Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
Receptorii organelor stato-acustice

Receptorii organelor stato-acustice


RECEPTORII ORGANELOR STATO-ACUSTICE

Sunt situati in labirintul membranos si in ductul cohlear.

a. Receptorii  vestibulari

Se afla la nivelul saculei, utriculei si ampulelor canalelor semicirculare, fiind reprezentati de diferentieri ale epiteliului cu care sunt tapetate.

Crestele ampulare (crista ampularis) se gasesc la nivelul ampulelor canalelor semicirculare, ocupand aproximativ 1/3 din diametrul ampulei. Sunt alcatuite din celule de sustinere si celule senzoriale cu cili foarte lungi. Crestele sunt acoperite de o substanta gelatinoasa numita cupula, care este strabatuta de canale in care patrund cilii celulelor senzoriale. Miscarile circulare ale corpului si capului pun in miscare endolimfa canalelor semicirculare care deviaza cupula si, odata cu ea, cilii celulelor senzoriale excitand astfel terminatiile nervoase, respectiv dendritele neuronilor din ganglionul vestibular. Functia canalelor semicirculare este inainte de toate legata de miscarile oculogire reflexe. Reflexele oculocefalogire sunt reflexe de dirijare a capului si globilor oculari in directii diferite, in raport cu excitatii vizuale sau auditive.



Macula acustica. La nivelul utriculei si saculei, exista o regiune cu epiteliul mai inalt, in care se gasesc celule prevazute cu cili (celule senzoriale) si celule de sustinere. Aceasta regiune se numeste macula acustica si este si ea acoperita ca si crestele ampulare de o substanta gelatinoasa in interiorul careia se gasesc niste particule cristaline de carbonat de calciu numite otolite (statoconia).

Modificarile de pozitie ale capului si corpului produc miscarea tangentiala a membranei otolitelor aflate in raport cu epiteliul senzorial si declanseaza influxul nervos transmis prin dendritele neuronilor ganglionului vestibular Scarpa. Ganglionul vestibular este situat in fundul meatului acustic intern. Se compune dintr-o parte superioara si una inferioara.

Neuronii bipolari ai partii superioare trimit prelungirile periferice (dendritice) catre crestele ampulare ale canalelor semicirculare anterior si lateral precum si catre macula utriculei. Dendritele acestor neuroni patrund din meatul acustic intern prin aria vestibulara superioara, prin macula cribroasa superioara, in urechea interna. Aici se distribuie maculei utriculei, crestelor ampulare ale canalelor semicirculare anterior si lateral formand: nervul utriculo-ampular (nervul utricular), nervul ampular anterior, nervul ampular lateral.

Din portiunea inferioara a ganglionului Scarpa, neuronii bipolari trimit prelungiri periferice prin aria vestibulara inferioara si prin orificiul singular al meatului acustic intern in urechea interna. Se formeaza astfel:

-nervul ampular posterior, care ajunge in urechea interna prin foramen singularis, respectiv macula cribroasa inferioara, ramificandu-se la nivelul crestelor ampulare a canalului semicircular posterior (n. ampullaris posterior);

-nervul sacular, care intra in urechea interna prin macula cribroasa mijlocie si ajunge la macula saculei (n. saccularis).

Prelungirile centrale ale neuronilor din ganglionul Scarpa formeaza nervul vestibular, care se alatura nervului cohlear, rezultand nervul acustico-vestibular.

b. Receptorii acustici

Sunt reprezentati de organul spiral descris de Corti (organum spirale).

Organul lui Corti se afla situat pe membrana bazilara, urmand traiectul spiralat al ductului cohlear pana la varful cohleei. Este format din celule senzoriale si celule de sustinere diverse. O parte din celulele de sustinere se dispun in doua arcade, care se sustin unele pe altele ca doua grinzi de acoperis, lasand un spatiu triunghiular gol cu varful spre rampa vestibulara; de o parte si de alta a arcadelor, se afla celulele senzoriale ciliate sprijinite pe alte celule de sustinere, numite celule Deiters Deasupra celulelor ciliate se afla membrana tectoria (Corti) care adera cu un capat de lamina spiralis ossea si cu celalalt capat pluteste libera in endolimfa.

Vibratiile perilimfei se transmit membranei bazilare, care, pe de o parte, transmite vibratiile endolimfei, iar pe de alta parte, va ridica celulele senzoriale, cilii atingand membrana tectoria. Excitatiile primite de celulele senzoriale la atingerea membranei tectoria sunt transmise dendritelor neuronilor care alcatuiesc ganglionul Corti.

Ganglionul spiral se compune dintr-un lant de corpuri celulare care se afla in modiol la originea lamei spirale osoase. Prelungirile periferice se indreapta prin lama spirala osoasa la celulele senzoriale din organul lui Corti. Prelungirile centrale strabat canalele longitudinale sapate in axul modiolului si ies din cohleee prin orificiile tractului spiral foraminos de la baza cohleei; prin recesul cohlear si macula cribroasa inferioara ajung in meatul acustic intern. La acest nivel fibrele se unesc pentru a forma nervul cohlear.

VASCULARIZATIE

1. Vasele urechii externe

Fata laterala a urechii externe primeste sange din artera temporala superficiala prin ramuri auriculare anterioare. Fata mediala primeste sange de la artera occipitala prin ramura auriculara si prin artera auriculara posterioara ramura a carotidei externe. Sangele venos este drenat prin venele auriculare anterioare in vena retromandibulara si prin vena auriculara posterioara in vena jugulara externa.

Meatul acustic extern este vascularizat de artera temporala superficiala si de artera auriculara profunda care este ramura a arterei maxilare. Sangele venos este drenat in vena maxilara.

Timpanul este vascularizat la exterior de ramuri din artera auriculara profunda (ramura din artera maxilara) sau din artera temporala superficiala. La interior (spre cavul timpanic), membrana timpanica este vascularizata de artera timpanica (ramura din artera maxilara). Venele dreneaza sangele in vena maxilara sau temporala superficiala.

2. Vasele urechii medii

Arterele sunt urmatoarele:

- artera timpanica anterioara (ramura din artera maxilara interna), care ajunge prin fisura pietro-timpanica in cavul timpanic;

- artera timpanica inferioara (ramura din artera faringiana ascendenta) ajunge in cavul timpanic prin fossula petrosa si prin canaliculul pentru nervul timpanic;

- artera timpanica superioara (ramura artera meningee medie);

- ramuri carotico-timpanice din artera carotida interna;

- artera stilomastoidiana, ramura a arterei auriculare posterioare care ajunge in canalul timpanic prin canalul nervului facial.

Aceste ramuri se unesc pentru a forma o retea in mucoasa cavului timpanic.

Venele urechii medii dreneaza sangele in vena maxilara, in vena meningee si apoi in jugulara interna.

3. Vasele urechii interne

Arterele sunt:

- artera labirintica sau artera auditiva interna, ramura din artera cerebeloasa anterioara si inferioara, ramura din artera bazilara. Ea patrunde in meatul acustic intern catre baza modiolului si se ramifica intr-o ramura cohleara si alta vestibulara. Ramura cohleara urmareste spirala melcului pe deasupra ganglionului spiral caruia ii da ramuri, apoi formeaza asa numitii glomeruli arteriali ai cohleei de la nivelul acestora pleaca arteriole precapilare catre rampa vestibulara, respectiv stria vasculara. Ramura vestibulara iriga labirintul membranos.

- artera stilo-mastoidiana, ramura a arterei auriculare posterioare, da in canalul nervului facial o ramura pertru urechea interna care ajunge la cohlee prin fereastra rotunda.

Venele dreneaza sangele in vena labyrinti, respectiv in sinusul pietros superior si in vena jugulara interna.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.