Protectia mediului spitalicesc

PROTECTIA MEDIULUI SPITALICESC

1 Mediul securizant si de protectie

Mediul securizant este mediul care reduce la minimum riscurile de ranire, accidente, infectii, reactii nedorite la tratament.

Acest mediu are o actiune favorabila asupra sistemului nervos central, creand o ambianta placuta, izoland pacientul de conditiile negative ale mediului.

Consecintele asigurarii unui mediu securizant sunt:

- evitarea accidentelor care pot aparea in cursul ingrijirii

- reducerea cazurilor de boli profesionale aparute in spital

- scaderea costului global al serviciilor de sanatate

Datorita faptului ca asistenta medicala furnizeaza predominent o ingijire directa pacientilor, ele au nevoie de a-si insusi cunostintele necesare prevenirii si controlului infectiilor.

Exista sase categorii de microorganisme care determina aparitia infectiilor: bacterii, virusuri, fungi, protozoare, paraziti intestinali, riketsii. Daca un microorganism specific este capabil de a cauza infectia el este numit patogen.

Procesul epidemiologic reprezinta totalitatea factorilor si mecanismelor biologice, naturale si sociale, care concura, in mod determinant si favorizant - dinamizator, la aparitia, extinderea si evolutia pariculara a unei stari morbide, la nivel populational.

Structura generala a procesului epidemiologic include:

a.    Sursa de agenti patogeni

b.   Modurile si caile de transmitere

c.    Receptivitatea populatiei

Infectiile de spital - Infectiile nosocomiale IN sunt vechi de cand omul a inceput sa-si ingrijeasca semenii bolnavi.

In constituie o reflectare a transformarilor petrecute in ecosistemul uman, urmare a:

utilizarii abuzive a antibioticelor,

automedicatiei,

cresterii numarului de persoane imunodepresate,

scaderii interesului pentru igienizarea vietii cotidiene,

perturbarii raportului dintre diferitele categorii de agenti patogeni.

IN nu sunt limitate la cadrul prestatiilor medicale ele reflecta si au impact asupra starii generale de sanatate a populatiei.

Incidenta este in crestere peste tot in lume, cauzele sunt si comune dar si diferite, in raport de gradul de dezvoltare a unei tari sau regiuni.

Diagnostice nursing corelate cu nevoia de a avea un mediu protector

In formularea unui diagnostic nursing vis-à-vis de aceasta nevoie vor interveni unul sau mai multi din urmatorii termeni nursing:

Infectie potentiala

Acest diagnostic nursing include de obicei si motivul pentru care persoana este supusa riscului. Copiii si batranii sunt mai predispusi riscului la infectie. Prezenta bolii sau perturbarea integritatii tegumentare pot plasa de asemena persoana la risc. Imobilitatea creste riscul infectiei. Un pacient cu sistemul imun compromis va contacta mult mai probabil infectii cauzate de diferiti germeni patogeni, decat o persoana cu buna functionalitate a sistemului imun.

Risc de transmitere a infectiei

Acest diagnostic poate fi corespunzator cand exista riscul pentru activarea lantului epidemiologic. Acest diagnostic poate fi corelat cu plagile care supureaza, cu existenta secretiilor respiratorii infectate, sange sau fluide ale organismului, ale urinei sau materiilor fecale.

Prezenta infectiei

Pentru pacientii care prezinta infectie este important de a determina factorii etiologici - problemele care cauzeaza simptomele procesului infectios. Si aceste probleme trebuie formulate cat mai specific. Probleemle apcientului corelate cu existenta infectiei includ dicomfortul, dureri musculare, dureri cu alte localizari, febra si tuse. Un alt diagnostic nursing posibil la acesti bolnavi este dificultatea efectuarii activitatilor.

Exemple de diagnostice nusing:

1. Infectie potentiala corelata cu alterarea starii de sanatate fizica:

n     varsta avansata

n     imobilitate

n     sistem imun compromis

2. Infectie potentiala corelata cu : plagi, incizii postchirurgicale

Infectie potentiala corelata cu prezenta cateterului permanent

3.Alterarea confortului: polakiurie, disurie corelate cu infectiile de tract urinar

4. Intoleranta la activitate, corelata cu ulcer de gamba complicat cu infectie

5. Deficit de autoingrijire: igiena personala deficitara corelata cu stare de denutritie avansata.

Metodele de prevenire a infectiei nosocomiale cuprind: folosirea instrumentarului de unica folosinta, cand este posibil, sau a corect sterilizat, depistarea rezervoarelor in spital, spalarea mainilor si utilizarea tehnicilor de asepsie, igiena personala, asepsia medicala de rutina, izolarea cand se impune

Ingrijirea pacientului cu infectie

Persoana bolnava are in general nevoie de odihna, iar persoana cu infectie necesita si mai mult odihna si somn si de asemenea un regim alimentar echilibrat.

Ingestia de glucide si proteine este deosebit de importanta: proteinele refac tesutul lezat iar carbohidratii ajuta la indeplinirea nevoii metabolice crescute de catre infectie. Ingestia unei cantitati aditionale de lichide previne deshidratarea rezultata din starea febrila ajuta excretia toxinelor produse de germenii patogeni.

Pacientul cu probleme faringiene va necesita o ingrijire suplimentara a cavitatii bucale, in timp ce pacientul cu plaga supurata va necesita schimbarea frecventa a pansamentului. Uneori aceleasi interventii se aplica la cei cu infectie ca si la cei cu risc de infectie: de exemplu la bolnavul cu risc de pneumonie se recomanda - incurajarea activitatii si ingestia de lichide, iar pentru pacientii cu infectii respiratorii ingestia de lichide faciliteaza fluidificarea secretiilor, iar activitatea ajuta la miscarea si expectorarea secretiilor din tractul respirator.

In final pacientul cu infectie are nevoie de suport emotional din partea nursei. Infectia reprezinta un asalt atat fizic cat si psihic al corpului. Frecvent infectia este denumita complicatie, denumire care produce pacientului anxietate.

Interventia trebuie in mod direct corelata cu diagnosticul nursing, indiferent daca este corelata cu prevenirea sau cu tratarea ei.

Evaluarea simptomelor se adreseaza in primul rand diagnosticului nursing. Daca, de exemplu, febra a diminuat, aceasta va constutui o evaluare pozitiva.