Rolurile functionale ale cailor aeriene

Rolurile functionale ale cailor aeriene

Sunt formate din:

cavitati nazale

faringe

laringe

trahee

bronhii

Functia lor:

incalzirea

umectarea

purificarea aerului

a.      Incalzirea aerului:

Se realizeaza prin bogata retea de vase sanguine, numite plexuri venoase, din submucoasa nazala. Temperatura din plexurile venoase este de 32 grade C.

Aerul rece care patrunde in cavitatea nazala se incalzeste treptat in contact cu mucoasa, iar aerul cald cedeaza din temperatura lui sangelui din plexurile venoase, racindu-se progresiv

In alveole, aerul ajunge la o temperatura apropiata de cea a organismului

b.     Umectarea aerului:

Prin stratul de lichid secretat de glandele seroase ale mucoasei, care acopera permanent suprafata cailor respiratorii

Pierderea de apa pe cale respiratorie masoara 0.5 l/zi, putand ajunge la 2.5 l/zi, in 2 conditii:

hiperventilatie

febra

c.      Purificarea aerului:

Incepe prin captarea particulelor mari de catre firele de par din zona narinelor

Septul nazal si cornetele din cavitatea nazala imprima aerului o curgere turbulenta

Particulele de peste 10 microni diametru, fiind mai grele decat aerul, sunt proiectate pe peretele posterior al faringelui sau al mucoasei nazale

Particulele intre 2-10 microni: ajung in trahee si bronhii, aderand la mucus. Zilnic se produc aprox. 100 ml mucus traheobronhial, ce contine albumina si IgA secretorii (Imunoglobuline cu rol in imunitate). Mucusul, impreuna cu prticulele straine, sunt indepartate datorita miscarilor permanente ale cililor cu care e tapetata mucoasa din sectorul bronhiolelor pana in 1/3 ant a cavitatii nazale. Cilii efectueaza o miscare rapida spre faringe si una lenta, de revenire, cca. 20 batai/min. Viteza de deplasare a mucusului este de 10-16 mm/min. Particulele straine, impreuna cu mucusul, care ajung in dreptul bifurcatiei traheei, declanseaza reflexul de tuse, iar cele care patrund in faringe sunt fie expectorate, fie inghitite. De aceea, la bolnavii de TBC, bacilul Koch se evidentiaza in sucul gastric. Denervarea traheii nu aboleste activitatea cililor, ei continuandu-si miscarea cateva ore si dupa moarte. Factori care reduc activitatea cililor: agentii nocivi (fumatul) si hipoxia. Cilii sunt mult mai rrezistenti in vivo.

Particulele sub 2 microni ajung in alveole, unde sunt captate de celulele macrofage si apoi transportate in ganglionii limfatici pulmonari.

Traheea si bronhiile sunt prevazute cu un schelet cartilaginos care previne colabarea cailor aeriene in cursul variatiilor de presiune. In structura peretilor bronhiolelor si a bronhiolelor terminale se mai disting fibre musculare netede, comandate de sistemul nervos vegetativ. Descarcarile parasimpatice, pe calea vagala, provoaca bronhoconstrictie, iar cele simpatice, pe calea beta-adrenegica, bronhodilatatie (Logic, sistemul simpatic e definit prin sintagma: "lupta sau fugi". El pregateste organismul pentru starile de stres. Ca sa fugi sau sa lupti, trebuie sa ai aer in plaman, deci se produce bronhodilatatie).

Tonusul bronhial se modifica in timpul zilei. Constrictia maxima: 6.00 a.m. dilatatia maxima: 6.00 p.m.

Rolul functional al musculaturii bronhice:

Distributia egala a ventilatiei

Protejarea bronhiilor in timpul tusei