TUSEA CONVULSIVA

TUSEA CONVULSIVA

1.Definitie boala acuta infecto-contagioasa, manifestata clinic prin accese de tuse caracteristice, cu evolutie autolimitanta si posibile complicatii severe.

2.Etiologie bacterii din genul Bordetella - cel mai frecvent Bordetella pertussis.

Sunt cocobacili Gram negativi, aerobi, care cultiva pe medii speciale si poseda un bogat echipament antigenic.

3.Epidemiologie

Boala este prezenta pe tot globul, mai frecventa in zonele temperate, cu manifestari endemice sau epidemice. Morbiditatea actuala este scazuta datorita vaccinarii specifice obligatorii.

Sursa de infectie este reprezentata de om, bolnav cu tuse convulsiva sau, mai rar, purtator de germeni.

Transmiterea este aerogena, prin picaturi respiratorii contaminate (mod direct de transmitere ).

Contagiozitatea este mare, cu maxim in perioada catarala a bolii si se mentine pana la 10 zile de la debut in cazurile tratate cu antibiotice si pana la 4 saptamani in cazurile netratate.

Receptivitatea la boala este universala. Imbolnavirile sunt mai frecvente la copii, la sexul feminin si in sezonul rece.

Imunitatea dupa boala este puternica si de durata.

4.Patogenie

Poarta de intrare este mucoasa tractului respirator, la nivelul careia germenii se multiplica si determina necroza locala a epiteliului, cu inflamatie si aparitia unui exsudat vascos si aderent, eliminat cu greutate prin tuse.

Tusea apare consecinta a stimularii receptorilor traheobronsici prin procesul infectios - inflamator in prima etapa a bolii, apoi prin stimularea centrului tusei din creier de catre stimuli externi ( emotionali, vizuali, auditivi ).

5.Tablou clinic

Incubatia este in medie de 7 - 10 zile.

Debutul este cu catar respirator: rinita, laringita, bronsita, fara febra sau cu subfebrilitati. Tusea este initial rara, apoi devine frecventa, spastica si insotita uneori de varsaturi. Aceasta etapa dureaza 1 - 2 saptamani, iar contagiozitatea este maxima.

In evolutie se instaleaza caracteristicile de tuse paroxistica, spasmodica, terminate cu o expectoratie dificila de secretie vascoasa si cu varsaturi. Faciesul pacientului este congestionat, cu conjunctive hiperemice si uneori pot apare chiar hemoragii conjunctivale sau nazale. Accesele de tuse pot fi rare ( 4 - 6/zi ) sau frecvente ( 30 - 40/zi ) in formele severe. Febra lipseste in formele necomplicate.

Dupa 3 - 4 saptamani de evolutie accesele de tuse se raresc treptat si se atenueaza progresiv.

6.Forme clinice

Se descriu:

-forme usoare, cu numar redus de accese de tuse;

-forme medii;

-forme severe, cu accese frecvente, intens dispneizante si uneori cu convulsii;

-forme atipice - la persoanele vaccinate,

-la sugar accesul de tuse poate fi inlocuit cu perioade de apnee prelungita si covulsii sau cu accese paroxistice de stranut.

7.Investigatii de laborator

-Leucograma evidentiaza leucocitoza marcata cu limfocitoza;

-Valorile VSH sunt normale in formele necomplicate;

-examinarea radiologica pulmonara poate evidentia infiltrat perihilar;

-Bordetella pertussis poate fi izolata in stadiul cataral al bolii prin culturi din exudatul faringian pe medii speciale;

-Testele serologice ( reactia de hemaglutinare, reactia de neutralizare, ELISA ) dau rezultate tardive.

7.Complicatii

a)Complicatii mecanice - produse de cresterea presiunii intratoracice, intraabdominale si intracraniene in timpul acceselor de tuse. Sunt reprezentate de: hemoragii conjunctivale, nazale, intracerebrale, pulmonare, atelectazii pulmonare, prolaps rectal, hernie ombilicala etc;

b)Complicatii neurologice: - convulsii, encefalita (complicatie severa); c)Suprainfectii bacteriene: - cu pneumococ sau stafilococ : pneumonii, bronhopneumonii, otite.

8.Tratament.

Tusea convulsiva este boala de grupa A, cu izolare obligatorie si declarare nominala a cazului de boala.

Izolarea pacientilor se poate face la domiciliu in formele usoare si medii sau in spitale in formele severe, complicate si la copiii mici. Izolarea dureaza pana la 7 zile de la inceputul tratamentului cu antibiotice.

a)Regimul igieno - dietetic

Pacientul va fi izolat in incaperi linistite, ferite de stimuli externi ( zgomot, lumina puternica, manevrari multiple ).

Se face monitorizare respiratorie, cu mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii si la nevoie aspirarea secretiilor.

Dieta va fi completa, evitandu-se alimentele aspre si sfaramicioase, care pot declansa accesul de tuse.

b)Tratamentul etiologic consta in administrarea de antibiotice: Eritromicina, Ampicilina, Cotrimaxazol, macrolide pe o perioada de 7- 10 zile. Sunt cu atat mai eficiente ( suprima infectia si scad contagiozitatea ) cu cat se administreaza mai precoce.

c)Terapia patogenica:

-mentinerea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic prin perfuzii cu solutii glucozide si electrolitice - la cazurile care necesita;

-corticoterapie parenterala ( HHC, Dexametazona ) si antiedematoase cerebrale in encefalita.

d)Tratamentul simptomatic:

-sedative si calmante ale tusei: Clordelazine, antihistaminice ( Romergan ), barbiturice.

9.Profilaxia.

a)Masuri nespecifice:

-izolarea pacientului 4 saptamani de la debutul bolii sau 10 zile de la inceperea tratamentului antibiotic;

-contactii receptivi primesc tratament profilactic cu Eritromicina sau Ampicilina timp de 7-10 zile de la contact; contactii receptivi sunt supravegheati clinic si izolati la aparitia primelor semne de boala.

b)Masuri specifice - vaccinarea antipertussis.