Sistemul cardiovascular

SISTEMUL CARDIOVASCULAR

1. Notiuni de anatomie si fiziologie

Inima este un organ mediastinal. Inima este alcatuita din atriul stang -ventriculul stang ce comunica intre ele prin orificiul atrioventricular stang si atriul drept - ventriculul drept ce comunica intre ele prin orificiul atrioventricular drept. Atriul stang primeste sange arterial ce vine din plaman prin cele patru vene pulmonare, ventriculul stang primeste in diastola sangele care vine din atriul stang, iar in sistola ii evacueaza in aorta prin orificiul aortic prevazut cu trei valve de aspect semilunar (valva sigmoida aortica). Orificiul aortic si mitral constituie sediul de electie al cardiopatiilor reumatismale (stenoza mitrala si insuficienta aortica). Atriul drept primeste sange venos din marea circulatie prin vena cava superioara si vena cava inferioara. Ventriculul drept primeste sange dm atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevazut cu trei valve de aspect semilunar. Atriul drept primeste sange venos din intreg organismul prin venele cave si il impinge in ventriculul drept, de unde prin arterele pulmonare ajunge in plamani, unde se oxigeneaza, pierzand dioxidul de carbon; prin venele pulmonare ajunge in atriul stang, de unde trece in ventriculul stang si prin aorta este distribuit in toate tesuturile si organele.

Inima este alcatuita din trei tunici:

1)          endocard - tunica interna, captuseste interiorul inimii

2)          miocard - muschiul cardiac sau tunica mijlocie alcatuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil si din tesut cardiac sau excitoconductor. Ventriculul stang are un perete mai gros ca ventriculul drept, atriile au peretele mai subtire. Tesutul specific este alcatuit dintr-un muschi cu aspect embrionar, foarte bogat in celule nervoase si cuprinde:

- nodului sinoatrial KEITH-FLACK situat in peretele atriului drept aproape de orificiul de varsare al venei cave superioare

- sistemul de conducere atrioventricular alcatuit din nodulul atrioventricular ASCHOFF-TAWARA, situat in partea posteroinferioara a septului interatrial si fasciculul HISS, care ia nastere din nodul ASCHOFF-TAWARA, coboara in septul interventricular si se imparte in doua ramuri: drept si stang, care se termina prin reteaua anastomotica PURKINJE in miocardul ventricular.

3)          pericard - tunica externa a inimii, cu doua foite: viscerala si parietala intre care se afla cavitatea perieardica. Cele trei tunici pot fi afectate separat - miocardita, endocardita, pericardita sau simultan - pancardita.

Vascularizatia inimii este asigurata de cele doua artere coronare, venele coronare care se varsa in sinusul coronar, care se deschide in atriul drept.

Inervatia inimii este asigurata de filete simpatice si parasimpatice.

Revolutia cardiaca reprezinta trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in sistemul vascular, impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta deplasare de sange. Durata revolutiei cardiace este de 0,8 secunde cu sistola atriala 0,1 secunde, sistola ventriculara 0,3 secunde, diastola atriala 0,7 secunde, diastola ventriculara de 0,5 secunde. Diastola generala are o durata de 0,4 secunde.

Inima functioneaza ca o pompa. Revolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor in timpul diastolei atriale, in atriul drept sangele este adus de venele cave, iar in atriul stang de venele pulmonare. Relaxarea peretilor atriali, pana la o anumita limita, este urmata de contractia atriala - sistola atriala, care evacueaza tot sangele atrial in ventriculi. Acumularea sangelui in ventriculi duce la cresterea presiunii intraventriculare si inceperea sistolei ventriculare cu expulzia sangelui in aorta si respectiv artera pulmonara, datorita deschiderii valvelor sigmoide si inchiderii valvelor atrioventriculare. Dupa expulzia sangelui din ventriculi, peretii acestora se relaxeaza si incepe diastola ventriculara, cand se inchid valvele sigmoide si se deschid cele atrioventriculare.

Diastola generala (relaxarea intregii inimi) se suprapune pe diastola ventriculara, dar dureaza mai putin decat aceasta din cauza sistolei atriale care incepe in ultima perioada a diastolei ventriculare. La individul normal au loc 70-80 revolutii cardiace pe minut.

Activitatea cardiaca este condusa de nodul sinoatrial KEITH-FLACK care emite stimuli cu o frecventa de 70-80 pe minut, acesta fiind ritmul cardiac normal, numit ritm sinusal. Activitatea cardiaca poate fi influentata de sistemul nervos:

simpatic cu accelerarea ritmului cardiac

parasirnpatic cu rarirea ritmului cardiac. Sistemul vascular este alcatuit din:

1) artere

conduc sangele de la inima spre periferie

au pereti mai grosi decat venele

peretii au trei tunici

intima (tunica interna)

medie formata din fibre musculo-elastice dispuse circular

tunica externa

2) vene - sangele este readus de la periferie spre inima

3) vase limfatice