare din natura fie numai partea activa a produsului respectiv. Orice produs brut sau prelucrat de origine vegetala, dar si animala sau minerala, oficializat de farmacopee era considerat in acceptiunea veche a denumirii, un drog. Termenul de drog desemneaza o  materie prima vegetala ( o parte sau planta medicinala in intregime) utilizata dupa uscare pentru obtinerea medicamentelor prin diferite operatii (maruntire, extractie, comprimare).

Ex.: frunzele de menta, florile de tei, fructele de fenicul, florile de musetel, etc.

Termenul de drog este in limbajul curent international sinonim cu stupefiant, iar in prezent, in limbaj farmaceutic, este rezervat numai drogurilor propriu-zise.

Substantele active din droguri, raspunzatoare de o anumita/anumite actiuni terapeutice se numesc principii active. Substantele medicamentoase sau principiile active pot fi de origine naturala (vegetala, minerala, animala) de semisinteza sau de sinteza.

Exemple de principii active extrase din drogurile vegetale: alcaloizi, glicozizi, saponine, taninuri vegetale, uleiuri volatile, substante amare, substante mucilaginoase, etc.

b)     medicamente de semisinteza, sunt obtinute prin modificarile realizate in structura chimica a substantelor medicamentoase naturale (ex: penicilinele de semisinteza).

c)     medicamentele de sinteza sunt preparate de sinteza totala in care intreaga molecula s-a obtinut prin reactii chimice (acidul acetil salicilic, sulfamidele, barbituricele, benzodiazepinele, etc).

Dupa gradul de toxicitate, medicamentele se impart in trei grupe, prevazute in farmacopee:

a)      medicamente anodine (obisnuite) cu activitate si toxicitate redusa. Se utilizeaza in doze de ordinul gramelor. Sunt pastrate in recipiente cu eticheta cu inscriptie neagra pe fond alb.

b)      medicamente/substante puternic active (sau eroice) sunt substante foarte active. Medicamentele din aceasta grupa au doze terapeutice uzuale de ordinul centigramelor. Se pastreaza la Separandum, in recipiente cu eticheta cu inscriptie rosie pe fond alb. In Farmacopeea Romana (F.R.) ed. X sunt prezentate la capitolul Tabele intr-un tabel denumit Separanda, in ordine alfabetica, in limba latina. Aceste medicamente se elibereaza numai pe baza de reteta. Ex: Chinidina, Cofeina, Ciclobarbitalul, Diazepam, Furosemid, Hidrocortizon hemisuccinat, Izoniazida, Nifedipina, Papaverina clorhidrat, Paracetamol, Propranolol, Teofilina, etc.

c)      medicamente si substante toxice si stupefiante, sunt substante foarte active si foarte toxice a caror doza terapeutica de ordinul miligramelor sau fractiuni de mg este apropiata de doza toxica. Sunt pastrate in recipiente bine inchise, cu eticheta cu inscriptie alba pe fond negru si in plus eticheta 'cap de mort' (pentru formule farmaceutice concentrate). Sunt eliberate din farmacie numai pe baza de reteta si numai transformate intr-o forma farmaceutica. In F.R. X, medicamentele si substantele toxice si stupefiante sunt prezentate in tabelul Venena. Ex: Acenocumarol, Atropina sulfat, Cocaina, Codeina, Digoxina, Metadona, Morfina clorhidrat, Opiul, Pilocarpina clorhidrat, etc.

Dupa modul de formulare, medicamentele se clasifica in:

a)     medicamente magistrale, sunt acelea care se prepara la farmacie la cerere, pe baza retetei si nu au o formula fixa. Sunt medicamente preparate in cantitati mici, cu utilizare imediata si termen scurt de valabilitate.

b)     medicamente oficinale sunt medicamentele inscrise in farmacopee avand o formula fixa. Aceste medicamente au si o denumire proprie = denumirea oficinala (pulberea Dower, pulberea Bourget, glicerina boraxata, tinctura Davilla). Se prepara la farmacie dupa reteta sau dupa formula din farmacopee, in cantitati mai mari si se pot elibera la cerere, imediat bolnavului, cu sau fara prescriptie medicala.

c)     medicamente industriale = produse farmaceutice sau specialitati farmaceutice. in prezent reprezinta aproximativ 98% din medicamentele eliberate din farmacie. Sunt preparate in industria de medicamente, au o formula fixa, sunt exact dozate iar formele farmaceutice au o biodisponibilitate optima si un termen de valabilitate mare 1 - 3 - 5 ani. Nomenclatura medicamentelor industriale poate fi data de:

denumirea chimica care indica structura chimica a substantei medicamentoase; este utilizata pentru substante cu structura mai simpla (ex: acid acetil salicilic)

denumirea comuna internationala (D.C.I.) este propusa de O.M.S. avand ca scop generalizarea denumirii substantelor medicamentoase

denumirea oficinala, este denumirea indicata in farmacopee si reprezinta denumirea oficinala din tara respectiva

denumirea comerciala, inregistrata (marca inregistrata) sau nu este data de firma producatoare a medicamentului.

Medicamentul generic este un medicament industrial reprodus (copiat) dupa un medicament original care exista deja in uz. El trebuie sa aiba aceeasi compozitie cantitativa si calitativa in substante cu medicamentul original, aceeasi forma farmaceutica si sa fie bioechivalent cu medicamentul reprodus. Medicamentul generic nu poate fi inregistrat.

Dupa modul de prescriere si eliberare:

a)      specialitati medicale sunt medicamentele care fac obiectul unei retete medicale si se elibereaza numai pe baza de reteta (pot fi medicamente magistrale, oficinale sau industriale)

b)      medicamente esentiale: se refera la medicamentele stabilite de Organizatia Mondiala a Sanatatii (aproximativ 200 de produse) ca fiind absolut necesare tarilor in curs de dezvoltare pentru satisfacerea nevoilor de baza a majoritatii populatiei, indeosebi in conditiile asistentei medicale primare; se pot elibera cu sau fara reteta.

c)      medicamente eliberate fara prescriptie medicala denumite si medicamente OTC (over the counter = medicamente peste lista medicamentelor esentiale stabilite de O.M.S.). Aceste medicamente semnifica automedicatia si sunt utilizate de bolnav fara prescriptie medicala si fara implicarea medicului. Ex.: analgezice - antipiretice, antitusive, sedative vegetate (de tip valeriana), vasodilatatoare si tonice venoase, unele vitamine, minerale si oligoelemente, medicamente geriatrice, anticonceptionale, remedii gastro - intestinale (laxative, anumite antidiareice). Din categoria OTC sunt excluse medicamentele cu risc important de reactii adverse precum si formele injectabile.

Dupa calea de administrare medicamentele se impart in:

a)     medicamente pentru uz intern, care se administreaza pe cale orala;

b)     medicamente pentru uz extern, care se aplica pe tegumente sau pe mucoase;

c)     medicamente pentru uz parenteral sau injectabile administrate i.m., i.v., s.c.

Dupa starea de agregare, medicamentele se diferentiaza in: solide, semisolide, lichide si gazoase.

Pentru a putea fi administrata unui bolnav orice substanta medicamentoasa, indiferent de origine, trebuie conditionata sub o anumita forma farmaceutica sau preparat medicamentos compus din substanta/substantele medicamentoase si substantele auxiliare (excipienti si adjuvanti).

Farmacopeea

Este un cod oficial specific fiecarei tari, cu privire la denumirea, prepararea, controlul, pastrarea si prescrierea medicamentelor.

Prevederile farmacopeei au caracter de lege si trebuie respectate de medic, farmacist si industria de medicamente.

La noi este in vigoare Farmacopeea Romana care are trei parti.

Prima parte cuprinde prezentarea in ordine alfabetica a drogurilor si preparatelor medicamentoase impreuna cu formula chimica, proprietatile chimice, reactii de identificare, incompatibilitati, conditii de conservare, doza maxima pentru o data si pentru 24 de ore.

A doua parte contine metode generale de analiza:

determinari fizico-chimice

determinari biologice

determinari microbiologice

A treia parte contine tabele:

numarul de picaturi la un gram solutie pentru medicamentele lichide

tabelul Separanda cu substante active (codeina, fenobarbital, insulina)

tabelul Venena cu substante foarte active si foarte toxice (morfina, opiul, cocaina)