Produse ale padurii folosite in scopuri terapeutice - castanul (castanea sativa)

PRODUSE ALE PADURII FOLOSITE IN SCOPURI TERAPEUTICE - Castanul (Castanea sativa)

Castanea sativa este, cel mai adesea, un arbore foios, cu o radacina ramuroasa, tulpina dreapta, cilindrica, de dimensiuni mari, atingand frecvent inaltimea de 20-35 m, cu un trunchi care la maturitate poate atinge adesea 2 m in diametru. Arbori foarte batrini pot ajunge la diametrul de 4 m, in cazuri extreme chiar si pina la 6 m. Arborii batrani de peste 100 de ani sunt de multe ori scorburosi.

Frunzele sunt lungi si zimtate pe margini. Acestea pot atinge dimensiuni de 15-25 cm lungime si 5-10 cm latime. Castanii infloresc de regula la sfarsitul primaverii - inceputul verii. Castanii comestibili infloresc ultimii, in general in luna iunie.

Fructele sunt rotunde si sunt protejate de o coaja verde acoperita de tepi tari si ascutiti. Cand sunt coapte, castanele cad din copac iar invelisul protector de desprinde cu usurinta. Castanele se coc toamna tarziu. Fructul din mijloc, care este defapt un sambure, este invelit intr-o coaja tare, maronie. Miezul este alb-galbui si fainos.

Cultivare. Castanii sunt pomi rezistenti si pot fi intalniti la altitudini cuprinse intre 100 si 1000 metri. Daca sunt plantati prin seminte, castanii nu produc fructe pana la varsta de 13-14 ani. In cazul in care sunt altoiti poate dura chiar pana la 15 ani ca acestia sa rodeasca.

Semintele germineaza primavara devreme. Castanii cresc foarte bine intr-un sol drenat si in acelasi timp fertil. Solurile acaline nu sunt recomandate pentru cresterea castanilor. De asemenea, pentru o dezvoltare optima, castanii trebuie sa fie plantati intr-un loc insorit. Acestia au nevoie in permanenta de lumina directa a soarelui pentru o dezvoltare optima si pentru a rodi corespunzator.

Este indicat ca un castan sa beneficieze de udari regulate. In cazul in care nu este un an ploios, udarile trebuie facute cel putin o data pe saptamana. Acestia au nevoie in permanenta de un sol umed.

Castanul comestibil infloreste mai tarziu decat alte specii de castan. Ambele tipuri de flori apar la sfarsitul lui iunie si inceputul lui iulie, durand pana cand fecundarea celor feminine este realizata. Inspre toamna, florile feminine evolueaza dintr-un singur receptacul ingrosat in 3-7 fructe independente, ce sunt protejate de o manta tepoasa.

La coacerea completa, care are loc candva in mijlocul lui octombrie, mantaua se deschide progresiv, lasand sa se vada fructele coapte, a caror coaja are o frumoasa culoare maroniu-castanie lucitoare.

Valorificare In Romania, dar si in alte regiuni ale Europei, arborele este relativ usor de crescut atat in livezi specializate, cat si la marginea sau chiar in mijlocul padurii. Arborele in sine necesita un climat bland, cu umiditate suficienta, dar nu exagerata. Desi originar dintr-o zona cu climat mediteranean tipic, castanul comestibil se poate adapta si la alte doua tipuri de subclimate, cel de tip submediteranean, precum in Banat, sau de tip temperat, dar moderat, in vaile protejate din jurul Baii Mari din Maramures.

Daca sunt indeplinite conditiile de climat, protectie si umiditate, Castanea sativa are o crestere constanta, fiind un arbore productiv ce nu are 'ani rai'. Este, in schimb, sensibil la primaverile tarzii, reci si prea umede, precum si la ingheturile din toamnele prea lungi, ploioase si reci. In conditii de padure, unde este protejat de arborii din jurul sau, poate tolera bine chiar si conditii de umbra moderata.

Utilizari. Denumirea de castan comestibil se refera desigur la fructele acestui arbore care sunt comestibile, fiind considerate in anumite retete de preparare (vedeti piure de castane) chiar o delicatesa. Exista, desigur, si alte modalitati de mancare a fructelor, dintre care castanele coapte sunt foarte cunoscute.

Fructele, care sunt foarte gustoase, sunt utilizate ca ingredient ales de catre fabricantii de ciocolata si delicatese, fiind frecvent coapte sau prajite. Sub forma lor prajita sunt foarte apreciate in Franta, Italia si, mai ales, in Corsica. Coacerea sau prajirea se pot face fie integral, fie sub forma granulara, obtinandu-se un fel de faina, din care se realizeaza piureul de castane. Exista o varietate de mamaliga corsicana (denumita polenta sau pulenta) care foloseste ca ingredient de baza faina dulce de castane comestibile.

Proprietatile fructelor de castan . Pentru uzul intern, se folosesc fructele proaspete de castan, care se consuma coapte, fierte, sub forma de piure si in diverse combinatii. Acestea sunt excelente ca aliment, avand proprietati stomahice, bacteriostatice, antianemice si remineralizante. Castanele comestibile sunt recomandate persoanelor cu astenie fizica si intelectuala, convalescentilor, batranilor si copiilor datorita bogatiei lor de minerale si vitamine (putin degradabile in procesul prepararii).

Indicatii terapeutice Amestecul de piure de castane si branza de vaci (in proportii egale), indulcit cu miere, este o hrana usor digerabila si foarte energizanta. Frunzele castanului comestibil dezvolta o actiune sedativa asupra organelor respiratorii si de ceea sunt folosite pentru tratarea bronsitelor (sub forma de infuzie). Folosita tot ca infuzie, scoarta de castan are proprietatea de a scadea temperatura.

Castanele actioneaza ca tonic muscular, nervos si venos, si reduc permeabilitatea capilara. Pentru tratamentul hemoroizilor, varicelor si tromboflebitei, se consuma cate o farfurie de piure de castane indulcit cu miere inainte de micul dejun si de cina. Se face o cura de cateva saptamani.

Indicatii   uz extern. Pentru utilizari externe, sunt foarte eficiente si castanele uscate (uscarea se face la fel ca la castanele salbatice).

In cazul degeraturilor sau durerilor reumatice care se agraveaza la frig, se fierb cinci maini de castane cu trei litri de apa pana cand scad la jumatate. Se filtreaza decoctul rezultat, cu care se fac spalaturi cat mai calde posibil pe locurile afectate. Aplicarea dureaza 10-15 minute si se repeta zilnic, pana la completa vindecare.

In cosmetica este folosita masca din castane si miere pentru toate tipurile de ten, datorita proprietatilor antiinflamatoare, de reducere a fragilitatii capilarelor, fotoprotectoare pentru radiatii UV. De asemenea, aceasta masca protejeaza acidul hialuronic din piele si normalizeaza secretia glandelor sebacee.

Rezultatele sunt vizibile mai ales in intarzierea procesului general de imbatranire a pielii si in revitalizarea pielii uscate, careia ii reda supletea si catifelarea. Masca se tine pe fata timp de 30 de minute, dupa care se indeparteaza cu apa calduta.

Contraindicatii: diabeticii si persoanele obeze nu se pot bucura de valoarea nutritionala a castanelor.

Proprietati. Energetic; remineralizant; tonic, muscular, nervos, venos; antianemic

Indicatii - uz intern: astenicilor fizici si intelectuali; anemicilor, copiilor; convalescentilor; persoane predispuse la varice si la hemoroizi; contraindicata diabeticilor

Mod de folosire - uz intern. piure (preparat dupa reteta piureului de cartofi); coapte

Ce afectiuni trateaza castanul comestibil

Astenie fizica ori intelectuala si anemie - se mananca fructe de castan.

Boli ale sistemului respirator, tuse uscata, astm sau faringita - se bea ceai din frunze uscate. Au proprietati bacteriostatice.

Crampe musculare.

Reumatism cardioarticular - se fac bai si cataplasme cu faina de castane. Tratamentul imbunatateste circulatia sangvina periferica si are actiune decongestiva.

Afectiuni cardiace - se mananca fructe de castan crude sau fierte.

Probleme digestive - se consuma piure de castane sau castane fierte.

Diaree - se bea o cana de infuzie preparata din scoarta de castan.

 Cum se administreaza castanul comestibil

Infuzie de frunze de castan - se toarna o cana cu apa fierbinte pe o lingura de frunze uscate si se lasa la infuzat zece minute. E buna pentru bronsita. Se beau cam 2-3 cani pe zi.

Gargara cu infuzie de frunze de castan - se face de doua ori pe zi, pentru tratarea faringitei.

Bai locale - se fac folosindu-se infuzia de frunze uscate. Sunt bune pentru tratarea reumatismului, pentru varice sau tulburari ale circulatiei periferice, daca se urmeaza aceasta schema de tratament cu bai zilnice timp de trei saptamani.

Decoct de scoarta de castan - pe o lingura cu scoarta pisata, se toarna o cana cu apa si se fierbe timp de 10-15 minute. Cand se raceste se bea toata cantitatea.

Tinctura de frunze de castan - circa 200 g de frunze se lasa la macerat in 500 ml de alcool timp de doua saptamani. Se iau 25-30 de picaturi pe zi pentru tratarea afectiunilor respiratorii.

Lemnul. Lemnul de castan este adesea folosit pentru fabricarea mobilei, datorita durabilitatii sale. De asemenea, lemnul mai poate fi folosit si pentru fabricarea grinzilor pentru acoperis, a gardurilor sau a butoaielor.