Traumatismele dintilor parodontali la copil si adolescent

Pedodontie CURS 0

Traumatisme ;

Distrofii ;

Patologia M1 ;

Patologia mucoasei cavitatii orale la copil si adolescent ;

Profilaxie ;

Traumatismele dintilor parodontali la copil si adolescent

Reprezinta,ca frecventa, a 2-a patologie pedodontica.

Se pot intalni atat in dentitia temporara cat si in cea permanenta (in perioada de crestere sau complet formata). Pot surprinde dintele in diferite stadii de dezvoltare.

Traumatismul dintilor temporari poate afecta mugurele dintelui permanent.

In general, traumatismul dintilor parodontali repreznta o urgenta; la distanta se va face si un tratament definitiv.

Momentul tratamentului definitiv : in functie de tipul de traumatism, de evolutie, tratament de urgenta. Traumatismul trebuie urmarit in timp prin controale periodice, iar parintii trebuie avizati ca pot aparea diverse complicatii la distanta (ex. fracturile de smalt determina in timp mortificare pulpara ) ( complicatiile mortificarii pulpare + patologie periapicala ; deteriorarea ligamentelor => rezorbtie radiculara interna / externa ; calcificari pulpare ).

Dintii cel mai frecvent afectati : zona frontala - frontali sup. - IC sup.

Pentru ambele tipuri de dentitie exista factori favorizanti :

locali: - proalveolodontia ;

- existenta unor defecte de structura (anomalii de dezvoltare) ce slabesc

structura;

generali: - crize comitiale;

- obezitatea ;

- bataia ;

Forme clinice - dentare;

Traumatisme - parodontale; si asocieri.

- ale partilor moi;

Clasificarea Ellis;

Clasificarea OMS;

Clasificarea Andreasen (Jens);

Clasificarea OMS modificata :  coronare;

leziuni dentare (fracturi) radiculare;

corono-radiculare;

Leziuni traumatice leziuni parodontale contuzia (comotia);

subluxatia;

luxatii partiale :intruzia,

extruzia, luxatia laterala.

luxatia totala : exarticulara,

avulsia.

in smalt fisura;

Leziuni dentare coronare fractura;

in smalt si dentina;

nepenetrante;

- in raport cu interesarea camerei pulpare penetrante;

oblica;

radiculare traseul liniei de fractura orizontala;

verticala;

nr. liniilor de fractura mica;

interesare multipla;

existenta sau nu a deplasarii fragmentelor fara deplasare;

cu deplasare;

corono - radiculare intereseaza camera pulpara nepenetrante;

penetrante;

Leziuni traumatice parodontale

simpla hiperemie a vaselor periodontale;

comotia (contuzia) durere la atingere (in timpul vb.,cu limba interpusa in

timpul actului masticator)

subluxatia - durere la atingere;

- mobilitate;

- usoara sangerare la nivelul marginilor libere gingivale;

- modificari vasculare mai ample ca in cazul contuziei;

luxatia partiala - durere la atingere;

- mobilitate in unele cazuri;

- deplasarea dintelui fata de pozitia initiala;

- modificari periodice vasculare mai ample; pot exista

zdrobiri / fracturi de pereti alveolari ( modificari in functie de forma de deplasare.

de ex: intruzia: ligamentele sunt tasate in zona apicala; intinse / rupte in 1/3 coronara; se

poate produce tasarea fundului alveolar; nu exista mobilitate; deplasare

evidenta; durere.

extruzia : ligamentele sunt intinse pe aproape tot traseul, cu zone de ligamente rupte;

durere la atingere; deplasare evidenta; mobilitate.

luxatia laterala : V-O sau M-D; este prezenta deplasarea si, in functie de aceasta, pe

partea pe care se deplaseaza dintele ligamentele sunt tasate; pe partea

opusa ligamentele sunt intinse, chiar uneori apar zone de ligamente

rupte. Se poate insoti si de fractura procesului alveolar; durere la

atingere; nu exista mobilitate in unele situatii.

luxatia totala : fractura ligamentelor cu expulzia dintelui din alveola.

Leziuni traumatice la dentitia temporara

Dintele temporar poate fi surprins de impactul traumatic in diferite stadii de dezvoltare :

- in crestere ; - maturare ; - in stadiul de resorbtie ;

Leziunea traumatica, in functie de forma clinica, poate interesa mugurele dintelui permanent subiacent.

Epidemiologie : - frecventa este aceeasi intre B si F;

- mai frecvent in zona frontala > frontal sup > IC sup.;

- mai frecvent intre 1 an 6 luni - 2 ani 6 luni;

- mai frecvent la copii abuzati;

- accidente de automobil;

Factori favorizanti : (vezi la inceput) , mai rar defecte de structura (format in mare parte in viata i.u.).

Forme clinice :

Mai frecvent se intalnesc luxatiile, favorizate de morfologia locala: pozitia grupului frontal sup. temporar mai V decat grupul frontal sup. permanent ; elasticitatea crescuta a osului; tonicitatea mai scazuta a buzelor (protectie mai mica ).

Din categoria luxatiilor, o freventa crescuta o au intruziile.

Atitudinea terapeutica in intruzie :

se tine cont de varsta copilului,

de varsta dentara;

de gradul de infundare a dintelui in alveola;

de directia de infundare raportata la dintele permanent de inlocuire;

variaza de la expectativa pana la extractie;

se examineaza foarte bine zona respectiva; examinarea este dificila daca copilul este mic. Se face si o examinare generala - loviturile extremitatii cefalice e pot insoti de afectari craniene ( trebuie sa stim daca a prezentat stari de voma, scurgere de LCR,etc. => daca da, atunci intai se rezolva problema neurologica ). Examinare locala. Anamneza.

Inainte de examinarea locala se igienizeaza zona respectiva cu solutii slab antiseptice.

Local : se observa existenta eventualelor traumatisme de parti moi ( echimoze, zone ulcerate

Este importanta si anamneza ( Unde? Cand? Cum? ).

Examinarea radiologica in incidenta antero-laterala se face pentru a vedea raportul dintre dintele temporar si mugurele dintelui permanent.Daca se observa ca radacina dintelui traumatizat este alungita, atunci inseamna ca dintele s-a deplasat catre dintele de inlocuire si exista pericolul interesarii criptei acestuia; daca radacina apare mai scurta, atunci s-a deplasat mai V si nu a fost interceptata cripta dintelui permanent.

Daca nu exista interesarea dintelui permanent => expectativa (posibilitatea de reeruptie este cu atat mai mare cu cat dintele temporar este mai tanar ) ( perioada este de 3-4 saptamani pana la 2-6 luni ).

Daca examenul Rx evidentiaza interceptarea criptei dintelui permanent =>

1. extractie imediata, pentru a nu exista si alte modificari; SAU

2. fara extractie , daca nu apar complicatii.

Exista recomandari legate de expectativa / extractie in functie de gradul de infundare a dintelui in alveola : - intruzie < de ½ din coroana => expectativa;

- intruzie > de ½ din coroana => extractie ;

Expectativa : igiena locala cu antiseptice slabe ( chiar si ceai de musetel ), alimente de consistenta moale pentru ca dintele este dureros ; control regulat ( orice modificare a culorii coroanei inseamna alterari la nivel pulpar ; mai frecvent apar mortificari => tenta mai inchisa a coroanei, gri, negricioasa, albastruie; apar frecvent dupa ~ 3 saptamani ) => reevaluarea situatiei. Modificarea de culoare poate fi insotita de aparitia unei fistule pe mucoasa. Daca dintele se pastreaza, atunci se face tratament endodontic. Daca copilul este foarte mic si necooperant, se evita tratamentul endodontic.

Atitudinea in extruzie : - exam. clinic : dinte mai inalt, prezinta mobilitate;

- repozitionare + contentie (neindicat) sau extractie

(preintampina inghitirea si aspiratia )

Atitudinea in luxatia laterala : - tratament de urgenta prin repozitionarea dintelui

(manual) + imobilizare (greu de realizat la copilul mic)

Deplasarea O , rel. psalidodonta => repozitionarea va realiza si contentia realizata prin rel. ocluzala ).

- extractie numai daca luxatia intervine la putin timp

inainte de inlocuire;

- in timp apar modificari pulpare, mai frecvent

degenerescente calcare => modificarea culorii spre galbui,

galbui- maroniu. Nu se intervine special,in general nu apar alte

complicatii.

Atitudinea in avulsie : - in general NU se recurge la replantare; Daca se face o extractie sau are loc o avulsie: - in zona frontala nu exista pericolul micsorarii spatiului pentru dintii succesionali, in special daca pierderea dintelui a avut loc dupa eruptia C temporar. Sunt necesare mentinatoare de spatiu pentru prevenirea obiceiului de interpozitie si pentru inbunatatirea aspectului estetic.

Fractura coronara :

sunt, de regula, penetrante, favorizate de grosimea < a structurilor dure dentare;

ex. clinic local (lipsa de substanta evidenta) si general ;

Atitudine :

fractura in smalt : netezirea marginilor anfractuoase, eventual preparat fluorurat ;

fractura in smalt + dentina,nepenetranta : refacerea defectului cu compozit / glassionomer ;

fracturi penetrante : se stabileste starea pulpara, vitalitatea.. Se tine cont de varsta dentara. Se face pulpotomie sau pulpectomie. Daca exista mortificare se face tratament de gangrena. Se reface defectul cu compozit / glassionomer / coroana prefabricata daca este un defect mare / coroane compozite confectionate extemporaneu.