ROLUL INDICILOR METABOLICI SALIVARI IN DIAGNOSTICUL BOLILOR CRONICE GASTRODUODENALE LA COPII

Rolul indicilor metabolici salivari in diagnosticul bolilor cronice gastroduodenale la copii

Summary

The role of some metabolic salivary indices in diagnosis

of cronic gastroduodenal pathology in children

There were examined 142 children with different gastroduodenal disordes (36-with chronic gastritis, 49-chronic gastroduodenitis, - ulcer-erosive disease). Screening salivary metabolic tests determined the informati of the total protein, creatine, ureea in making a topic preventive diagnosis, 2) coefficient Al in serum/AL in the saliva for in differential diagnosis, 3) concentration of glutationreductase in determination of severity of disease, 4) the level of DM to evaluate the treatment eficiency. Indices of piruvat and glutation can be used for prognosis of treatment results.

Rezumat

La 142 de copii in virsta de 5-18 ani cu boli cronice gastroduodenale (36-cu gastrita cronica, 49- cu gastroduodenita cronica, 57- cu boli erosiv-ulceroase) a fost efectuat examen clinico-laborator complex. Screening salivar indicilor metabolici a stabilit informativitatea : 1) proteinei totale, creatinei si ureei salivare in efectuarea diagnosticului topic preventiv, 2) coeficientul de repartizare AL ser/Alsaliva - in diagnosticul diferential, 3) concentratia GR - in aprecierea gravitatii bolii, 4) nivelul DM - pentru determinare eficacitatii tratamentului. Prognosticul bolii poate fi stabilit dupa indicii glutationului si acidului piruvic la sfirsitul tratamentului.

Obiective

Afectiunile gastroduodenale la copii prezinta in ultimii ani o problema importanta medico-sociala , dat fiind faptul ca incidenta lor e in crestere , avind valori medii pina la 100-200%₀ . , . , 1996).

Prin majorarea presingului tehnogen, prezenta consecintelor avariei la statia atomica din Cernobil si starea social-economica nefavorabila nivelul morbiditatii gastroenterologice atinge in unele raioane ale Rusiei 300-400%₀. In stuctura predomina afectiunile stomacului si a duodenului (58-65% A.A. si coautorii2002). Conform investigatiilor proprii, morbiditatea cu afectiuni cronice digestive la scolarii din Moldova a constituit 200,3%₀ (L. Cerempei, 1998).

In conditiile contemporane nefavorabile s-a creat o tendinta spre progresarea procesului patologic si stabilirea formelor grave de gastroduodenita, deseori cu transformare in boala ulceroasa . Raspindirea acesteia conform investigatiilor lui A.M. este 1,6+0,1 la 1000 copii mai mari de 14 ani (1998).

Este constatat faptul ca la copii tot mai des se intilnesc variante ale gastroduodenitei cu atrofia mucoasei stomacului si a duodenului, insotite de displazie , care, fara indoiala, agraveaza prognosticul evolutiei bolii si contribuie la majorarea riscului de cancerogeneza (

Problemele de diagnostic si tratament al gastroduodenitei ramin in vigoare si astazi si datoreaza particularitatilor functionarii unanime a sistemului biliopancreatoduodenal: la 97% de bolnavi cu afectiuni cronice gastroduodenale in proces este inclus pancreasul si sistema hepatobiliara (

Tendinta spre evolutie cronica recidivanta indica necesitatea studiului ulterior al mecanismelor patogenetice ale bolii rezultatele caruia ar fundamenta perfectionarea deservirii medicale a copiilor cu patologia data.

Un interes deosebit prezinta efectuarea investigatiilor sistemei de homeostaza in patologia digestiva, functionarea normala a caruia asigura integritatea structurala si functionala a organelor, stabilitatea componentei chimice, capacitatilor biologice ale mediului lor intern cauzat de starea functionala a barierelor histo-hematice, in special hemato-salivare.

Investigatiile anterioare ( , 1995-1996) au aratat ca formarea bolii ulceroase este in raport cu restabilirea homeostazei si functiilor de bariera ale organizmului. A fost stabilit ca una din aceste bariere , care efectuiaza functia de bufer, este saliva.

Saliva ca mediu biologic contine multe substante organice , care isi schimba continutul sau in diferite stari patologice gastroduodenale. Stabilirea directiei acestor schimbari are o importanta deosebita in practica gastroenterologica cotidiana la copii.

Aceasta situatie a permis complementarea esentiala a teoriei I.Selie si in unele compartimente ale mecanismului de realizare a stresului si rolul sindromului de adaptare in stabilirea formelor nozologice ale bolii.

Functia reglatorie a glandei salivare in asigurarea homeostazei organismului in complexul reactiilor adaptive ca raspuns la influenta stresorie este confirmata de:

-modificarile constituentului biochimic salivar sub actiunea factorilor de stres;

-stabilirea devierilor simultane in continutul biochimic sanguin si salivar,

-posibilitatea transformarilor constituientului biochimic sanguin prin schimbarile functionale aparatului salivar cu obtinerea efectului homeostatic.

Scopul

Evaluarea indicilor metabolici salivari pentru efectuare diagnosticului precoce si inofensiv a bolilor cronice gastroduodenale la copii.

Material si metode

Examen complex ( clinico-instrumental, morfologic, biochimic) a fost aplicat unui grup de bolnavi (142) in virsta de 5-18 ani (95 fete si 47 baeti) cu patologia cronica gastroduodenala. Repartizarea dupa diagnostic- 36-cu gastrita cronica, 49- cu gastroduodenita cronica, 57- cu boli erosiv-ulceroase. Grupul de control - 22 de copii. Diagnosticul clinico-instumental si morfologic s-a efectuat in policlinica ICSOSMsiC. Parametrii metabolismului proteic ( proteina generala , creatina, ureea, tripsina , alfa1-antitripsina, alfa2-macroglobulina), lipidic (colesterolul, beta-lipoproteide, fosfolipidele), glucidic (glucoza, acidul lactic, piruvic), sistemului de biotransformare (glutation(GT), glutationreductaza (GR), glutationtransferaza(GTR), homeostazei peroxidice (hidroperoxizii lipidici (HPL), dialdehida malonica(DM), catalaza, superoxiddismutaza(SOD), ceruloplazmina) au fost determinati prin metode biochimice in laboratorul stiintific central USMF «N.Testemitanu».

Resultate si discutii

Noi am efectuat studiul al 23 indici metabolici in ser si saliva A fost stabilita informativitatea veridica pentru majoriatatea indicilor salivari . In special pentru efectuarea diagnosticului topic preventiv pot fi aplicate metode de apreciere parametrilor metabolismului proteic. (Schema 1).

Diagnosticul diferential gastritei cronice, gastroduodenitei cronice si bolilor erosiv-ulceroase ne ajuta coeficientul de repartizare - Al ser/Al saliva. Valorile lui 2,5-3,0 - sunt caracteristice pentru faza acuta gastritei cronice, 3,5-4,0 - pentru gastroduodenita cronica, 4,5-6,0 - pentru bolie erosiv-ulceroase. ( Des.1, schema 1).

In calitate de criteriu de gravitate a bolii pote servi nivelul de GR in saliva (Desenul2, schema 1).

In monitorizarea complexa a bolilor pe fonul terapiei s-a condfirmat informativitatea concentratiei DM in saliva.

Este cunoscut,ca in acutizarea bolilor cronice gastroduodenale nivelul DM se majoreaza, dar in procesul de tratamentul poate sa micsora .

Asadar, diminuarea DM pe fonul terapiei administrate ne confirma eficacitatea ei, fiind un criteriu cel mai precoce a rezultatului tratamentului in comparasie cu datele clinice si metodele explorarii instrumentale.

Desenul 1.Diagnosticul diferential (Al ser/Al saliva).

Desenul 2. Criteriu de gravitate dupa glutationreductaza (GR).

Prognozarea evolutiei bolii este o problema de importanta extrema. Separarea bolnavilor cu riscul evolutiei nefavorabile a bolii ne-ar permite individualizarea schemelor de dispensrizarea, fapt ce ar contribui la ameliorarea starii bolnavului. (Desenul 3 schema 1)

Desenul 3. Criteriu de prognostic nefavorabil al evolutiei. (dupa acidul piruvic si glutation restabilit).

Metoda prevede determinarea glutationului si acidului piruvic in ser si are sensibilitatea inalta - 89%. Prognostic nefavorabil a bolii este posibil la copii cu nivelul glutationului restabilit < 65,7 mcM/l sa acidului piruvic ( factorului de agresie) >1,45 mM/l la finisarea .

Schema 1.

Informativitatea indicilor metabolici salivari

in diagnosticul bolilor cronice gastroduodenale la copii

Diagnosticul topic

Proteina  Creatina Urea

generala 

3,63-4,0 mM/l - GC,GDC

>5,0 mM/l - boli erosiv-ulceroas

60-70 mcM/l - GC, GDC

>80 mcM/l - boli erosiv-ulceroase

3,8-4,0 g/l -  > 5,0 g/l -

GC, GDC  boli erosiv- Criteriu de eficacitatea tratamentului

ulceroase DM <3,0-3,5 nM/l

nM/l

Diagnosticul diferential 

(dupa raportul ALser/AL saliva)

2,5-3,0 - GC 

3,1-4,0 - GDC

4,5-6,0 - boli erosiv-ulceroase

Criterii de gravitate ( dupa GR)

300-400 nM/s/l gravitate minimala

Criteriu de prognostic nefavorabil al evolutiei 401-550 nM/s/l -gravitate medie

>550 nM/s/l - gravitate severa

glutation<65,2 mcM/l

acidul piruvic>1,45mM/l

Concluzie

Asadar, informativitatea si inofensivitatea screeningului salivar ne permite aplicrea lui in practica cotidiana, avind ca scopul efectuarea diagnosticului topic prespitalicesc si cel diferental, evaluarea gravitatii, prognosticului bolii si eficacitatii tratamentului copiilor cu bolile cronice gastroduodenale.

Bibliografie

Olinescu P.. Radicali liberi in fiziopatologia umana. -Bucuresti. - 1994. - P.215.