Tahicardii dependente de NAV

Tahicardii dependente de NAV

Tahicardia jonctionala reintranta (boala Bouveret) - este forma cea mai frecventa; poate aparea la tineri pe cord normal sau in cardiopatii cronice.

Mecanism - reintrarea nodala atrioventriculara printr-o dubla cale functionala jonctionala (disociatia longitudinala a jonctiunii); o cale conduce incet (slow) dar are perioada refractara scurta si o alta cale conduce rapid (fast) dar are perioada refractara lunga; reintrarea este initiata de o extrasistola atriala care gaseste calea rapida in perioada refractara si astfel, este transmisa spre ventriculi pin calea lenta; intre timp, calea rapida a iesit din perioada refractara si impulsul se reintoarce spre atrii pe aceasta cale. De la atrii impulsul va fi preluat din nou de calea lenta cu refacerea circuitului de reintrare in jonctiune prin mecanism slow-fast. Deoarece stimulul este condus la atrii pe cale rapida, depolarizarea atriala se face aproape concomitent cu cea ventriculara T unda P este frecvent inclusa in QRS.

In 10% din cazuri circuitul este invers, fast-slow, aceasta forma fiind de obicei initiata de o extrasistola ventriculara transmisa retrograd pe calea lenta.

Clinic - aritmie cu debut brusc, palpitatii rapide si neregulate, dispnee, anxietate, incetosarea vederi, lipotimii eventual sincope. AV 160-260 bpm; durata accesului este variabila iar oprirea se face brusc sau la manevre vagale si este urmata de poliurie (hipersecretie de hormon natriuretic atrial).

ECG - ritm strict regulat cu primul P diferit de urmatoarele care sunt retrograde; complexele QRS sunt inguste (daca exista blocuri de ramura preexistente sunt lungi); deseori undele P sunt mascate de complexele QRS sau se afla la sfarsitul acestora T distanta RP mai mica decat cea P`R.

In V₁ - la sfarsitul complexului QRS apare o unda ce seamana cu R dar care in realitate este un P pozitiv; in derivatiile inferioare (D_II, D_III si aVF) la sfarsitul complexului QRS in timpul accesului apare o unda negativa simuland unda S dar care este unda P transmisa retrograd. Traseul trebuie comparat cu cel din ritm sinusal.

Diagnostic diferential:

flutter

tahicardie sinusala

tahicardie atriala

tahicardie cu reintrare atrio-ventriculara

tratament:

compresie sinocarotidiana manevra Valsalva;

medicamentos:

pacient in stare buna: Adenozina 3-6 mg in bolus - conversie in cateva secunde; sau Verapamil 5-10 mg i.v.; sau Diltiazem 0,15-0,5 mg/kgcorp;

in cazul in care avem la dispozitie doar Digoxin - se administreaza 0,5 mg i.v. pentru sensibilizarea sinusului carotidian la compresie; se repeta compresia la 20-30 minute T conversie in ritm sinusal.

La compresie este mai sensibil sinusul carotidian stang.

daca pacientul prezinta hTA sau semne de IC nu se administreaza medicamente inotrop negative T se aplica SEE cu energie mica 50-100J;

profilactic:

daca accesele sunt rare, nu necesit tratament;

accese frecvente - b-blocante, Ca²⁺ blocante; in cazurile dificile se poate recurge la Propafenona, Flecainida, Sotalol;

ablatia caii lente - succes impotriva reurentelor >