Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » familie » pescuit
Rezultate obtinute cu privire la influenta hranei vii în dieta pestilor de acvariu din specia xipfo (xiphophorus helleri - heckel)

Rezultate obtinute cu privire la influenta hranei vii în dieta pestilor de acvariu din specia xipfo (xiphophorus helleri - heckel)


REZULTATE OBTINUTE CU PRIVIRE LA INFLUENTA HRANEI VII ÎN DIETA PESTILOR DE ACVARIU DIN SPECIA XIPFO (XIPHOPHORUS HELLERI - HECKEL)

1. Materialul biologic utilizat

Specia utilizata in experimentul acestei lucrari este Xiphophorus helleri - Heckel

Pestele Xipfo face parte din familia Cyprinodontidae, subfamilia Poecilidae si provine din zona Americii Centrale, regasindu-se din Guatemala si pana in sudul Mexicului. Forma originala este de culoare verde (Xipho verde) (fig. 29.a), in urma selectiilor repetate aparand diverse varietati cromatice, precum: Xipho rosu cu coada neagra, Xipho rosu cu ochii rosii, Xipho albinos, Xipho simpson (fig. 29.d), cu inotatoarea dorsala dezvoltata, Xipho tuxedo, cu o pata neagra pe partea dorsala, de la cap pana la pedunculul caudal, Xipho berlinez, de culoare rosie, cu pete negre (fig. 29.e), Xipho wagtail (fig. 29.f), avand corp rosu si inotatoarele negre, Xipho negru, Xipho lira (fig. 29g), avand inotatoarea caudala prelungita si cu filamente, in partea superioara si inferioara, Xipho inger etc.

În ceea ce priveste data aducerii sale in Europa si tara prima "importatoare", datele nu sunt pe deplin lamurite. Se vorbeste despre anul 1800, an in care acest peste exista in tarile cu colonii in "Lumea noua", ca daruri si placeri pentru casele regale. Pestii Xipho prefera apele mai putin dure, cu valori in jur de 8-10 dHº si un pH mai redus de 7, temperaturile optime fiind situate intre 20-28ºC.



 

 


a) Xifo verde b) Xifo voal

 

 


c) Xifo voal oranj d) Xifo simpson

 

 

 


e) Xipho voal rosu si negru f) Xipho wagtail g) Xihpo lira

 

 


h) Xipho montezumae  i) Xipho auriu

Fig. 29 Varietati cromatice la specia Xipho

Talia pestelui Xipho este, la maturitate, de 8-10 cm, fara prelungirea lobului inferior caudal (sub forma de sabie), femela putand atinge 10-12 cm. Xipho este un peste suficient de pasnic, fapt ce-i da posibilitatea de a fi crescut in combinatie cu multi pesti. Este un peste indicat pentru incepatori, trebuie insa tinut cont de faptul ca au nevoie de spatiu pentru deplasare si iubesc o densitate mare de plante.

 


Fig. 30 Alte forme de Xipho

Elemente de reproducere

Pestii Xipho sunt pesti vivipari, deci au posibilitatea de a "naste" pui vii. Din punct de vedere fiziologic, fenomenul se explica in felul urmator: masculii, datorita aportului hormonal, au posibilitatea de a-si transforma inotatoarea anala intr-un pseudo-organ copulator, numit gonopod, cu ajutorul caruia depune laptii (elemente sexuale masculine - spermatozoizii) la nivelul porului urogenital al femelelor. Laptii sunt absorbiti de femela si ajung in abdomen unde fecundeaza icrele mature sexual.

În aceasta situatie, icrele sufera toate transformarile ontogenetice pana la nivel de larva si de alevin, acestia fiind eliminati in mediul extern. Termenul de "vivipar" nu este fiziologic exact, intrucat intre mama si progenituri nu exista o relatie anatomica de tip placentar, de exemplu. Specia se poate reproduce usor, chiar in acvarii cu mai multe specii, gestatia femelei durand intre 4 si 6 saptamani, numarul de pui putand sa fie intre 60 si 200/nastere.

Temperatura optima de reproductie se situeaza intre 20-25ºC, iar dupa ce alevinii au fost expulzati adultii trebuie extrasi din acvariul de reproducere, sau alevinii transvazati in acvarii de reproducere, fapt necesar intrucat parintii au tendinte canibalice. Dupa "nastere", alevinii inoata imediat si se hranesc cu hrana fina, vie sau uscata. Pe langa faptul ca la Xipho exista un evident dimorfism sexual, femela fiind mai masiva decat mascul iar masculul are "spada", trebuie subliniat un aspect deosebit referitor la raportul intre sexe, reversibilitatea sexelor si disproportia dintre sexe. Astfel, chiar daca intr-un acvariu exista si masculi, o femela sau mai multe isi modifica progresiv conformatia corporala, inotatoarea anala devenind gonopodiu, iar radiile de la baza inotatoarei caudale se prelungesc sub forma de spada, fenomenul putandu-se intampla chiar daca femela respectiva a "nascut" o data sau de mai multe ori. Mai mult decat atat, fenomenul este reversibil, un astfel de mascul putandu-se transforma din nou in femela, nascand din nou s.a.m.d.

Studii profunde si experiente efectuate in conditii diverse demonstreaza faptul ca valoarea pH influenteaza sexele indivizilor maturi dar si raportul intre sexe la descendenti. Astfel, un pH usor bazic (7,2-7,4) determina un raport intre sexe, la descendenti, de 4 femele la 1 mascul, pentru ca, un pH acid (6,4-6,6) sa determine un raport intre sexe de 1 la 1.

Pentru ca provine din zona golfului Mexic, Xipho prefera si o mica doza de sare de bucatarie in apa din acvariu. De obicei, pentru ca poate constitui o sursa de hrana pentru plante si o posibilitate de distrugere a germenilor patogeni, la fiecare 10 l de apa se adauga o lingura de sare grunjoasa. Xipho prefera plantele, in cantitati mari, fapt ce-i aloca siguranta de confort, iar pentru pui, protectie. Plantele care sunt recomandate in cresterea acestui peste sunt Cobomba sp., Elodea sp., Ludwigia sp. si Myriophillum sp., insa si unele plante plutitoare si facultativ natante.


Fig. 31 Prezentarea materialului biologic utilizat in experienta (original, Laborat de Acvacultura).

2. Indicatorii urmariti

Indicatorii urmariti in lucrarea de fata sunt :

- lungimea corporala ;

- indicele Fulton ;

- sporul de crestere in greutate ;

- raportul de multiplicare a greutatii medii (RMGN).

3. Metoda de lucru utilizata

Metoda de lucru consta in formarea de doua loturi experimentale de cate 15 exemplare, fiecare apartinand speciei care au fost hranite diferit:

. lotul martor (M) - hrana complet granulata;

. lotul experimental (E1) - Tubifex rivulorum viu;

Loturile au fost hranite de doua ori pe zi cu aceeasi cantitate de hrana. Ratia zilnica a fost stabilita urmarind timp de o saptamana consumul de hrana al pestilor.

Fiecare lot a fost introdus in cate un acvariu.

Acvariile au fost prevazute cu instalatie de iluminat, care consta dintr-o lampa fluorescenta de 20 kw si care ofera un spectru luminos asemanator celui solar.

De asemenea, acvariul este prevazut cu instalatie de aerare - pompa de aer alimentata direct de la priza, care aspira aerul atmosferic si-l conduce prin conducta de alimentare inspre difuzor, cu rol in mentinerea constanta a nivelului de oxigen din acvariu.

Instalatia de filtrare mecanica, constituita dintr-un filtru mecanic interior cu motor electric fixat pe unul din peretii acvariului cu ventuze si cu rol in filtrarea apei de materii in suspensie (excremente ale pestilor, resturi alimentare, substante provenite din metabolismul pestilor, etc.).

Instaltie de incalzire - incalzitor cu termostat, pentru mentinerea unei temperaturi a apei de 24°-25°C.

Acvariile au fost amenajate cu substrat vegetal (Elodea Canadensis - cima apei, Vallisnena spiralis, Ceratopteris thalictroides - feriga de Sumatra) si substrat mineral.

Acvariu compartimentat a avut urmatoarele dimensiuni :

. lungime: 40 m ;

. latime: 20 cm;

. inaltime: 30 cm.

 

 

 

 


Fig. 32 Diverse etape ale experimentelor

(original, Laborat de Acvacultura)

Acvariul compartimentat a fost introdus intr-un alt acvariu cu urmatoarele dimensiuni:

. lungime: 50 m;

. latime: 30 cm;

. inaltime: 17 cm.

 

 


Fig. 33 Diverse etape ale experimentelor

(original, Laborat de Acvacultura)

În acest fel prin utilizarea unui singur incalzitor se mentine temperatura constanta in toate cele doua compartimente.

Durata experimentului a fost de trei luni.

Indicatorii urmariti au fost determinati pentru fiecare luna in parte, luandu-se in calcul valoarea medie.


Lungimea corporala a fost determinata cu ajutorul sublerului, iar greutatea corporala cu ajutorul balantei analitice din dotarea laboratorului de Acvacultura.

Rezultate obtinute

Experimentul a fost realizat in laboratorul de Acvacultura al Facultatii de Zootehnie, in perioada 01.01.- 31.03.2009

a) Sporul de crestere in greutate

Formula dupa care se calculeaza sporul de crestere in greutate (Pasarin, 2002) este:

Sc = Gf - Gi,

unde Sc - spor de crestere in greutate (mg)

Gf - greutatea finala (mg)

Gi - greutatea initiala (mg).

Greutatea medie de la inceputul experimentului a fost de:

- 200 mg pentru lotul martor (M)

- 220 mg pentru lotul experimental (El)

Tabelul 3

Variatia sporului de crestere in greutate la Xiphophorus helleri pe parcursul perioadei experimentale

Perioada calendaristica

Sporul de crestere in greutate

Lotul martor

Lotul experimental 1

Interval de variatie (mg)

Valoarea medie (mg)

Interval de variatie (mg)

Valoarea medie (mg)

Fig. 34 Evolutia sporului de crestere in greutate la Xiphophorus helleri

Pentru lotul martor sporul de crestere in greutate in prima luna de experiment a fost de 65 mg, in cea de a doua luna cresterea in greutate a fost mult mai mica inregistrand un spor de crestere in greutate de 15 mg, urmand ca pentru luna a treia sporul de crestere in greutate sa scada (8,5 mg).

Lotul hranit cu Tubifex rivulorum a avut cel mai mare spor de crestere in greutate in prima luna de experiment (67,5 mg), luna a doua sporul de crestere in greutate a avut o valoare mai mica (12 mg), dar tot lotul E1 a inregistrat cel mai mare spor de crestere in greutate (9,75 mg).

b) Lungimea corporala

Lungimea medie initiala, de la inceputul experimentului a fost de:

. 2,9 cm pentru lotul martor (M);

. 3,1 cm pentru lotul experimental (El);

Tabelul 4

Evolutia lungimii corporale la Xiphophorus helleri pe parcursul perioadei experimentale

Perioada calendaristica

Lungimea corporala

Lotul martor

Lotul experimental 1

Interval de variatie (cm)

Valoarea medie (cm)

Interval de variatie (cm)

Valoarea medie (cm)

Fig. 35 Evolutia lungimii corporale la Xiphophorus helleri

Lotul martor (M) la care s-a administrat hrana complet granulata a pornit de la o lungime medie de 3,0 cm inregistrandu-se in prima luna de experiment o crestere in lungime de 0,35 cm, iar in cea de a treia luna a avut o crestere de 0,34 cm.

Lotul experimental (E1) care a fost hranit cu Tubifex rivulorum, avand o lungime corporala medie de 2,60 cm a ajuns in prima luna de experiment la 3,10 cm, in cea de a doua luna s-a inregistrat o crestere in lungime de 0,10 cm, ajungandu-se la o lungime de 3,40 cm, iar in ultima luna (a treia), lungimea medie a ajuns la 3,50 cm.

Se constata din analiza datelor ca lotul experimental hranit cu Tubifex rivorum a avut o crestere in lungime mai mare, datorita continuutlui ridicat in proteina animala pe care Tubifexii il au, aproximativ 8,8% in comparatie cu hrana granulata.

c) Indicele Fulton (coeficientul de ingrasare)

Indicele de intretinere se calculeaza cu urmatoarea formula (Pasarin, 2002):

Unde, Ii - reprezinta indicele de intretinere;

g - reprezinta greutatea corporala (g)

13 - reprezinta lungimea standard a corpului (cm).

Tabelul5

Variatia indicelui de intretinere la Xiphophorus helleri pe parcursul perioadei experimentale

Perioada calendaristica

Indicele de intretinere

Lotul martor

Lotul experimental 1

Interval de variatie

Valoarea medie

Interval de variatie

Valoarea medie

Fig.36 Evolutia indicelui de ingrasare la Xiphophorus helleri

Pentru lotul martor (M), valoarea medie a indicelui de intretinere a fost in prima luna de 1,6, in cea de a doua luna a fost de 1,7 ca la sfarsitul experimentului sa ajunga la 1,9.

În cazul lotulului experimental (E1), valoarea medie a indicelui de intretinere a fost in prima luna de 2,5, in a doua ajungand la 2,7, iar la final, in ultima luna a atins valoarea de 2,9.

Cu toate ca hrana complet granulata are o cantitate mai mare de proteina comparativ cu hrana vie (Tubifex rivulorum 8,8%), pestii hraniti cu Tubifex rivulorum au avut cea mai mare crestere in greutate comparativ cu celelalalt lot.

Hrana granulata are o cantitate mai mare de proteina vegetala, in timp ce Tubifex rivulorum constituie aportul de proteina animala, care este mai usor asimilata de catre pesti.

CONCLUZII SI PROPUNERI

1. Alegerea tipului de hrana pentru pestii de acvariu este deosebit de importanta deoarece in functie de sortimentul ales putem modifica anumiti parametri, cum ar fi supravietuirea, coloritul, prolificitatea, precocitatea, cu repercursiuni asupra rentabilitatii cresterii acestor specii.

2. Hrana vie, pentru speciile cu valoare economica, este deosebit de importanta in faza de hranire larvara si de alevinaj, aceasta asigurand din punct de vedere nutritional toata gama de elemente necesare fiecarei specii.

3. Hrana pestilor de acvariu trebuie sa fie echilibrata in proteine, lipide, glucide, vitamine si saruri minerale, astfel incat sa asigure posibilitatea pestilor de a se dezvolta in mod corespunzator si de a-si creea sistemul imunitar care sa le asigure protectie si rezistenta la imbolnavire.

Principalele specii de organisme acvatice folosite in hrana pestilor Xiphophorus helleri si a altor pesti de acvariu sunt: Daphnia sp, Arthemia salina, Cyclops, larve de Chironomus, Tubifex rivulorum, Limbricus terrestris, care asigura dezvoltarea normala a genitorilor.

5. În urma experimentului realizat pe specia Xiphophorus helleri s-a ajuns la concluzia ca lotul hranit cu Tubifex rivulorum in stare vie a avut cele mai bune rezultate din punct de vedere al celor trei indicatori urmariti - lungimea corporala, indicele Fulton, sporul de crestere in greutate, datorita aportului de proteina animala (8,8%). Exemplarele hranite cu Tubifex rivulorum au fost mai intens colorate si mai bine dezvoltate datorita pigmentilor ce se regasesc in acesti viermi.

6. Administrarea de hrana vie pestilor Xiphophorus helleri duce la obtinerea unor performante mai bune din toate punctele de vedere, inclusiv in ceea ce priveste coloritul. Cea mai buna hrana folosita in experiment, s-a dovedit a fi cea administrata in hrana lotului E1 (Tubifex rivulorum), situatie data (probabil) de existenta unui nivel mare de proteina animala (8,8%), pe langa alti factori nutritivi specifici hranei vii (vitamine, elemente minerale, etc.) asigurand reusita unei astfel de tehnici de hranire.

7. Sporul de crestere in greutate cel mai mare s-a inregistrat pentru larvele hranite cu Tubifex rivulorum viu (67,5 mg), in timp ce exemplarele lotului martor au avut cea mai mica valoare pentru acest coeficient

BIBLIOGRAFIE

ANTONESCU C. S., 1975 - "Biologia apelor", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

BAENSCH U., 1992 - "Les poissons d`ornement", Tera Verlag;

BARNABE G., 1991 - "Bases biologiques et ecologiques de l´aquaculture", Editura Lavoiser, Tec et Doc, Paris;

BATTES K., 1985 - "Probleme de nutritia pestilor", Consfatuirea pe probleme de piscicultura, Galati;

BERMANN J. C., 2006 - "Pesti de acvariu", Editura Lucman, Bucuresti;

BERGOT, GREGUE J., 1983 - "Digestibility of starch by rainbow trout effects of the physical state of starch and of the intake lever", Aquaculture;

BOGDAN A., DIACONESCU S., 2002 - "Tratat introductiv pentru mica zootehnie", vol. II, Editura Bioterra, Bucuresti;

BOISTEANU TAISIA, 1980 - "Hidrobiologie", Editura Univ. "Al. I. Cuza", Iasi;

BOGATU D., BUBARU S., OPREA L., 1993 - "Expert system for ichthyopatological diagnosis", Simpozion Budapesta;

BOGUT I., HAS-SCHON ELISABETA, 2007 - "Chironomus plumosus larvae - a suitable nutrient for freshwater farmed fish", www hrcak.srce.hr;

BUD I., 2006 - "Acvaristica, mica enciclopedie", Editura Risoprint, Cluj-Napoca;

BUD I., 2002 - "Acvaristica . Piscicultura ornamentala", Editura Academic Press, Cluj-Napoca;

BUD I., 1999 - "Acvacultura", curs U.S.A.M.V. Cluj-Napoca;

BURA M., GROZEA A., 1997 - "Îndrumator de lucrari practice la acvacultura", Curs litografiat, U.S.A.M.V.B. Timisoara;

BURA M., 2002 - "Acvacultura speciala", Editura Orizonturi Universitatea Timisoara;

BURLACU Gh., 1983 - "Valorea nutritiva a nutreturilor, normele de hrana si alcatuirea ratiilor la animale", Editura Ceres Bucuresti;

CARABELA St., 2005 - "Acvariul - oaza de liniste", Editura Cartea de buzunar, Bucuresti;

CHAPMAN F. A. and col, 1997 - "United States of America trade in ornamental fish", Journal of the World Aquaculture Society;

CHERACOPOL O., 1981 - "Piscicultura", curs Universitatea din Galati;

CHO C. Y., 1985 - "Nutrition and Feeding of Fish", Academic Press, London;

DIACONESCU St., 1999 - "Acvacultura", curs studenti an II Colegiul de crestere a animalelor mari, U.S.A.M.V., Cluj-Napoca;

FIRA VALERIA, NASTASESCU MARIA, 1977 - "Zoologia nevertebratelor", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

GARCIA A. O., 1991 - "Alimentacion des pesces cultivados", Xunta de Galicia, Espagna;

GERACOPOL OCTAVIA, 1966 - "Lucrari practice Piscicultura", Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti;

GROZEA A., 2003 - "Acvacultura", curs, Editura Excelsior Art, Timisoara;

GRUBER A., PASARIN B., MACOVEI VALERICA, "Date din literatura de specialitate privind culturi de hrana vie si importanta ei in cresterea pestilor de acvariu", Sesiunea anuala de comunicari stiintifice "Realizari si perspective europene in cresterea animalelor", U.S.A.M.V.Iasi;

GRUBER A., STANESCU ROXANA, HOHA G., PASARIN B. Date din literatura de specialitate cu privire la cresterea speciilor din genul Corydoras Lucrari Stiintifice - seria zootehnie", vol. 50(12), ISSN 1454 - 7368, Ed. "Ion Ionescu de la Brad", Iasi;

GRUBER A., Influenta nauplilor de Arthemia salina asupra supravietuirii la Poecillia reticulata (lebistes reticulatus) Revista de zootehnie, ISSN 1842 - 1334, anul V, nr. 1/martie 2008, Iasi;

GRUBER A.,PASARIN B., POP I.M., PICARD FRANCOISE, LEONTE DOINA, LEONTE C Influenta nauplilor de Arthemia salina asupra coloritului la Poecillia reticulata (Lebistes reticulatus) "Lucrari Stiintifice - seria zootehnie", vol. 51, ISSN 1454 - 7368, Ed. "Ion Ionescu de la Brad", Iasi;

HALVER J. E., 1972 - "Fish nutrition", Academic Press Inc., SUA;

HATIEGANU V.si col., 1984 - "Bazele nutritiei animalelor si controlul sanitar-veterinar al furajelor", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

KASZONI Z., 1970 - "Acvaristica", Editura Stiintifica, Bucuresti;

KASZONI Z., 1967 - "Cartea tanarului acvarist", Editura Tineretului, Bucuresti;

LUSTUN L., 1978 - "Dictionar piscicol", Editura Ceres, Bucuresti;

MANEA I., 1980 - "Sturionii - biologie, sturionicultura si amenajari sturionicole", Editura Ceres, Bucuresti;

MANN D., ASAKAWA T. and col., 2001 - "Investigation of an Arthemia - based Diet for larvae of the Mud Crab Scylla serrata", Asian Fisheries Science, No 14, page 175-184, Manila, Philippines;

MANOLACHE C., BOGULEANU Gh., 1978 - "Tratat de zoologie agricola", Editura Academiei, Bucuresti;

MILLS D., 2001 - "Pesti de acvariu", Editura Vox, Bucuresti;

MIRON I., 1995 - "Curs de acvacultura",volumul I, Editura Universitatii Al. I. Cuza, Iasi;

MISAILA C., MISAILA RADA ELENA si col., 1990 - "Introducerea tufului vulcanic si a procainei in hrana concentrata a pastravului curcubeu (Salmo gairdneri Rich.)", Lucrari Stiintifice "Piscicultura Moldovei", vol I, pag. 223-230;

MISAILA C., MISAILA ELENA RADA, 1995 - "Aquaculture and Fishing", Editura Aquarom 95, Galati;

MUIR J.F., SEVILLA F. - "Mesure puor le succes", simpozion Franta, Bordeaux Aquaculture`94, 1994;

MUSTATA G., 1998 - "Hidrobiologie", Editura Universitatea Alexandru I. Cuza, Iasi;

MUSTATA G., 1998 - "Lucrari practice de hidrobiologie", Editura Universitatea Alexandru I. Cuza, Iasi;

OPREA M., 1996 - "Bazele nutritiei la pesti", curs Universitatea Dunarea de Jos, Galati;

OPREA M., 2000 - "Acvaristica practica", Editura Vocea Romaniei, Galati;

OPREA M., 2000 - "Nutritia si alimentatia pestilor", Editura Orizonturi Universitare, Bucuresti;

PANFIL C., 1984 - "Genetica sexelor", Editura Dacia, Cluj-Napoca;

PASARIN B., STAN Tr., 2002 - "Acvacultura - indrumator practic", Editura Pim, Iasi;

PASARIN B., 2001 - "Acvacultura ornamentala", Editura Terra Nostra

PASARIN B., STAN Tr., 1996 - "Acvacultura", curs U.S.A.M.V. Iasi;

PETRESCU - MAG I. V., 2007 - "Cercetari privind posibilitatile de dirijare a reproductiei in vederea modificarii raportului dintre sexe la varietatile speciei Lebistes reticulata (Poecilia reticulata)", teza doctorat U.S.A.M.V. Cluj - Napoca;

PETRESCU - MAG I.V., 2007 - "Manipularea sexelor in Guppycultura", editura Academicpres, Cluj-Napoca;

PISICA C., MOGLAN I., COJOCARU I., 2001 - "Zoologia nevertebratelor", lucrari practice de laborator, vol. I, Editura Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi;

POJOGA I., 1977 - "Piscicultura", Editura Ceres, Bucuresti;

POJOGA I., 1960 - "Tratat de piscicultura", Imprimeriile Remus Cioflec, Bucuresti;

POP I. M., 2002 - "Aditivi furajeri", Editura Pim, Iasi;

PRICOPE F., 1999 - "Hidrobiologie", Editura Ion Borcea, Bucuresti;

PRICOPE F., BATTES K., PETROVICI MILCA, 2007 - "Hidrobiologie - lucrari practice", Editura Alma Mater, Bacau;

PISOTA I., ZAHARIA LILIANA, DIACONU D., 2005 - "Hidrobiologie", Editura Universitara, Bucuresti;

PULLIN R. S. V., ROSENTHAL H., VOICAN V., 1976 - "Bolile pestilor", Editura Ceres, Bucuresti;

RADULESCU I., VOICAN V., LUSTUN L., 1983 - "Bolile pestilor de acvariu si ale altor animale acvatice", Editura Ceres, Bucuresti;

REBREANU L., 1984 - "Curs de piscicultura", lito, I. A. T.;

REBREANU L., BURA M., 1986 - "Îndrumator de lucrari practice la piscicultura", lito, I. A. T.;

REBREANU L., STAN Tr., BUD I., 1991 - "Tehnologia productiei piscicole", curs-lito Facultatea de Zootehnie Timisoara;

SELVI M., SARIKAYA R. SI ERKOC F. 200 - "Acute behavioral changes in the guppy (Poecilia reticulata) exposed to temephos", G.U. Journal of Science No 17;

SEVRIN REYSSAC J., 1991 - "Producerea intensiva a algelor si a zooplanctonului prin reciclarea biologica a dejectiilor de la porcine", Echosysteme, 17 (juin), Paris;

STAN Tr., 1990 - "Piscicultura", lucrari practice, I. A. Iasi;

STANCIU M., 1979 - "Cresterea pestilor de acvariu", Complexul Muzeal de Stiintele Naturii, Constanta;

STANCIOIU S., 1967 - "Ichtiologie generala", curs Universitatea Dunarea de Jos, Galati;

SUCIU MARIA, POPESCU ALEXANDRINA, 1981 - "Lucrari practice de zoologie" Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

TARTASEANU R., 2005 - "Pestii exotici", Editura Alex-Alex & Leti Press, Bucuresti;

THIERRY MAÎTRE-ALLAIN, 1993 - "Marele ghid al acvaristului", Editura Aquila;

VASILIU G., 1959 - "Pestii apelor noastre", Editura Stiintifica, Bucuresti;

VOICULESCU I. C. 1969 - "Zoologie", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

Anuarul statistic al Romaniei, 2003;

https:// www. acvariu. ro htm;

https:// www. crap. com htm;

https:// www infovisual. info./ poissons htm;

https:// www. ind. ntou.edu tw/~ b0232/ chlorella. htm;

https:// www. javeriana edu. co / universitas- scientiarum/ vol 8n 1/j- bernal htm;

https:// www. aquaplaisir. com., L`alimentation des poissons, Articles techniques htm;

https:// www. dinosoria. com., Alimentation poissons d`aquarium htm;

https:// www. aqua - planete. com., Alimentation htm;

https:// www. peche aquariophilie. com. htm;

https:// www. brill.nl/m-cataloguie "International Journal of Crustacean Research" htm;

https:// www. voguelph. ca / fishnutrition / feed int. htm;

https:// www anatomy.unimelb.edu.au htm;

https:// www ac nantes.fr. htm;

https:// www georges dolisi.free.fr htm;

https:// www aquaria.com.ua htm

https:// www euscalnet.net htm

https:// www acvaristica com htm;

https:// www. acvariul. com htm;

https:// www biologie.hu - berlin. de htm;

https:// www. acuariolas mercedes. Com htm;

https:// www. Tspace.library.utoronto.ca htm;

https:// www.ncbi.nlm.nih.gov;

https:// www latifa.ro .





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.