SEMNIFICATIA MODIFICARILOR INDICILOR HEMODINAMICI IN SINDROMUL DE INSUFICIENTA CARDIACA CRONICA LA COPII SI ADOLESCENTI

SEMNIFICATIA MODIFICARILOR INDICILOR HEMODINAMICI IN SINDROMUL DE INSUFICIENTA CARDIACA CRONICA LA COPII SI ADOLESCENTI

Summary

The significance of modification of hemodynamics indexes in

children and adolescents with heart failure syndrome

In this work are presented the results of the examination for 48 patients with heart failure syndrome in secondary arterial hypertension confirmed with the data of clinical and non-invasive examination. Along with mentioned, the evaluation of echocardiography parameters on therapy with ACE inhibitors and diuretics of 48 patients with heart failure syndrome.

Rezumat

In studiu sunt prezentate rezultatele examinarii a 48 bolnavi cu sindrom de insuficienta cardiaca cronica in hipertensiune arteriala secundara confirmat prin metode clinice si noninvazive. Sunt mentionate modificarile evolutive ale parametrilor hemodinamici ecocardiografici sub tratamentul cu IECA II si diuretice la bolnavii cu sindrom de insuficienta cardiaca cronica.

Introducere

Maladiile cardiovasculare actualmente reprezinta una din cele mai raspandite patologii in structura mortalitatii generale. Mecanismul principal de dezvoltare a accidentelor fatale este progresiunea insuficientei cardiace cronice, care se apreciaza drept un indice de pronostic nefavorabil al oricarei maladii cardiovasculare. Mortalitatea in decursul unui an in acest grup de bolnavi in populatia adulta se califica la o rata destul de inalta, ceea ce depaseste mortalitatea de maladii oncologice [1]. Impactul dezvoltarii maladiilor cardiovasculare la copil si adultul tanar este apreciat de declansarea sindromului de insuficienta cardiaca cronica care survine in urma oricarei patologii care intereseaza cordul. Dezvoltarea hipertensiunii arteriale secundare la varsta de copil si adolescent este actualmente o problema care impune un abord socio-medical riguros, deoarece in studii clinice si epidemiologice este stabilita cu certitudine legatura dintre sindromul de insulinorezistenta, obezitate abdomenala, dislipoproteinemii si hipertensiune arteriala [3]. De rand cu aceasta IC aduce la invalidizare grava si limitarea dramatica a calitatii vietii bolnavilor, ceea ce plaseaza aceasta stare patologica in esantionul problemelor de importata nu numai medicala ci si social-economica. Rationamentul pentru o abordare notorie a problemei de profilaxie a maladiilor cardiovasculare actualmente are o importanta prioritara clinica. Modularea factorilor cu risc inalt cardiovascular constituie primordiul in rezolvarea problemelor mortalitatii prin maladii cardiovasculare si consta in depistarea lor precoce si identificarea celor mai importanti incepand de la varsta de adolescent si adultul tanar [4,5].

Scopul cercetarii

Estimarea modificarilor indicilor clinico-hemodinamici in sindromul de insuficienta cardiaca la copii si adolescenti.

Material si metode

Au fost cercetati indicii clinico-hemodinamici la 48 bolnavi (12 fete si 36 baieti) cu limite de varsta 12-17 ani cu insuficienta cardiaca clasa functionala I-II NYHA in sindromul de hipertensiune arteriala. Din comorbiditati s-au apreciat pielonefrite cronice la 36 bolnavi, diabet zaharat tip I la 2 bolnavi, tiroidite autoimune la 12 bolnavi, gastroduodenite cronice la 24 bolnavi, pancreatite reactive la 16 bolnavi. Au fost examinati indicii antropometrici (IMC -indicele masei corporale), indicii biochimici ai serului sangvin si parametrii hemodinamicii centrale prin investigatii instrumentale. A fost inclus in studiu si un grup de control care a numerotat 41 copii conditionat sanatosi (30 baieti si 11 fete), varsta medie 14,6 0,4 ani.

Din indicii biochimici in serul sangvin a fost apreciat nivelul concentrational al ureei, creatininei plasmatice, acidului uric, glucozei, precum si indicilor profilului lipidic ai serului sangvin - colesterolul total (Col), colesterolul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL Col), colesterolul lipoproteinelor cu densitate mica (LDL Col). Probele biologice au fost preluate preprandial dimineata dupa cel putin 12 ore de foame din vena cubitala pe fon de mentinere a unei diete hipolipemiante timp de 72 ore cu limitarea continutului de grasimi de origine animaliera.

Diagnosticul a fost confirmat conform unui protocol unic de examenare a bolnavilor care a inclus ECG in 12 derivatii standard la electrocardiograful Cardiofax GEM (Japonia), EcoCG Doppler cartare color la aparatul "Aloka" SSD-2000 (Japonia), Rx toracelui dupa metoda standard cu aprecierea ICT, retinoscopia, urografia intravenoasa, USG organelor sistemului urinar.

Aprecierea indicilor hemodinamicii centrale a pacientilor inclusi in studiu s-a efectuat prin examenul ecocardiografic prin metoda de ecocardiografie Doppler transtoracica la aparatul"Aloka" SSD-2000 (Japonia). Investigatia s-a efectuat in M-2D regim si CW regim (Doppler cartare color). Examenul ecocardiografic s-a realizat in pozitia orizontala a bolnavului in decubit stang dupa metoda clasica. Pentru obtinerea imaginilor s-a folosit pozitia parasternala prin spatiul intercostal III-IV pe stanga sternului pe axa longitudinala si pe cea scurta al inimii si prin pozitia apicala in regiunea socului apexian. Pentru aprecierea diamentrelor VS s-au folosit imaginile video bicamerale si patru camere apicale. Au fost analizati parametrii: diametrul telediastolic al ventriculului stang - DTD VS, diametrul telesistolic al ventriculului stang - DTSVS, fractia de ejectie a ventriculului stang - FEVS care a fost calculata dupa formula , precum si gradientele de rehurgitare transvalvulara mitrala, tricuspidiana si aortica.

Nivelul TA a fost identificat conform recomandarilor Asociatiei Cardiologilor pediatri ai Federatiei Ruse din anul 2003. Analiza statistica a datelor s-a efectuat in baza programelor de statistica V5.11 Statsoft. Veridicitatea diferentelor indicilor matematici a fost analizata conform criteriului t-Student. Statistic semnificative s-au considerat diferentele p<0,05.

Rezultate si discutii

Caracteristica clinica a bolnavilor a inclus calificativele de varsta, IMC, luand in consideratie limitele de varsta in grup s-a evidentiat tabagismul, consumul de bauturi alcoolice, precum si nivelele TAS si TAD individual pentru fiecare bolnav. Au fost evaluate evenimentele din simptomatologia clinica, cum sunt acuzele bolnavilor la cardialgii, senzatii de sufocare, cefalee, fatigabilitate, aparitia palpitatiilor cardiace, dispneii, fatigabilitatii la efort fizic excesiv si moderat.

Analiza datelor antropometrice in grupul de studiu a notat estimarea indicelui masei corporale (IMC) care reprezinta un raport dintre - greutate in kg/ (inaltime in metri) Este de mentionat ca IMC nu este o masura exacta in cazul copiilor in crestere. Aprecierea in fiecare caz in categoria copiilor si adolescentilor a IMC ne-a permis sa evaluam gradul individual de risc pentru morbiditate prin insuficienta cardiaca in hipertensiunea arteriala. Astfel, in grupul de studiu indicele masei corporale a fost estimat la nivelul IMC - 26,6 0,4 in mediu pe grup, ce a semnificat o limita inferioara a supraponderabilitatii. Caracteristica clinica a bolnavilor a fost prezentata de repartitia semnelor clinice in grup (tabel). Repartitia bolnavilor conform clasei functionale a insuficientei cardiace a fost urmatoarea: clasa functionala NYHA I s-a apreciat conform simptomatologiei clinice in 25% cazuri, clasa functionala NYHA II -in 68% cazuri, clasa functionala NYHA III - in 4,3% cazuri.

Indicatorii functionali ai hemodinamicii au notat urmatoarele modificari: nivelul TAS a fost semnificativ majorat in grupul de studiu, precum si TAD, fapt care a stat la baza confirmarii diagnosticului clinic de rand cu examinarile paraclinice efectuate. In mediu pe grup s-a apreciat majorarea FCC. Indicii hemodinamicii centrale apreciati prin examenul ecocardiografic au demonstrat o majorare semnificativa a DTDVS, precum si o micsorare relativa a FEVS. Examenul Doppler transvalvular a permis a identifica o rehurgitare mitrala - de gradul I-II si o rehurgitare tricuspida gradul I-II. Tratamentul medicamentos aplicat a fost in functie de indicatii clinice, varsta si masa corporala. In grupul de studiu au fost notate supravalori tensionale initial si o modificare nesemnificativa a FCC. Modificarile electrocardiografice au notat - in 87,5%

cazuri (42 bolnavi) - ritm sinusal, la 4 bolnavi - ritm inferior din AD, bloc sinoatrial a fost determinat la 2 bolnavi, prezenta tulburarilor de ritm si conducere sub forma de extrasistolie supraventriculara si ventriculara a fost determinata in total la 21 bolnavi. Tulburari ale proceselor de repolarizare in miocardul ventriculului stang s-au apreciat in 87,5% (la 42 bolnavi), semne de hipertrofie a miocardului VS s-a constatat in 66,6% cazuri (32 bolnavi).

In studii de specialitate a fost demonstrat ca decesul prin maladii cardiovasculare se afla in legatura directa cu indicii de contractilitate, in special cu indicele FE VS. La o scadere a FE VS mai jos de 45% moartea de cauza cardiovasculara sporeste indiferent prin ce metoda a fost estimata FEVS [6,7]. Aprecierea FEVS prin metoda ecocardiografica prezinta un interes prin neinvazivitatea ei, lipsa de radiatie ionizanta, o viteza inalta si o posibilitate larga de utilizare. Dupa expertii ESC anume ecocardiografia reprezinta o metoda de electie pentru aprecierea functiei sistolice ale miocardului VS [2].

Concluzii

1.Studiul efectuat a demonstrat prezenta dereglarilor parametrilor fiziologici ai hemodinamicii la copiii si adolescentii cu supravalori tensionale si semne de insuficienta cardiaca, fapt ce confirma aparitia starilor precoce de insuficienta cardiaca congestiva.

2. Astfel apreciarea functiei sistolice ale inimii trebuie sa fie efectuata in cadrul fiecarui examen echocardiografic, indiferent de calitatea vizualizarii care frecvent este cauza examenarii dificile la copil. In acest sens drept criteriu obligatoriu este aprecierea FEVS, dar e de mentionat ca fractia de ejectie a miocardului VS nu totdeauna reflecta in direct starea clinica a bolnavului.

3. Estimarea FEVS este posibila si in cadrul unor examenari prin tehnologii avansate moderne cum sunt ventriculografia cu radionuclizi, examenul RMN sau angiografie, care la varsta de copil si adolescent sunt dificil de realizat din motivul unor indicatii speciale si dificultati tehnice.

Tabel

Caracteristica clinico-hemodinamica a bolnavilor inclusi in studiu

Nota: IMC - indicele masei corporale, TAS - tensiune arteriala sistolica, TAD- tensiune arteriala diastolica, FCC- frecventa contractiilor cardiace, ICC - insuficienta cardiaca cronica,

DTDVS- diametrul telediastolic al ventriculului stang, DTSVS - diametrul telesistolic al ventriculului stang, FEVS - fractia de ejectie al ventriculului stang, diferentele statistic semnificative in raport cu indicatorii grupului de studiu - p < p <

Bibliografie

Hunt SA, Abraham WT, Chin MH, Feldman AM et al ACC/AHA 2005 ghuideline update for the diagnosis and management of chronic heart failure in the adult: a report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Practice Guidelines// Circulation, 2005, vol.112, p.1825-1852.

2003 European Society of Hypertension - European Society of Cardiology Guidelines for the management of arterial hypertension. Guidelines Comittee.J Hypertens., 2003;

21:1011-1053.

Ross RD. Medical management of chronic hearth failure in children. American Journal Cardiovascular Drugs 2001; 1(1):37-44.

Rosenthal D , Chrisant MR , Edens E , International Society for Heart and Lung Transplantation: Practice guidelines for management of heart failure in children. J Heart Lung Transplant.

Shaddy RE. In: Pediatric Heart failure: Medical management of chronic systolic left ventricular dysfunction in children. 2005 Taylor & Francis Group, pp589-619

6. Skaner Y. Backlund L.,Montgomery H. Et. Al. General practitioners reasoning when considering the diagnosis heart failure: a think-aloud study. BMC Family Practice 2005; 6:4.

7. Yu C.M., Lin H., Yang H. Et.al. Progression of systolic abnormalities inpatients with "isolated" diastolic heart faillure and diastolic dysfunction. Circulation 2002; 105: 1195-1201.