UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
ATLETISMUL IN KINETOTERAPIE
INTRODUCERE
Pe tot parcursul derularii evolutiei sale umane, omul s-a indepartat din ce in ce mai mult de natura care l-a creat, ajungand astfel sa traiasca azi intr-o lume a sedentarismului, stresului, si a supraalimentatiei.
Bineinteles, urmarile nu s-au lasat asteptate si asistam astazi la scaderea dramatica a varstei de incidenta pentru afectiunile varstei inaintate.
Din paleta larga a acestor afectiuni, fac parte "cu succes" si cele de ordin fizic, mostenite genetic, pe linie ascendenta sau dobandite ulterior. Si intr-un caz si in altul, solutia este unica si anume, reintoarcerea la natura, la miscare, la armonizarea vibratiilor interne cu cele ale pulsului mediului inconjurator.
Suntem de parere ca un mijloc important pentru indeplinirea acestui deziderat poate fi miscarea, exercitiul fizic, sportul in general si atletismul, cu exercitiile sale specifice, in special,
Cele ce vor urma se adreseaza studentilor, viitori kinetoterapeuti, profesorilor de educatie fizica si, in general, tuturor celor carora, prin activitatile lor, nu le sunt indiferente toate aceste probleme, si care au rolul de a preveni si corecta deficientele fizice aparute.
Exercitiile de atletism, alese si prezentate in continuare, au fost selectate dintre cele mai simple si accesibile, cu un nivel minim de tehnicitate si care sa nu reclame folosirea unor materiale si instalatii sofisticate. Deasemenea este important sa se manifeste intelegere si ajutor permanent acestor practicanti, lor aplicindu-li-se cel mai bine deviza olimpica, aceea ca "important este sa participi, si nu sa castigi"
Dorim pe aceasta cale sa suscitam interesul tuturor celor implicati in acest fenomen pentru utilizarea cat mai multor cai si mijloace kinetice in vederea, mai ales a prevenirii dar, si a corectarii principalelor deficiente fizice.
Capitolul 1.
ATLETISMUL, SPORT LARG ACCESIBIL PERSOANELOR CU DISABILITATI
Ca ramura sportiva, atletismul este considerat ca un sistem de exercitii de alergare, de saritri si de aruncari. Gradul in care aceste exercitii mai sunt astazi determinate genetic ramane de discutat; vremurile cand unele exercitii erau folosite strict pentru supravituire fiind totusi destul de indepartate, iar societatea moderna isi pune din ce in ce mai mult amprenta.
Cu timpul, insa, totul a devenit intrecere. Au inceput sa apara noi probe, performante, eroi, performeri si chiar idoli iar atletismul, sportul in general, sa devina un adevarat fenomen social. Sigur ca multa vreme atletismul, fie el ca sport de intrecere sau ca simplu mijloc al educatiei fizice, s-a adresat persoanelor valide din punct de vedere fizic si psihic. Cum bine stim, nu traim intr-o societate perfecta din nici un punct de vedere dar care tinde, macar, spre atribuirea de sanse egale tuturor componentilor sai. Avand in vedere toate acestea, precum si faptul ca sportul a devenit un fenomen social la scara planetara, putem afirma ca, majoritatea disciplinelor sportive pot da o sansa si acelora cu diverse disabilitati, accentuindu-si astfel rolul de socializare.
Desigur, atletismul pentru persoanele cu diferite grade si forme de handicap, are cu totul si cu totul alte sarcini si obiective; de la prevenirea si corectarea unor deficiente fizice, la educarea sau reeducarea atitudinilor posturale, la angrenarea participantilor intr-o forma organizata de practicare a exercitiilor fizice, si de ce nu, si ceva performanta adaptata insa posibilitatilor lor.
In general, exercitiile atletice pot fi abordate cu succes, mai ales in perioada de prevenire si corectie. Exercitiile vor fi din cele mai simple fara o mare tehnicitate si la valori optime ale volumelor si intensitatilor. Alergarile, sariturile si aruncarile sunt exercitii excelente pentru prevenirea si corectarea deficientelor fizice ale coloanei vertebrele, a toracelui sau ale membrelor, activitatea desfasurindu-se in special inb aer liber contribuie astfel la procesul de calire si intarire a organismului.
O mentiune speciala pentru profesorul, antrenorul sau kinetoterapeutul angrenat in aceasta activitate; aceasta persoana trebuie ca pe langa tact didactic si pedagogic sa manifeste intelegere si rabdare si sa urmareasca intreaga evolutie a celui cu care lucreaza, inclusiv in viata particulara.
In final, consideram ca atletismul se constituie intr-un excelent mijloc in prevenirea si corectarea principalelor deficiente fizice, un bun prilej de a incadra persoanele cu disabilitati intr-o activitate organizata, si de ce nu un prilej de socializare pentru cei care de cele mai multe ori sunt marginalizati.
Capitolul 2
PREVENIREA SI CORECTAREA DEFICIENTELOR CU AJUTORUL EXERCITIILOR ATLETICE
2.1. DEFICIENTELE COLOANEI :
2.1.1. CIFOZA reprezinta o deviatie in plan sagital (antero-posterior) a coloanei vertebrale, avand convexitatea curburii indreptata posterior. Este considerata: cifoza tipica atunci cand apare in zona toracala; cifoza atipica cand apare in zona cervicala, lombara sau pe toata suprafata.
Cifoza functionala este o deviatie tipica, cu o evolutie lunga si lenta, se corecteaza sau hipercorecteaza la adaptarea unor pozitii sau miscari test. De cele mai multe ori se pot corecta exclusiv prin mijloce kinetice.
Din acest tip de cifoze fac parte:
atitudinea cifotica apare la copiii inalti, slabi, hipotoni, umeri adusi, torace in flexie. Curbura este medie si se corecteaza la extensie;
cifoza habituala: apare de obicei la tineri prin mentinerea trunchiului in flexie, mai ales la ortostatism prelungit;
cifoza profesionala apare la persoanele care isi desfasoara activitatea zi de zi intr-o pozitie favorabila aparitiei unor deviatii ale coloanei vertebrale;
cifoza compensatorie apare dupa o lordoza primara sau compensarea unui torace infundat, defecte ale analizatorilor = miopii.
Cifoza structurala se prezinta sub forma unor deformatii mai accentuate si mai grave, prezinta modificari structurale ale componentelor anatomice, nu corecteaza in anumite pozitii sau la miscari test. De cele mai multe ori se pot corecta prin tratament complex ortopedo-chirurgical si medical. Kinetoterapia intervenind ulterior.
cifoza congenitala, din nastere. De obicei se prezinta sub forma scurta, neevolutiva si se compenseaza rapid cu lordoza la nivelul superior si inferior. Se corecteaza greu, cu corset si se cauta prevenirea compensarilor.
cifoza rahitica apare de timpuriu (3-4 ani) sub forma unei hipotonii musculare.
cifoza grava a adolescentilor apare la baietii ce au dureri in genunchi si pe coloana. Este considerata tulburare de crestere.
cifoza reumatica apare in urma unei poliartrite reumatoide (reumatism deformant). Este lunga si dureroasa.
cifoza paralitica apare in urma unei paralizii a coloanei vertebrale (cauza cea mai frecventa, poliomielita);
cifoza traumatica are repercursiuni deosebite asupra maduvei spinarii.
Exercitiile atletice pot interveni cu succes la corectarea atitudinilor cifotice si la formele usoare ale cifozelor.
Pentru corectare se tonifica musculatura spatelui in conditii de scurtare, prin exercitii fizice care sa actioneze concentric si in interiorul segmentului de contractie, iar musculatura anterioara a toracelui in conditii de lungire, prin exercitii excentrice si in afara segmentului de contractie.
Exercitiile fizice vor fi:
- statice: stand, pe genunchi, asezat, culcat (ventral si dorsal);
- dinamice: pentru cap si gat, trunchi, membre superioare, membre inferioare, respiratie, aplicative (mers si alergare corectiva), redresare (cu obiecte portative).
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIREA A ORGANISMULUI PENTRU EFORT :
- Alergare usoara si variante de alergare (obisnuita, alergare cu spatele pe directia de inaintare, alergare cu pas incrucisat etc.).
1 x 300-400 m
- Stand departat, mainile pe solduri sau la spate, rotari, rasuciri si aplecari ale capului .
2 x 4 stanga + dreapta
Stand departat, rotarea bratelor simultan si alternativ.
1-2 x 4-8 timpi
Stand departat cu mainile la ceafa, rasuciri, indoiri si aplecari de trunchi.
1-2 x 4-8 timpi
Stand departat cu mainile la ceafa, coatele trase inapoi, fandari in plan sagital.
2-3 x 8 stangul + dreptul
Stand departat cu mainile la ceafa, coatele trase inapoi, fandari in plan lateral.
2-3 x 8 stangul + dreptul
EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
- Stand, cu mainile la ceafa, coatele trase inapoi, alergare cu joc de glezne pe loc.
2 - 5 x 10 - 40 sec.
- Alergare cu joc de glezne cu deplasare in tempo-uri lente la inceput si apoi rapide.
2-5 x 15-30 m
- Stand cu mainile la ceafa sau cu un baston tinut in spate, alergare cu genunchii sus - pe loc.
4 x 10 - 20 sec.
- Stand cu mainile la ceafa sau cu un baston tinut in spate, alergare cu genunchii sus cu deplasare.
2 - 5 x 20 - 30 m
- Alergare cu genunchii sus, executata in perechi, unul langa altul, cu mainile pe umerii celuilalt.
2 - 5 x 20 - 30 m
- Stand cu mainile la ceafa, coatele trase inapoi, alergare cu pendularea gambelor inapoi.
4 - 5 x 20 - 30 m
- Sarituri pe ambele picioare pe loc, cu mainile la ceafa sau cu un baston in spate, privirea inainte.
3 - 4 x 20 - 25 repetari
- Sarituri (pe loc, din deplasare) pe un picior, apoi pe celalalt, cu mainile la ceafa sau cu un baston in spate, privirea inainte.
3 - 4 x 10 - 15 repetari
- Cu elan de brate dinapoi spre inainte sus, sarituri de pe un suport inalt 50-60 cm.
2 - 3 x 10-12
- Cu mainile la spate, la ceafa sau cu un baston la spate, pas saltat.
3 - 4 x 25 - 30 m
- Cu mainile tinand un baston la spate, pas sarit.
3 - 4 x 25 - 30 m 3-4 x 25-30 m
- Stand departat (lateral, antero-posterior), cu mainile la piept, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg) inainte sus.
2-3 x 15-20
- Pe un genunchi, cu celalalt indoit inainte, cu mainile la piept, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg) catre inainte sus.
2-3 x 15-20
- Pe genunchi, cu mainile la piept, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg) catre inainte sus.
2-3 x 15-20
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg), cu mainile inapoi peste cap.
2-3 x 15-20
- Asezat departat, cu spatele pe directia de aruncare, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg), inapoi peste cap.
2-3 x 10-15
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg) cu ambele maini din fata de jos, inainte sus.
2-3 x 15-20
- Culcat ventral, prin ridicarea trunchiului, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg). (exercitiul, peferabil, sa fie efectuat pe perechi)
2-3 x 6 - 8
EXERCITII FIZICE COMPLEMENTARE:
- Pe genunchi, cu bratele intinse lateral, inclinarea trunchiului inapoi, cu mentinerea pozitiei.
3-5 x 5-6 secunde
- Culcat ventral cu mainile la ceafa, extensia trunchiului
3-5 x 8-10 extensii 3-5 x 10-12 extensii
- Culcat ventral cu bratele sus, extensia trunchiului incercand 2-3 batai din palme.
3-5 x 8-10 extensii
- Atarnat mentinut la scara fixa, cu sau fara minge medicinala sub zona cifozata.
3-4 x 25-30 sec. 3-4 x 25-30 sec.
- Culcat dorsal "Podul", pe cap si picioare, pe maini si picioare.
- Asezat, cu spatele lipit de spalier, cu bratele sus, apucarea celei mai apropiate trepte si extensii ale corpului, picioarele intinse.
2-3 x 10 extensii
INDICATII METODICE:
- Se izoleaza in pozitie corectiva zona interesata prin pozitionarea mainilor in diferite pozitii, chiar folosind unele obiecte ajutatoare (baston, minge medicinala), iar in aceasta pozitie se executa exercitiul propriu-zis.
- Se va urmari corectarea pozitiei trunchiului in toate posturile activitatii cotidiene.
- Numarul repetarilor, distantele parcuse ca si volumul si intensitatea efortului, sunt orientative si ele se stabilesc in functie de tipul somatic, de gradul de handicap, varsta, sex, grad de pregatire fizica si de dezvoltare a calitatilor motrice.
2.1.2. LORDOZA reprezinta o deviatie sau deformatie in plan sagital (antero-posterior) a coloanei vertebrale, cu convexitatea curburii indreptata anterior.
Dupa modul de producere se deosebesc lordoze functionale (cervicale, lombare) si lordoze structurale atunci cand determina o imbolnavire a oaselor, articulatiilor si muschilor ce fixeaza lordoza in alta regiune decat cea fiziologica.
Lordozele functionale - din acest tip de lordoze fac parte:
- atitudinea lordotica apare la cei grasi si scunzi, datorita insuficientei tonusului peretelui abdominal;
- lordoza habituala - continuare a atitudinii lordotice netratate;
- lordoza profesionala apare la profesiuni in care predomina mersul cu bratele ridicate si extensie a coloanei vertebrale;
- lordoza compensatorie - compenseaza fie o inclinare inainte a bazinului, o hipotonie a peretelui abdominal sau o cifoza toracala.
Se corecteaza sau hipercorecteaza la adaptarea unor pozitii sau miscari test; de cele mai multe ori se pot corecta exclusiv prin mijloace kinetice.
Lordozele structurale :
- lordoze congenitale determinate de o malformatie frecventa la regiunea de trecere sacro-lombara;
- lordoza rahitica apare impreuna cu celelalte semne de rahitism datorita hipotoniei abdominale.
De obicei apare la copiii de ≈3 ani. Se corecteaza usor.
- lordoza prin spondiloza - apare datorita microtraumatismelor (haltere, lupte, disc, ciocan);
- lordoza prin miopatie, la 8 - 10 ani.
Lordozele structurale se pot corecta prin tratament complex ortopedo chirurgical si medical, kinetoterapia intervenind ulterior.
Exercitiile fizice vor fi:
- statice: din pozitiile:asezat, culcat dorsal, pe genunchi, atarnat, stand etc.
- dinamice: exercitii de trunchi, de membre inferioare si superioare.
Exercitiile si mijloacele atletice pot ajuta la corectarea si prevenirea mai ales a lordozelor functionale.
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
- Alergare usoara cu trunchiul inclinat usor inainte.
1 x 300-400 m
- Stand departat cu mainile pe solduri, rotari, rasuciri si aplecari ale capului.
2 x 4 stanga + dreapta
- Stand departat ,rotari de brate inainte, alternativ sau simultan .
1-2 x 6-8 repetari
-Stand departat cu mainile pe solduri ,la ceafa sau pe langa corp rasuciri, indoiri si aplecari de trunchi .
1-3 x 6-8 repetari
- Stand departat, indoire cu rasucire de trunchi(ducerea mainii la piciorul opus -trunchiul se rasuceste si indoaie).
3-4 x 4-6 secunde.
- Fandari in plan sagital cu accent pe aplecarea trunchiului pe piciorul flexat.
2-3 x 6-8 stanga + dreapta
- Stand cu un picior intins sprijinit pe un suport aplecarea trunchiului la celalalt picior ce se afla sprijinit pe sol(intins).
2-3 x 8-10 repetari
. - Asezat in pozitia "atac peste gard" indoiri ale trunchiului, cu ducerea bratului (opus) catre piciorul de "atac".
2-3 x 8-10 repetari
- Stand fata in fata (perechi) cu mainile intinse asezate pe umerii partenerului, aplecari ale trunchiului cu arcuire.
2-3x 8-10 repetari
- Stand departat in fata scarii fixe, mainile apuca sipca la nivelul umerilor, indoirea trunchiului, cu coborarea treptata a bratelor pana la nivelul bazinului.
2 - 3 x 8-10 repetari
EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
Mers cu mainile la ceafa, ridicarea genunchilor alternativ la piept.
2-3 x 20-30 m
- Mers fandat cu mainile la ceafa, aplecarea trunchiului inainte la fiecare pas.
2-3 x 10-30 m
- Mers ghemuit (mersul piticului) cu mainile la ceafa.
2-3 x 20 - 25 m
- Mers cu trunchiul indoit inainte, mainile apuca gleznele, (mersul elefantului).
2- 3 x 20-25 m
- Alergare cu genunchii sus.
3 x 20-30 m
- Stand cu bratele sprijinite oblic la perete alergare cu genunchii sus.
2- 3 x 10-15secunde
- Alergarea cu genunchii sus cu impingerea unui partener.
2 - 4 x 20-30 m
- Pas saltat cu elan ritmat cu accent pe ridicarea cat mai sus a piciorului de avantare.
3-4 x 20-30 m
- Alergare la deal.
3-5 x 80 - 100 m
- Sarituri cu genunchii la piept, pe loc.
3-4 x 8-10 executii
- Stand pe un suport inalt de 50-60cm, sarituri in adancime cu accent pe amortizare la aterizare.
4-5 x 6-8 desprinderi
- Sarituri din ghemuit in ghemuit.
3-4 x 8- 10 sarituri
- Stand cu latura pe stacheta, de pe ambele picioare, sarituri stanga- dreapta peste stacheta asezata la inaltime acceptabila.
3-4 x 8-10 sarituri
- Stand cu fata pe directia de inaintare, sarituri cu ambele picioare, peste obstacole joase asezate succesiv.
3-4 x 8-10 sarituri
-Stand departat, aruncarea mingii medicinale (2 - 3 kg.) inapoi peste cap.
3 -4 x 10-15 aruncari
- Culcat dorsal, aruncarea de la piept a mingii medicinale (2-3 kg) cu ridicarea trunchiului.
3-4 x 8-10 aruncari
- Culcat dorsal cu mingea fixata intre glezne, aruncarea acesteia spre inapoi (cu picioarele).
3-4 x 8-10 aruncari
- Asezat departat cu picioarele intinse pe sol aruncarea mingii medicinale(2-3 kg),cu ambele maini de la piept.
3-4 x 8-10 aruncari
- Asezat departat cu picioarele intinse pe sol, aruncarea mingii medicinale( 2-3 kg) de la piept cu o mana.
3-4 x 8-10 stanga + dreapta
- Asezat, cu picioarele intinse, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg) cu ambele maini de deasupra capului.
3-4 x 8-10 aruncari
EXERCITII COMPLEMENTARE:
- Atarnat la scara fixa, ridicarea genunchilor.
3-4 x 10-15 repetari
- Culcat dorsal pe banca inclinata la scara fixa, priza cu picioarele, ridicari de trunchi.
3-4 x 8-10 repetari
- Culcat dorsal cu bratele sus, ridicarea trunchiului si indoirea lui inainte cu ducerea mainilor catre varfurile picioarelor.
4-5 x 8-10 repetari
- Asezat departat fata in fata (cu partener), talpa la talpa, tinandu-se de maini, aplecari de trunchi pentru unul si extensie pentru celalalt.
2-3 x 8-10 repetari
INDICATII METODICE:
- Zona abdominala se lucreaza in conditii de scurtare cu exercitii concentrice si in interiorul segmentului de contractie, iar zona lombara in conditii de alungire cu exercitii excentrice si in afara segmentului de contractie. Ca o cerinta obligatorie, este si aceea de a corecta pozitia bazinului.
- Se va crea reflexul atitudinal corect.
- Se va urmari corectarea pozitiei trunchiului in toate posturile activitatii cotidiene.
2.1.3. SCOLIOZA este o derivatie a coloanei vertebrale in plan frontal care se poate gasi sub forma unei inclinari sau curburi laterale (partiale sau totale) sau sub forma unui sistem format din doua sau mai multe curburi alterne, in toate cele trei planuri anatomice ale corpului.
Scolioza cu o singura curbura este, de obicei, totala spre dreapta sau spre stanga si se numeste Scolioza in "C".
Poate fi localizata toracal, toraco-lombar, lombar, cervico-toracal.
Scolioza cu doua curburi se numeste Scolioza in "S" si este localizata mai frecvent toracal si lombar. Mai rar au ambele curburi majore localizate toracal sau toraco-lombar.
La enuntarea scoliozei in "S" se mentioneaza numai sensul curburii dorsale.
Ca si celelalte deviatii ale coloanei vertebrale (cifoza, lordoza) scolioza poate fi functionala si patologica.
Scolioza functionala apare fara sa o simti, evolueaza lent iar coloana vertebrala isi pastreaza mobilitatea.
Din acest tip de scolioze fac parte:
- atitudinea scoliotica;
- scolioza prin deprindere;
- scolioza profesionala;
- scolioza statica.
In cazul atitudinilor scoliotice, deviatia laterala a coloanei vertebrale se poate reduce in pozitia culcat.
Aceste atitudini pot fi provocate de inegalitati ale membrelor inferioare, la anchiloze ale soldului in pozitii vicioase, de contracturi musculare parovertebrale.Se poate corecta sau hipercorecta la adaptarea unor pozitii sau miscari test, insa de cele mai multe ori se corecteaza exclusiv prin mijloace kinetice. Vor putea sa dispara daca se vor corecta si va fi inlaturata cauza aparitiei lor.
Scolioza structurala se caracterizeaza prin modificari in forma si structura elementelor componente ale coloanei vertebrale.
Din acest tip de scolioze fac parte:
- scolioza congenitala;
- scolioza rahitica;
- scolioza paralitica;
- scolioza grava a adolescentilor;
- scolioza traumatica;
- scolioza reumatica;
- scolioza prin tuberculoza vertebrala.
Din punct de vedere al cauzelor si al factorilor care influenteaza aparitia scoliozelor, intalnim:
- scolioze idiopatice, cauza aparitiei este necunsocuta. Dupa varsta la care apar sunt impartite in:
scolioze infantile, aparute intre 0 si 3 ani;
scolioze juvenile, aparute intre 3 ani si pubertate;
scolioze ale adolescentilor, aparute intre pubertate si terminarea cresterii.
- scolioze neuromusculare, datorate unui dezechlibru al musculaturii paravertebrale, determinat de diferite afectiuni neurologice;
- scolioze miopatice, in care scolioza este secundara unei boli musculare ce afecteaza musculatura coloanei vertebrale;
- scolioze congenitale datorate unei deficiente de dezvoltare a vertebrelor in cursul vietii intrauterine;
- scolioze in cadrul neurofibromatozei, boala ereditara ce influenteaza dezvoltarea tesutului de sustinere;
- scolioze postraumatice;
- scolioze in boli genetice ale scheletului;
- scolioze prin tumori vertebrale.
Cele mai frecvente sunt scoliozele idiopatice, urmate de cele congenitale si neuromusculare.Tratamentul este complex ortopedo chirurgical,kinetoterapia intervenind ulterior.
Corectarea Scoliotei in "C"
Scopul exercitiilor fizice este de a corecta curburile coloanei vertebrale, redresarea bazinului si echilibrarea centurii scapulare.
Se vor tonifica in conditii de scurtare, grupele musculare din parte convexitatii si se vor alungi grupele musculare din partea concavitatii.
Musculatura din partea convexitatii va lucra concentric si in interiorul segmentului de contractie, iar cea din partea concavitatii va lucra excentric si in afara segmentului de contractie.
Exercitiile de atletism pot ajuta la prevenirea si corectarea atitudini scoliotice si formelor usoare ale scoliozelor .
Exercitii statice, realizate din pozitii fundamentale in structura simetrica si asimetrica pentru a asigura executarea corecta a exercitiilor dinamice, pozitiile pe genunchi, culcat ventral, culcat dorsal, atarnat, stand etc..
Exercitii dinamice pentru trunchi, membre superioare, membre inferioare, respiratie, aplicative (de mers, echilibru), cu obiecte portative(baston, minge medicinala, gantere, extensor ) relaxare.
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
- Alergare usoara, alternata cu mers.
1 - 2 X 200-400 m
- Stand departat cu mainile pe solduri sau la spate,rotari, rasuciri si aplecari ale capului, (mai ales pe partea cu convexitatea).
2-3 x 4-6 repetari
-Stand departat, rotari de brate alternativ sau simultan - rotind inapoi bratul de pe partea cu convexitatea iar celalalt inainte.
2- 3 x 6-8 repetari
- Stand departat, aplecari laterale si rasuciri ale trunchiului catre partea convexa cu bratul de pe aceeasi parte jos, iar celalalt sus.
2 -3 x 8 -10 repetari
- Stand ,fandare inainte cu piciorul de pe aceeasi parte cu convexitatea curburii coloanei vertebrale, bratul opus sus, celalalt jos si arcuire.
2- 3 x 8-10 repetari
-Stand, fandare in lateral cu piciorul de pe partea cu convexitatea curburii coloanei vertebrale, bratul opus sus, celalalt jos si arcuire.
2-3 x 8 -10 repetari
- Pe genunchi, cu spijin pe palme, ridicarea picorului de pe partea cu convexitatea si bratul opus cu ducerea in extensie.
4-5 x 4-5 secunde
-Pe genunchi, rotarea trunchiului si a bratelor spre partea convexa.
3-5 x 8 -10 rotari
- Stand fandat inainte pe piciorul de aceeasi parte, cu mainile apucand asimetric bastonul, mana opusa sus, cealalta jos, coatele indoite, ducerea trunchiului in extensie cu intinderea coatelor (inspiratie) si revenire (expiratie) .
2-4 x 8-10 repetari
EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
Mers cu trunchiul drept, ducerea bratului de pe partea concava sus si a piciorului opus in extensie.
2 - 3 x 25 - 30 m
- Alergarea cu joc de glezne (pe loc si cu deplasare) cu bratele incrucisate la spate pe diagonala - cel de pe partea concava sus, celalalt jos.
2 - 3 x 20 - 30 m
- Alergare usoara, cu ducerea genunchiului de pe partea convexa sus, la fiecare al 4-lea pas, bratele incrucisate la spate ca la exercitiul precedent.
2 --3 x 25 - 30 m
- Pas saltat cu elan ritmat pe piciorul de pe partea cu concavitatea, cu accent pe ridicarea cat mai sus a piciorului pendulant.
3 - 4 x 25 - 30 desprinderi
- Pas sarit cu elan ritmat, impulsia pe piciorul de pe partea concava, aterizarea pe celalalt, cu accent pe lucrul bratelor.
3 - 4 x 10- 12 desprinderi
- Stand, saritura cu desprindere de pe sol si atingerea cu mana de pe partea cu concavitatea a unui obiect suspendat.
2 - 3 x 8 - 10 desprinderi
- Alergare cu pas adaugat spre partea cu convexitatea, accent si pe lucrul bratelor.
3 - 4 x 25 - 30 m
- Alergare in turnanta astfel incat partea cu convexitatea sa fie catre turnanta.
4 - 6 x 50 - 60 m
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg) cu 2 maini din partea opusa convexitatii jos, inapoi prin lateral.
2 - 3 x 12 - 15 aruncari
- Stand departat cu latura pe directia de aruncare cu mana de pe partea cu concavitatea aruncarea mingii medicinale(2-3 kg), peste cap inapoi.
3 x 10 - 15 aruncari
- Stand departat cu un picior retras, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg) cu mana de pe partea cu concavitatea de jos inainte sus.
2 - 3 x 10 - 15 aruncari
- Pe genunchi aruncari cu ambele maini de jos din lateral din partea opusa convexitatii a mingii medicinale (2-3 kg ),spre inainte.
2 - 3 x 10 - 12 aruncari
-Pe genunchi aruncari cu mana de pe partea cu concavitatea din lateral peste cap a mingii medicinale (2-3 kg).
2 - 3 x 10 - 15 aruncari
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale ( 2-3 kg ) cu mana de pe partea cu concavitatea ducand mana opusa la spate prin lateral.
2 - 3 x 10 - 15 aruncari
- Pe genunchiul de pe partea cu concavitatea ,celalalt indoit inainte aruncarea mingii medicinale (2-3 kg ) cu mana de pe partea cu concavitatea ducand mana opusa la spate prin lateral.
2 - 3 x 10 - 15 aruncari
EXERCITII COMPLEMENTARE:
- Culcat dorsal, mainile la ceafa, forfecarea picioarelor pana la 45°.
3 - 4 x 20 - 25 executii
- Culcat dorsal, mainile la ceafa, genunchii indoiti, ducerea genunchilor in cerc spre partea convexa.
3 - 4 x 10 - 15 executii
- Atarnat asimetric la scara fixa, mana de pe partea concava mai sus, balansarea picioarelor spre partea opusa.
3 - 4 x 10-15 executii
- Stand cu latura partii convexe spre scara fixa, bratul opus deasupra capului, celalalt jos, apuca sipca apropiata si aplecarea trunchiului spre partea convexa cu ducerea bazinului spre partea opusa.
2 - 3 x 10 - 12 executii
- Asezat, cu picioarele fixate la spalier, mainile la ceafa, inclinare a trunchiului spre spate si rasucirea trunchiului spre partea conexa.
2 - 3 x 10 - 12 executii
INDICATII METODICE:
Dintre scolioze, cele functionale se corecteaza cel mai usor cu ajutorul exercitiilor fizice.
Scoliozele idiopatice minore se corecteaza prin exercitii fizice.
Cele evolutive se trateaza intai cu exercitii fizice, pregatindu-se astfel pentru tratamentul ortopedic, caruia trebuie sa i se asocieze in continuare exercitiile fizice.
Daca scoliozele sunt grave, se intervine chirurgical.
Se va urmari corectarea pozitiei trunchiului in toate activitatile cotidiene.
Corectarea scoliozei in "S"
Se numeste scolioza in "S" scolioza cu doua curburi. Pentru corectare, tratamentul ce se va aplica va fi mai complex si va dura mai mult.
Se va actiona selectiv asupra uneia dintre curburi in timp ce cealalta este fixata in pozitia corectiva sau hipercorectiva.
Deficientele spatelui
Acestea apar datorita deviatiei coloanei vertebrale care angreneaza in incurbarea ei omoplatii,umerii, coastele si muschii lombo-sacrali.
Dupa curbura predominanta a coloanei vertebrale, putem intalni:
- Spate cifotic, care corespunde unei cifoze totale a coloanei vertebrale;
- Capul si gatul inclinate, umeri adusi, torace ingust si infundat, abdomen hipoton. Se corecteaza prin aceleasi mijloace folosite in corectarea cifozei totale.
- Spatele rotund este determinat de o cifoza dorsala. Omoplatii sunt departati, umerii dusi inainte, iar toracele infundat.
Se corecteaza prin aceleasi mijloace folosite in corectarea cifozei dorsale.
- Spatele lordotic corespunde unei lordoze lungi, partile laterale ale spatelui se adancesc, iar toracele si abdomenul este proeminent anterior.
Corectarea se face prin aceleasi exercitii folosite la corectarea lordozei.
- Spatele plat apare datorita lipsei curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale.
Toracele este plat iar abdomenul supt. Corpul este rigid deoarece mobilitatea coloanei vertebrale este scazuta, mersul fara coordonare. Se poate intalni la orice varsta, dar mai mult la tinerii care cresc prea repede.
Pentru corectare se folosesc exercitii statice din pozitiile culcat, pe genunchi cu sprijin pe coate si exercitii dinamice de: trunchi, membre superioare, inferioare, respiratie, aplicative (mers, alergare, sarituri, aruncari, rostogoliri).
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIREA ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
- Stand departat, rotari, rasuciri, si aplecari ale capului.
1 - 2 x 4 stanga + dreapta
- Stand departat rotari ale bratelor inainte, simultan si alternativ.
1 - 2 x 8-10 rotari
- Stand departat indoiri, rotari, aplecari, rasuciri ale trunchiului.
1 - 3 x 8 -10 rotari
- Stand departat cu mainile pe solduri rotari de bazin .
2 - 3 x 8 ( 4 stanga. + 4 dreapta)
- Stand fandari in plan sagital si frontal, cu aplecarea trunchiului si ducerea bratului opus catre piciorul ce efectueaza fandarea.
2 - 3 x 8 - 10 executii
- Stand lateral la spalier, mana dinspre spalier apuca sipca de la nivelul bratului, piciorul de aceeasi parte ridicat pe varf si pendularea celuilalt picior cu ducerea lui in extensie.
3 - 4 x 12 - 15 executii
EXECITII ATLETICE DE BAZA:
- Alergare usoara, si variante ale acesteia (obisnuita + cu spatele + cu pas incrucisat + mers pas intins), accent pe coordonarea brate - picioare.
1 - 2 x 200 - 400 m
- Alergare joc de glezne cu impingerea unui partener.
3 - 4 x 25 - 30 m
- Alergare cu genunchii sus.
3 - 4 x 25 - 30 m
- Alergarea cu pendularea gambelor la spate, cu rotirea bratelor inapoi.
3 - 4 x 25 - 30 m
- Pas saltat cu accent pe coordonarea brat - picior opus.
3 - 4 x 10 - 15 desprinderi
- Sarituri din ghemuit in ghemuit, cu mainile pe genunchi.
3 - 4 x 6 - 8 desprinderi
- Alergare cu pasul incrucisat.
3 - 4 x 25 - 30 m
- Sarituri peste obstacole joase, cu spatele pe directia de inaintare.
3 - 4 x 8 - 10 desprinderi
- Stand cu latura spre obstacol sarituri peste acesta de pe ambele picioare si revenire in pozitia initiala.
3 - 4 x 6 - 10 desprinderi
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg) cu ambele maini de deasupra capului inainte.
2 - 3 x 10 - 12 aruncari
-Stand departat, aruncarea mingii medicinale cu o mana de deasupra capului.
2 - 3 x 10 - 12 aruncari
-Stand departat, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg) cu ambele maini inapoi prin lateral
2 - 3 x 10 - 12 aruncari
- Stand departat aruncarea mingii medicinale cu ambele maini, inapoi peste cap.
2 -3 x 10 - 12 aruncari
EXERCITII COMPLEMENTARE:
- Asezat, rasucirea trunchiului si a bratelor spre dreapta, iar piciorul drept spre stanga si invers.
3 - 4 x 10 ( 5 stanga + 5 dreapta).
- Culcat ventral cu sprijin pe palme, coate indoite, extensie a trunchiului prin intinderea bratelor.
3 - 4 x 10 - 12 extensii
- Pe genunchi asezat si pe calcaie, sprijin pe palme, cu coatele indoite, ducerea trunchiului inainte, intinderea bratelor si revenire la pozitia initiala.
2 - 3 x 10 - 12 executii
INDICATII METODICE
- Se lucreaza in conditii de alungire a musculaturii zonei toracale a spatelui si de scurtare a musculaturii zonei lombare.
2.2. MEMBRUL SUPERIOR
Pe zona membrului superior intalnim deficiente globale si segmentare. Cele globale vizeaza in special lungimi, grosimi si pozitii ale membrelor. Cauzele pot fi multiple; congenitale sau dobandite ( traumatisme, paralizii, reumatisme, amputatii etc. ).
2.2.1.CENTURA SCAPULARA. In cazul centurii scapulare putem intalni pozitii defectuoase ale:
- umeri adusi in fata;
umeri ramasi inapoi;
umeri asimetrici;
Umerilor - umeri ridicati;
umeri cazuti;
umeri "teposi" cu evidentierea acromionului.
Omoplatilor - apropiati, departati, ridicati;
in aripioare, basculant fata de torace.
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
Stand departat rotari de membre superioare; inainte, inapoi, alternativ, simultan, un brat inapoi si celalalt inainte.
- Stand cu mainile la ceafa, indoiri laterale de trunchi, si extensii cu ridicarea privirii in sus.
- Alergare usoara cu mainile la ceafa, la spate.
1-2 X 200 - 400 m
EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
- Alergare usoara, cu joc de glezne cu mainile tinute in pozitii diferite (pe solduri, la spate, la ceafa, tinand un baston sub coate)
2-3 X 100-120 m
- Alergare cu genunchii sus cu mainile tinute in pozitiile descrise mai sus.
4-5 X 25-30 m
- Sarituri de pe ambele picioare cu aterizare pe un obstacol inalt de cca. 75-80 cm., cu accent pe elanul de brate executat dinapoi inainte.
2-3 X 8-10
- Stand departat, semigenuflexiuni cu desprindere si cu elan energic de brate din inapoi prin inainte sus.
2-3 X 8-10 executii
- Saritura de pe loc peste obstacole de cca. 40-45 cm.
2-3 x 8-10 desprinderi
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg.) de jos inapoi peste cap, cu ambele maini.
2-3 X 6-8 aruncari
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg.) de jos prin inainte sus .
2-3 X 6-8 aruncari
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale (2-3 kg.) cu doua maini de la piept inainte.
2-3 X 8 - 10 aruncari
- Stand pe un genunchi sau asezat aruncarea mingii medicinale (1,5-2 kg.) de deasupra capului cu doua maini spre inainte.
2 - 3 X 8-10 aruncari
EXERCITII COMPLEMENTARE:
- Atarnat la bara sau la scara fixa mentinut.
2-3 X 10-15 secunde
- Culcat ventral, extensia coloanei vertebrale cu mainile la spate sau la ceafa.
3-4 X 8-10 executii
- Acelasi exercitiu dar cu ducerea bratelor inapoi.
3-4 X 8-10 executii
INDICATII METODICE
- Se va insista pe educarea unei pozitii corecte in activitatea cotidiana.
- Se vor executa diferite exercitii si miscari de coordonare , indemanare, prehensiune.
2. 3. TORACELE
Si in cazul cutiei toracice, intalnim o serie de deficiente fizice in parte reversibile, in functie de gradul sau amploarea lor.
Exagerari de la forma normala :
Torace mic si atrofic cu diametre mici si musculatura atona, la care mobilitatea este redusa; ca si capacitatea vitala, de altfel.
Torace globulos care apare la supraponderali si in general la cei cu o constitutie stenica, robusta. Si in aceste cazuri, mecanismul respiratiei este ingreunat
Forme patologice :
Toracele in "palnie" (sternul infundat) in totalitate sau doar la nivelul corpului sternal, este un semn de rahitism. De asemenea mai poate fi determinat de prezenta bridelor congenitale ce leaga sternul de coloana vertebrala.
Toracele in "carena" sau toracele proeminent, poate apare si ca efect secundar al cifozelor sau in urma rahitismului.
Toracele plat, la care diametrul antero-posterior este mic, soldandu-se cu reducerea semnificativa a capacitatii vitale.
Toracele rahitic cu infundari de coaste si/sau de stern, cu evidentierea coastelor alate (in aripioare).
Toracele asimetric, cu evidentierea de diferente de volum intre cele doua hemitorace; poate apare compensatoriu in cazul scoliozelor.
In toate cazurile prezentate mai sus, cutia toracica pierde din mobilitate; actul respirator efectuandu-se cu dificultate. De aici rezulta o capacitate vitala redusa si implicit o oxigenare limitata a intregului organism.
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
- Stand departat, cu mainile la ceafa, inspir profound cu extensia gatului privind in sus ; revenire cu expir abdominal.
5-6 X 4-5 executii
- Stand departat, rotari ale membrelor superioare inapoi (alternativ si/sau simultan) cu accent pe inspire profound.
3 - 4 X6 - 8 executii
- Stand departat cu mainile la ceafa, indoiri laterale de trunchi, si/sau rotari cu privirea orientata in sus.
3 - 4 X 6 - 8 sanga + dreapta
EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
- Alergare usoara cu diferite sarcini pentru membrele superioare ( tinute la ceafa, la spate, deasupra capului, rotari inspre inapoi etc.)
1-2 X 200-300 m.
- Alergare cu joc de glezna cu un baston tinut inapoi sub coate.
4 -5 X 30 -35 m.
- Alergare cu genunchii sus avand mainile la ceafa.
4 -5 X 30 -35 m.
- Alergare in tempo moderat 15 - 20 min.
- Stand cu mainile la ceafa sau la spate ,sarituri succesive pe ambele picioare.
4 - 5 X 10 - 15.
- Stand ,sarituri succesive pe ambele picioare cu diferite sarcini pentru membrele superioare ( ducerea lor in sus, in lateral etc.).
4 - 5 X 10 - 15
- Pas saltat cu accent pe cresterea amplitudinii lucrului bratelor.
4 -5 X 8 - 10.
- Saritura in lungime de pe loc.
6 - 8 desprinderi
- Saritura in lungime de pe loc cu aterizare pe o suprafata suprainaltata (40 - 60 cm.).
6 - 8 desprinderi
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale (2 -3 kg.) cu doua maini peste cap inapoi..
1 - 2 X 10 - 12 aruncari.
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale (2 -3 kg.) cu ambele maini de jos prin inainte sus.
1 - 2 X 10 - 12 aruncari
-Stand departat, aruncarea mingii medicinale (1,5 - 2 kg.) cu ambele maini, de deasupra capului inainte.
2 - 3 X 6 - 8 aruncari
- Stand departat aruncarea mingii medicinale (2 -3 kg.) cu doua maini de la piept, inainte-sus.
3 - 4 X 5 - 6 aruncari
EXERCITII COMPLEMENTARE:
Exercitii de educare a actului respirator prin miscari de mare amplitudine.
Exercitii de respiratie abdominala ; inspir abdominal - inspir toracic - expir - abdominal - expir toracic.
5 - 6 cicluri respiratorii.
Inspir profund, mentinut 6-8sec si expir profund.
- Atarnat mentinut, cu priza larga.
3 - 4 X 10 - 20 secunde
- Sprijin inainte culcat, flotari; cu palmele situate pe doua sprijine, iar nivelul toracelui coborand sub acest nivel.
3 - 4 X 10 - 20 executii
- Culcat dorsal ducerea bratelor in lateral cu doua ingreuieri.
5 -6 X 15 - 20 executii .
- Exercitii de mobilitate articulara si suplete musculara pentru toate elementele ce compun cutia toracica si centura scapulo-humerala.
INDICATII METODICE:
- La toate exercitiile se va da mare atentie actului respirator, in sensul exagerarii acestuia (respiratia diafragmatica) pentru recapatarea mobilitatii cutiei toracice.
- Pentru toracele infundat si plan, peretele anterior al toracelui se va prelucra in conditii de alungire (excentric si in exteriorul segmentului de contractie).
- Pentru toracele in carena, peretele anterior al toracelui se va prelucra in conditii de scurtare (concentric si in interiorul segmentului de contractie).
2.4. PERETELE ABDOMINAL
Pentru aceasta zona a organismului avem in vedere, in special, abdomenul aton, sau hipotonia peretelui abdominal. Aceasta deficienta poate interesa intregul perete abdominal, si atunci ne referim la un abdomen proeminent sau hipotonie globala.
Poate fi localizata supra-ombilical sau supra-ombilical, situatie care da nastere abdomenului ptozic. Aparent o problema nu foarte importanta dar care poate da nastere unor complicatii cum ar fi : ptoza viscerala, modificarea traiectului colonului, dificultate in eliminarea dejectiilor, dureri lombare, lordoza lombara, hernii inghinale si scrotale, etc.; de asemenea este viciata si starea de orthostastim.
Este intalnita la persoanele supraponderale, sedentare, sau compensatoriu pentru lordoza lombara.
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
- Alergare usoara, cu ridicarea mai accentuata a genunchilor .
1 - 2 X 200 - 400 m.
- Exercitii de mobilitate articulara si suplete musculara a trunchiului si a coloanei vertebrale din stand, asezat, culcat dorsal sau/si ventral.
EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
- Stand cu mainile sprijinite oblic la perete, alergare cu genunchii sus.
4 - 5 X ( 2 X 10-15 secunde)
- Alergare cu genunchii sus cu accent pe ridicarea accentuata a genunchilor, pe plat, in panta, pe trepte.
3 - 4 X 20 - 30 m.
- Alergare cu pendularea gambelor inainte.
3 - 4 X 20 - 30 m.
- Alergare in tempo submaximal (80 - 90 %) pe plat si in panta.
4 - 5 X 30 - 40 m.
- Sarituri succesive pe ambele picioare cu ridicarea din ce in ce mai sus a genunchilor.
3 - 4 X 10 desprinderi
- Sarituri de pe ambele picioare cu aterizare pe o suprafata inaltata (60 - 65 cm).
3 - 4 X 6 - 8 desprinderi
- Sarituri din ghemuit in ghemuit, pe plat, in panta sau pe trepte.
2 - 3 X 8 - 10 desprinderi
- Saritura in lungime de pe loc, saritura de pe ambele picioare peste un obstacol inalt de 40 - 45 cm
2 -3 X 4 - 6. desprinderi
- Pas saltat, cu accent pe ridicarea cat mai sus a coapsei piciorului de avantare.
3 - 4 X 6 - 8 desprinderi
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale (2 - 3 kg.) cu doua maini de la piept.
2 - 3 X 15 - 20 aruncari
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale (max. 2 kg.) inainte, cu doua maini de deasupra capului.
2 - 3 X 10 - 12. aruncari
- Stand departat, aruncarea mingii medicinale (2 - 3 kg.) cu doua maini din lateral.
3 - 4 X 6 - 8 stanga + dreapta
EXERCITII COMPLEMENTARE: (exercitii segmentare locale)
- Culcat dorsal, cu picioarele departate, indoite, ridicarea trunchiului.
2 - 3 X 4 - 6 executii pana la refuz.
- Culcat dorsal, ridicarea membrelor inferioare la verticala.
2 - 3 X 4 - 6 executii pana la refuz.
- Atarnat, cu bratele si corpul intins, ridicarea coapselor la orizontala.
3 - 4 x 10 - 12 executii
- Culcat dorsal, ridicarea simultana a trunchiului si a membrelor inferioare.
3 - 4 x 10 executii
INDICATII METODICE:
- Peretele abdominal se va prelucra in conditii de scurtare, concentric si in interiorul segmentului de contractie.
- Nu se va lucra pe abdomenul cu eventratii, interventii chirurgicale, la afectiunile viscerelor sau ginecologice, ulcere, gastrite, etc.
- La toate miscarile de flexie ale peretelui abdominal actul respirator va fi puternic, amplu, chiar cu o usoara exagerare.
2.5. MEMBRUL INFERIOR
2.5.1.PICIORUL PLAT poate sa apara in urma caderii boltei plantare ca urmare a suprasolicitarii in pozitie ortostatica sau a mersului prelungit. De asemenea mentionam si cauzele ereditare; rahitismul ce da in final hipotonie locala si laxitate articulara, supraponderabilitatea precum si cauze posttraumatice. O alta cauza a aparitiei piciorului plat , poate fi practicarea anumitor meserii (frizerii, coafezele, postasii, vanzatorii etc) sau folosirea incaltamintei necorespunzatoare (fara toc sau suport plantar).
Dintre semnele piciorului plat mentionam prabusirea boltei plantare, oboseala la mers prelungit, dureri in talpa calcai sau in gamba
Piciorul plat recunoaste patru grade de evolutie (1, 2, 3, 4.) iar complicatiile ulterioare vor fi de tipul artroza a gleznelor sau /si a genunchilor si varice.
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
- Asezat, flexie plantara repetata.
2 - 3 X 25 - 30 flexii
- Asezat rotari, externe si interne de picior.
2 - 3 X 10 - 15 stanga + dreapta
- Stand cu mainile pe solduri ridicari pe varfuri.
2 - 3 X 10 - 15 executii.
EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
- Stand cu mainile sprijinite oblic inainte la un perete, rularea talpii de la varf spre calcai alternativ.
2 - 4 X (2 X 8 timpi)
- Stand, rularea talpii de la varf spre calcai pe loc, cu accent pe inceperea rularii de pe partea anterioara a piciorului.
4 X (2 X 8 timpi)
- Alergare cu joc de glezne cu pozitii diferite ale mainilor (la ceafa, la spate, pe solduri etc.).
4 - 5 X 20- 30 m.
- Alergare cu joc de glezne pe suprafete avand diferite consistente (pista de alergare, gazon, pamant batatorit, nisip, etc.)
4 - 5 X 20 - 30 m.
- Alergare cu genunchii sus cu accent pe luarea contactului cu solul pe partea anterioara a talpii, pe plat, in panta si pe trepte.
3 - 4 X 35 - 40 m.
- Alergare cu luarea contactului cu solul pe partea anterioara a talpii (pe pingea) in linie dreapta, pe turnanta, in panta.
4 - 6 X 70 - 80 m.
. EXERCITII COMPLEMENTARE:
- Mers pe varfuri (eventual cu mainile la ceafa pentru valoarea corectiva a posturii)
3 - 4 X 40 - 45 m.
- Stand cu varfurile picioarelor pe un suport de cca. 5 cm inaltime, ridicari.
5 - 6 X 15 - 20 secunde
- Rularea talpii pe o minge de tenis, pe o sticla sau pe orice alt obiect cilindric cu diametrul de cca. 8 cm.
INDICATII METODICE:
- Incaltamintea va fi prevazuta cu talonet semirigid sau rigid, dar avand totusi flexibilitatea suficienta pentru a putea permite rularea talpii si implicit o usoara flexie a acesteia.
- Se vor evita pe cat posibil talpile orthopedice iar fixarea pantofului sa se faca strans cu siret, dar care sa permita circulatia locala.
2.5.2. PICIORUL ADDUS Este o deficienta ce reprezinta orientarea piciorului inspre interior si deseori este insotita si de varrumul genunchilor. Se intalneste frecvent la copii.
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
- Asezat, flexii si extensii ale piciorului.
3 - 4 X (2 X 8 timpi )
- Rotari din articulatia gleznei.
2 X (2 X 8 timpi ) interior + exterior
- Stand, ridicari pe varfuri.
2 - 3 X 10 - 12 ridicari
EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
- Mers, cu trecere in alergare usoara avand contactul piciorului cu solul pe toata talpa la inceput, si apoi pe partea interna a acestuia.
1 -2 X 150 - 200 m.
- Stand, rularea talpii de la varf la calcai pe loc cu accent pe pozitionarea talpii pe partea interna.
4 X (2 X 8 timpi)
-Alergare cu joc de glezne cu contactul piciorului pe o linie trasata pe sol .
2 - 3 X 35 - 40 m.
- Alergare cu genunchii sus pe loc cu contact pe toata talpa la nivelul solului.
4 - (2 X 8 timpi )
- Alergare cu genunchii sus pe loc cu contact pe toata talpa pe sol.
2 - 3 X 35 - 40 m.
EXERCITII COMPLEMENTARE:
- Asezat, rularea talpii pe o sticla sau pe o minge de tenis.
- Stand, ridicare pe varfuri pe un suport de cca. 5 cm.
2.5.3. PICIORUL ABDUS. Reprezinta orientarea piciorului spre lateral si deseori este intalnit la cei cu valgum al genunchilor. In general, exercitiile expuse mai sus (1, 2, 3) raman valabile cu mentiunea ca, contactul piciorului cu solul cu solul se va face de data aceasta pe partea externa a talpii.
. INDICATII METODICE:
- Incaltamintea purtata sa fie adecvata, cu siretul bine fixat, rigida dar suficient de flexibila sa poata permita miscari ample ale piciorului.
- In cazul piciorului abdus se recomanda (daca este cazul) trecerea de la starea de supra-ponderalitate la cea de normo-ponderalitate.
2.5.4. DEFICIENTELE GAMBELOR. Se intalnesc diferite deficiente ale gambelor cum ar fi: gambe in varr, gambe subtiri, gambe groase sau gambe asimetrice. Si in aceste cazuri programele kinetoterapeutice se adreseaza doar etapei corective.
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
Ridicari pe varfuri din stand.
Mers pe varfuri cu picioarele intinse.
. EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
- Alergare cu joc de glezne (cu mainile mentinute in diferite pozitii).
3 - 4 X 25 - 30 m.
- Alergare cu genunchii sus pe loc.
3 X 15 -20 secunde
- Alergare cu genunchii sus.
3 - 4 X 25 - 30 m.
- Alergare cu pendularea gambelor inapoi, cu accent pe flexia completa a
gambelor pe coapse
3 - 4 X 35 - 40 m.
- Alergare cu pendularea gambelor inainte, cu accent pe pastrarea directiei de pendulare spre inainte.
3 - 4 X 25 - 30-m.
- Pas saltat alternativ, cu accent pe pozitionarea corecta a gambei piciorului de avantare; la verticala sau chiar usor spre inainte,
3 - 4 X 25 -30 m
EXERCITII COMPLEMENTARE:
- Ridicari pe varfuri pe un suport inalt de cca. 5 cm.
- Alternari de mers cu alergare cu joc de glezne, pe terenuri cu diferite consistente (pista de alergari, gazon, pamant batatorit, nisip, etc.)
. INDICATII METODICE:
- Toate exercitiile prezentate se adreseaza etapei corective in corectarea deficientelor gambelor.
- In general, se va lucra pentru tonifierea musculaturii laterale a gambei in conditii de scurtare( cazul gambelor in varr), iar pentru gambele subtiri se tonifica gamba in general.
2.5.5. DEFICIENTELE COAPSELOR.. Cel mai adesea intalnim coapsele in varrum, dar si coapse lungi, scurte, coapse asimetrice, groase sau subtiri. Exercitiile vor urmari tonifierea cvadricepsului si al fasciei lata pentru varrum, si tonifierea generala pentru celelalte deficiente.
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
- Stand, fandari ample in plan sagital (antero-posterior) si frontal cu mainile la ceafa sau pe solduri.
1 - 2 X (8 -10) stanga - dreapta
EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
- Alergare cu genunchii sus pe loc, cu accent pe ridicarea coapsei spre orizontala.
2 X (2 X 8 timpi)
- Alergare cu genunchii sus cu deplasare.
3 - 4 X 30 - 35 m.
- Alergare cu pendularea gambelor inainte.
3 - 4 X 30 - 35 m.
- Pas saltat succesiv.
3 - 4 X 10 - 12 saltari
- Saritura in lungime de pe loc.
8 - 10 sarituri
- Triplusalt de pe loc.
4 - 6 sarituri
EXERCITII COMPLEMENTARE:
- Alergare cu joc de glezne in panta .
4 -5 X 20 -25m
- Alergare cu genunchii sus in panta sau pe trepte.
4 -5 X 20 - 25m
- Alergare accelerata pe panta.
4 - 5 X 30 - 40 m. (max. 30 grade inclinare)
- Pas saltat pe panta.
2 -3 X 20 -25 m
- Pas sarit pe plat si pe panta.
2 -3 X 20 -25 m
INDICATII METODICE:
- Exercitiile se vor executa dupa o prealabila pregatire pentru efort (incalzire) si se vor executa pana la aparitia durerii.
- Dozarea propusa cat si durata pauzelor vor fi ajustate in functie de gradul de antrenament, dar si de starea de nutritie a fiecaruia (hiper, normo, sau hipo-ponderali).
Deficientele genunchiului. Cele mai des intalnite deficiente ale genunchiului sunt genunchi valgum (genunchi in "X"), genunchi varrum (genunchi in "( )") si genunchi in flexie si in extensie.
GENUNCHI VALGUM (sau genunchii in "X")
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
- Exercitii de mobilitate articulara si suplete musculara locala.
- Stand departat lateral, aplecari, extensii si indoiri laterale de trunchi.
- Semigenuflexiuni cu desprindere pe verticala.
- Stand, fandari ample in plan sagital (antero-posterior) si frontal cu mainile la ceafa sau pe solduri.
. EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
- Alergare usoara.
1 - 2 X 400 - 800 m.
- Alergare cu joc de glezne cu accent pe ducerea genunchilor spre inainte, iar contactul cu solul se va face usor in exterior.
3 - 4 X 30 - 35 m.
- Alergare cu genunchii sus in conditiile descrise mai sus.
3 - 4 X 30 - 35 m.
- Alergare accelerata.
3 - 4 X 45 - 50 m. (80 - 85 - 90 %)
- Sarituri succesive pe ambele picioare, cu o minge medicinala mica(1,5-2 kg ) fixata intre glezne.
2 - 3 X 10 - 20m
- Sarituri pe loc pe un picior.
2 - 3 X 20 -25 sarituri
- Pas saltat cu accent pe conducerea corecta a elementelor impulsorii si a celor de avantare.
2 - 3 X 8 -10 desprinderi
- Pas sarit in conditiile descrise la exercitiul precedent.
2 -3 X 8 -10 desprinderi.
- Saritura in lungime de pe loc.
8 - 10 sarituri
- Triplusalt de pe loc.
8 - 10 sarituri
EXERCITII COMPLEMENTARE:
- Culcat ventral, flexia gambei pe coapsa (cu sau fara incarcatura).
3 - 4 X 10 - 12
- Asezat cu gambele atarnate, extensia gambei (cu sau fara incarcatura).
3 - 4 X 10 - 12
- Pedalaj la ergociclu sau mers pe bicicleta obisnuita.
INDICATII METODICE:
- In functie de marimea valgumului, se poate folosi o genunchiera speciala cu elemente articulare metalice.
2.5.7. GENUNCHI VARRUM (genunchi in "( )")
. EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
- Alergare usoara.
1 - 2 X 300 - 400 m.
- Semigenuflexiuni cu usoare desprinderi pe verticala.
2 - 3 X 7 - 8 desprinderi
- Exercitii de mobilitate articulara si suplete musculara (intinderi, tensiuni, scuturari, etc.)
EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
- Alergare cu joc de glezne avand mainile tinute in diferite pozitii.
3 - 4 X 30 - 40 m.
- Alergare cu genunchii sus, cu accent pe ducerea genunchilor strict spre inainte, abandonand tendintele de lateralitate ale acestora.
3 -5 X 30 - 35 m.
-Sarituri succesive pe ambele picioare cu o minge medicinala fixata intre genunchi.
3 - 4 X 10 - 12 sarituri
- Sarituri pe ambele picioare cu ducerea in lateral a membrelor inferioare.
2 -3 X 6 - 8 sarituri
- Pas saltat, cu accent pe ridicarea coapsei piciorului de avantare.
3 - 4 X 8 - 10 saltari
- Pas sarit, cu accent pe ducerea piciorului de avantare avand genunchiul spre inainte, iar contactul cu solul facandu-se pe toata talpa.
3 - 4 X 8 - 10 saltari
- Saritura in lungime de pe loc.
6 - 8 sarituri
- Triplusalt de pe loc.
6 - 8 sarituri
EXERCITII COMPLEMENTARE:
- Culcat ventral, flexia gambelor pe coapse (cu sau fara ingreuiere).
3 - 4 X 10 - 12 executii
- Asezat, extensia gambelor.
3 - 4 X 10 - 12 executii
- Mers sau alergare pe banda rulanta.
1 - 2 X 6 - 8 min.
- Mers pe "stepper".
1 - 2 X 6 - 8 min.
INDICATII METODICE:
Muschii aferenti partii exterioare a coapselor (abductori), se vor prelucra in conditii de scurtare, iar cei corespunzatori partii interne (adductori) in conditii de scurtare.
GENUNCHI IN FLEXIE. Deficienta ce apare ca urmare a tonusului muscular scazut al cvadricepsilor si al fesierilor. De cele mai multe ori este insotita de spatele plan.
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
- Alergare usoara.
1 - 2 X 300 - 400 m.
- Exercitii de mobilitate articulara si suplete musculara din stand cu membrele inferioare departate si extinse sau din sezand cu membrele inferioare intinse, si/sau departate.
EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
- Alergare cu joc de glezne, fara a ridica prea mult genunchiul in alergare.
3 - 4 X 30 - 35 m.
- Alergare cu piciorele intinse inainte.
3 - 4 X 30 - 35 m.
- Alergare cu pendularea gambelor inainte, cu accent pe extensia completa a gambei.
3 - 4 X 30 - 35 m.
- Sarituri succesive pe ambele picioare cu lucrul localizat doar la nivelul gleznelor (fara implicarea genunchilor) cu elan de brate.
5 - 6 X 20 - 25 desprinderi.
- Sarituri pe ambele picioare cu deplasare laterala ( stanga-dreapta) si fata-spate (fara implicarea genunchilor).
5 - 6 X 20 - 25. desprinderi.
- Pas saltat, cu accent pe extensia completa a piciorului de impulsie.
2 - 3 X 8 - 10 saltari
- Pas sarit peste anumite zone marcate pe pista, sau peste mici obstacole.
2 - 3 X 8 - 10 pasi sariti
- Pas sarit, precedat de elan scurt si mediu si aterizare in asezat cu gambele extinse, pe bureti sau 3-4 saltele.
2 - 3 X 4 - 5 sarituri
EXERCITII COMPLEMENTARE:
- Mers vioi cu pasul intins (pasul soldatului)
- Mers sau/si alergare cu pasul intins pe distante variabile.
- Extensia gambelor din asezat la diverse aparate (helcometre) cu sau fara ingruiere.
- Pas saltat cu accent pe avantarea piciorului pendulant cat mai sus.
2 - 3 X 10 - 12 saltari.
- Pas sarit peste obstacole joase.
2 - 3 X 6 - 8 pasi sariti
- Saritura in lungime de pe loc.
6 - 8 sarituri
. INDICATII METODICE:
- Se va lucra pentru tonifierea cvadricepsului, a zonei lombare si a zonei fesiere.
- Se vor urmarii pozitiile habituale, inclusiv pozitia corpului in somn; evitandu-se pozitiile asezat cu picioarele indoite si ghemuit
GENUNCHI IN EXTENSIE Aceasta deficienta apare si din cauza tonusului scazut al zonei ischiogambiere, si/sau a laxitatii articulare a genunchiului.
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
- Alergare usoara cu accent pe ridicarea genunchilor .
1 - 2 X 300 - 400 m.
- Exercitii de mobilitate a principalelor articulatii implicate in efort (glezne, genunchi, coxofemural).
- Fandari in plan sagital si frontal.
EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
Alergare cu joc de glezne cu ridicarea mai accentuata a genunchiului.
3 - 4 X 30 - 35 m.
- Alergare cu genunchii sus pe plat, in panta sau pe trepte.
3 - 4 X 25 - 30 m.
- Alergare cu pendularea gambelor inainte.
3 - 4 X 25 - 30 m.
- Semigenuflexiuni cu desprindere pe verticala.
3 - 4 X 10 - 15 desprinderi.
- Sarituri din ghemuit in ghemuit.
3 - 4 X 8 - 10 desprinderi.
EXERCITII COMPLEMENTARE:
- Flexia gambei pe coapsa din decubit ventral sau din stand
3 - 4 X 10 - 12 executii
- Alergare pe diferite inclinari ale suprafetei de deplasare.
- Mers sau alergare pe banda rulanta.
- Pedalatul la ergociclu.
INDICATII METODICE:
- Se va prelucra musculatura ischiogambiera (semimembranosul, semitendinosul, bicepsul femural) in conditii de scurtare, in interiorul segmentului de contractie
Capitolul 3.
REGULAMENTUL CONCURSURILOR DE ATLETISM
PENTRU PERSOANE CU DISABILITATI
(SPECIAL OLYMPICS)
Ca program international de sport, Special Olympics a creat reguli pornind de la Regulamentul Asociatiei Internationale a Federatiilor de Atletism (IAAF). La nivelul programului national, cat si la nivel local se vor aplica regulamentele emise de Federatia Romana de Atletism, exceptand situatiile cand acestea sunt in conflict cu Regulamentul Oficial al Sportului Special Olympics.
Un sportiv cu sindrom Down care a fost diagnosticat cu afectiunea de Instabilitate Atlanto-Axiala, nu va participa la probele de pentatlon si saritura in inaltime.
SECTIUNEA A - Competitii oficiale
100 m alergare
200 m alergare
400 m alergare
800 m alergare
1500 m alergare
3000 m alergare
5000 m alergare
10000 m alergare
Semimaraton (alergare)
Maraton (alergare)
110 m garduri - masculin
100 m garduri - feminin
4 x 100 m stafeta
4 x 400 m stafeta
Saritura in inaltime
Saritura in lungime
Aruncarea greutatii
4,00 kg - masculin
2,72 kg - feminin
2,72 kg - masculin (8 -11 ani)
1,81 kg - feminin (8 -11ani)
- Pentatlon (100 m, saritura in lungime, aruncarea greutatii, saritura in inaltime, 400 m)
- 100 m alergare - sporturi unificate
- 200 m alergare - sporturi unificate
- 400 m alergare - sporturi unificate
- 800 m alergare - sporturi unificate
- 1.500 m alergare - sporturi unificate
- 3.000 m alergare - sporturi unificate
- 5.000 m alergare - sporturi unificate
- 10.000 m alergare - sporturi unificate
- 4 x 100 m alergare -sporturi unificate
- 4 x 400 m alergare -sporturi unificate
- Saritura in inaltime - sporturi unificate
- Saritura in lungime - sorturi unificate
- Aruncarea greutatii - sporturi unificate
- Pentatlon - sporturi unificate
Competitii de mars
- 400 m mars
- 800 m mars
Alergari si mars pe distante lungi
- 1.500 m(mars si alergare)
- 3.000 m (mars si alergare)
- 5.000 m (mars si alergare)
- 10.000 m (mars si alergare)
- Cursa de 1.500 m (mars si alergare) - sporturi unificate
- Cursa de 3.000 m (mars si alergare) - sporturi unificate
- Cursa de 5.000 m (mars si alergare) - sporturi unificate
- Cursa de 10.000 m (mars si alergare) - sporturi unificate
- Cursa de 15.000 m (mars si alergare) - sporturi unificate
- Cursa de 1.500 m( mars) - sporturi unificate
- Semimaraton (alergare) - sporturi unificate
- Maraton (alergare) - sporturi unificate
Probe pentru sportivii cu un nivel scazut al abilitatilor sportive
- 25 m alergare
- 50 m alergare
- 25 m mars
- 50 m mars
- 100 m mars
- Aruncarea mingii de softball
- Saritura in lungime de pe loc
- 10 m mars asistat
- 25 m mars asistat
- 50 m mars asistat
- 10 m in scaun cu rotile
- 25 m in scaun cu rotile
- 30 m in scaun cu rotile
- 4 x 25 m stafeta in scaun cu rotile
- 30 m slalom in scaun cu rotile motorizat
- 50 m slalom in scaun cu rotile motorizat
- 25 m obstacole in scaun cu rotile motorizat
- Aruncarea mingii (minge de tenis)
SECTIUNEA B - Reguli ale competitiei
In intrecerile pana la 400m, incluzindu-le si pe acestea, sportivii pot opta pentru folosirea sau nu a block-start-urilor.
In cadrul competitiei, indiferent daca sportivii folosesc sau nu block-start-urilor la cursele de 400 de metrii sau in cursele pe distante mai scurte, comenzile de start vor fi: "Pe locuri", "Gata!" si cand toti competitorii stau nemiscati, pocnetul pistolului va fi semnalul de incepere a cursei.
In cursele de 800 m sau pe distante mai mari, comanda va fi "Pe locuri" si cand toti competitorii sunt pregatiti se va folosi pistolul pentru start pentru a inceperea cursei.
Startul la cursele pe distante mai mari de 400 m:
Distanta de 800 m: Participantii vor alerga fiecare pe culoarul sau, iar dupa prima turanta a pistei vor alerga cu totii pe culoarul intai.
Distanta de/sau mai mare de 1500 m, se va folosi startul tip "cascada".
1500 m - stafeta: vor exista trei puncte de oprire, care vor delimita cele doua parti ale cursei. In prima parte a cursei fiecare participant trebuie sa alerge respectand culoarul de pe care a plecat. In cea de-a doua parte a cursei, desi startul se va da fiecare fiind pe propriul sau culoar, dupa primul tur participantii se vor indrepta spre culoarul 1.
Toate intrecerile pe distante mai mici sau de 100 m se vor desfasura pe pista de 400 m, avand un traseu drept.
Toti participantii vor incepe cursa fiind aflati in spatele liniei de start. Un alergator isi incheie cursa cand corpul sau atinge in plan perpendicular cea mai apropiata margine a liniei de sosire.
Starterul trebuie sa ofere fiecarui competitor sansa de a da tot ce are mai bun:
Oferindu-le participantilor suficient timp pentru a se pregati dupa ce si-au ocupat pozitia de start.
Reluand stratul, daca initial unul dintre alergatori a gresit.
Sa nu-i tina mult incordati pe alergatori dupa comanda "Gata!".
In toate cursele care presupun ca participati sa alerge pe culoare fiecare alergator isi va respecta propriul culoar de la inceputul pana la sfarsitul cursei.
Daca un participant este impins sau fortat, de o alta persoana sa alerge in afara culoarului, fara sa existe un avantaj, atunci participantul nu va fi descalificat.
Daca un sportiv alearga in afara culoarului, sau alearga in afara liniei exterioare, fara a urmari un avantaj si fara a obstructiona un alt alergator, atunci competitorul nu va descalificat.
Sportivii trebuie sa aiba in permanenta un picior in contact cu pista.
In toate competitiile de mars participantii nu trebuie sa urmeze un culoar anume.
In competitiile de mars pe distante de 400 m si mai mici, participantul va fi descalificat fara a fi avertizat, daca in opinia unuia sau a mai multor oficiali sportivul are un anumit avantaj.
La saritura in lungime sportivul trebuie sa fie capabil sa sara cel putin un metru, care este distanta minima dintre linia de bataie si marginea groapii de nisip.
Fiecare competitor are dreptul la trei sarituri neconsecutive. Pentru realizarea clasamentului se va lua in considerare cea mai buna saritura a fiecarui sportiv.
Toate cele trei sarituri vor fi masurate si inregistrate pana la finalul competitiei. Va fi luata in considerare cea mai lunga saritura.
Distanta va fi masurata de la linia de bataie pana la cea mai apropiata urma lasata de saritor in groapa de nisip.
In competitiile de sarituri in lungime, inaintea intrecerii sportivii trebuie sa fie asistati de un oficial care sa inregistreze locul de bataie al participantului.
Competitorii vor lua startul stand cu ambele picioare inapoia unei linii de start, insemnata pe pista de elan.
Cand sunt gata de start, varfurile picioarelor sunt inapoia liniei de start.
Participantul se va folosi de ambele picioare pentru a lua startul, cu permisiunea de a balansa inainte si inapoi ridicandu-si alternativ calcaiele si varfurile, dar nu are voie sa-si desprinda picioarele de pista de elan.
Fiecare competitor are dreptul la trei sarituri neconsecutive. Pentru a fi realizat un clasament se va lua in considerare cea mai buna saritura a fiecarui sportiv.
Distanta va fi masurata de la linia de bataie pana la punctul de aterizare a sportivului.
Este recomandabil ca intrecerea sa aiba loc la groapa de nisip. Linia de bataie trebuie pozitionata la capatului pistei de elan. Daca se foloseste un anumit material care sa atenueze din impactul aterizarii, atunci este de preferat ca materialul sa fie destul de lung pentru a include atat linia de bataie cat si zona de aterizare, iar acest material trebuie sa fie bine fixat pe sol pentru a preveni eventuale alunecari.
In competitiile de sarituri in lungime de pe loc, inaintea intrecerii sportivii trebuie sa fie asistati de un oficial care sa inregistreze locul de plecare al participantului.
Competitorul va efectua bataia de pe un singur picior.
Inaltimea minima de la care se porneste pentru toti competitorii este de 1m.
Participantii nu au voie sa sa execute bataia de pe ambele picioare (bataia este unilaterala = de pe un picior) si nu au voie sa sara cu fata inainte.
Un sportiv cu sindrom Down care a fost diagnosticat cu afectiunea Instabilitate atlanto-axiala nu va participa la probele de pentatlon si saritura in inaltime.
Greutatea poate fi din fier, bronz sau material sintetic.
O aruncare regulamentara va fi executata din cercul in care se afla sportivul, iar in timpul incercarii, sportivul nu are voie sa iasa in afara cercului, sa atinga exteriorul inelului din metal, care inconjoara cercul sau sa calce in sectorul de aruncare. Nu este greseala atingerea interiorul inelului de metal.
Folosirea unui ajutor mecanic nu este permisa. In scop de protectie incheietura mainii poate fi bandajata.
Greutatea va fi pusa initial pe umar si va fi sustinuta cu o singura mana. Competitorul se pozitioneaza in cadrul cercului pregatindu-se pentru aruncare. Greutatea trebuie sa atinga gatul, iar mana nu va fi lasata sa cada in timpul actiunii de aruncare. Greutatea nu va tinuta mai jos de linia umerilor.
Aruncarea va fi considerata invalida si nu va fi masurata, si daca participantul a comis una dintre urmatoarele fapte:
- foloseste vreo metoda de aruncare care nu corespunde tipului de aruncare regulamentara;
- arunca greutatea in afara suprafetei de teren regulamentar destinat pentru inregistrarea aruncarilor;
- arunca o greutate care nu corespunde cerintelor specificate in regulament.
Fiecare participant are dreptul la trei aruncari neconsecutive. Toate cele trei aruncari vor fi masurate si inregistrate pana la finalul competitiei. Aruncarea cea mai lunga, dintre cele trei incercari, va fi luata in considerare pentru intocmirea clasamentului.
Se va folosi o minge cu circumferinta de 30 de centimetri.
Participantii pot utiliza orice metoda de aruncare a mingii.
Suprafata de teren de pe care se face aruncarea va fi structurata, astfel:
Se marcheaza doua linii paralele de 2,85 m lungime fiecare, la o distanta de 2 m. In zona de aruncare, la unul din cele doua capete ale liniilor paralele si la jumatatea distantei dintre ele se delimiteaza un spatiu cu lungimea de 0,10 m (acesta va fi punctul din care se vor face masuratorile.). Din acest punct se va trasa, imaginar, o linie cu lungimea de 3 metri paralela cu celelalte doua (cu lungimea de 2,85 metri) si toate trei vor fi unite printr-un arc de cerc. Mingea trebuie sa cada in sectorul determinat de un unghi de 40°, care va avea varful in spatiul cu lungimea de 0,10 metri. De aici vor porni cele doua laturi ale unghiului, care se vor intersecta cu cele doua linii de margine.
Diagrama suprafetei de aruncare a mingii de soft-ball
(mingea de soft-ball este mingea cu care copii si varstnicii joaca base-ball)
Fiecare participant are dreptul la trei aruncari neconsecutive. Toate cele trei aruncari vor fi masurate si inregistrate pana la finalul competitiei. Distanta cea mai lunga pe care a fost aruncata mingea de softball, din cele trei incercari, va fi luata in considerare pentru intocmirea clasamentului. Distanta va fi masurata din zona de aruncare a mingii.
Inaltimea gardurilor pentru proba de 100 m garduri trebuie sa fie de 0,762m, iar distanta intre linia de start si primul gard de 13 metri. Distanta intre garduri va fi de 8,5 m, iar distanta dintre ultimul gard si linia de sosire va fi de 10,5 m.
Inaltimea gardurilor pentru proba de 110 m garduri trebuie sa fie de 0,840 m, iar distanta intre linia de start si primul gard de 13,72 m. Distanta intre garduri va fi de 9,14 m, iar distanta dintre ultimul gard si linia de sosire va fi de 14.02 m.
Tabel centralizator - 100/110 m garduri
|
Lungimea cursei |
Inaltimea gardurilor |
Distanta intre linia de start si primul gard |
Distanta intre garduri |
Distanta intre ultimul gard si linia de sosire |
|
110 m |
0,840 m |
13,72 m |
9,14 m |
14,02 m |
|
100 m |
0,762 m |
13,00 m |
8,50 m |
10,50 m |
Cele cinci probe care compun pentatlonul se vor desfasura in urmatoarea ordine: 100 m plat, saritura in lungime, aruncarea greutatii, saritura in inaltime si 400 m plat.
Punctale in aceste pobe se acorda pe baza tabelelor prezente la finalul capitolului.
Pentatlonul se desfasoara pe parcursul unei singure zile. Cu toate acestea cele 5 probe pot fi impartite pe parcursul a doua zile, astfel: probele 1, 2, 3 in prima zi, iar probele 4 si 5 in cea de-a doua zi.
Sportivii nevazatori pot fi asistati de un ghid sau se pot ajuta de o sfoara care urmareste traseul de strabatut.
Insotitorul nu are voie sa fuga in fata participantului la cursa. De asemenea, sub nici o forma, acesta nu are voie sa-l traga pe sportiv sau sa-l impinga.
In cazul atletilor atat nevazatori cat si surzi, startul se va da prin atingerea acestora.
Ghizii pentru alergatori trebuie sa poarte o vesta portocalie deschisa la culoare pentru a putea fi cu usurinta distinsi de competitori. Aceste veste le vor fi oferite de Comitetul de Organizare al Competitiei.
Fiecare echipa care participa la sporturile unificate va fi formata dintr-un sportiv si un partener.
Timpul final obtinut de echipa care participa la sporturile unificate este suma timpilor obtinuti de fiecare competitor.
Alergatorul dintr-o echipa care ajunge primul la linia de sosire, nu are voie sa se intoarca pe pista pentru a-si incuraja partenerul.
Fiecare echipa care participa la sporturile unificate va fi formata dintr-un sportiv si un partener.
Scorul final obtinut de echipa care participa la sporturile unificate este suma celor mai bune scoruri obtinute de fiecare competitor.
Fiecare echipa care participa la sporturile unificate va fi formata dintr-un sportiv si un partener.
Scorul final obtinut de echipa care participa la sporturile unificate este suma totalului de puncte obtinute de fiecare competitor.
Fiecare echipa care participa la sporturile unificate va fi formata dintr-un sportiv si un partener.
Alergatorii care participa la stafeta nu sunt obligati sa intre in concurs intr-o anumita ordine.
Capitolul 4.
ELEMENTE DE IGIENA A EFORTULUI FIZIC
4.1. ALIMENTATIA
Sportul, fie el si doar de placere, transforma omul sedentar intr-un om cu nevoi speciale. Aceste necesitati rezida in pricipal din utilizarea in mod extensiv dar si intensiv a exercitiului fizic. Astfel trebuie asigurate necesitati energetice si plastice. Sa nu uitam nici odihna si nici refacerea elemente la fel de importante ca si antrenamentul.
In ce priveste alimentatia, specialistii sunt unanim de acord ca ea trebuie sa satisfaca in primul rand cerintele metabolismului bazal apoi necesitatile proceselor de crestere si dezvoltare urmand apoi cele necesare efortului fizic sportiv, iar in final trebuie energie si pentru activitatile socio-profesionale in care este angrenat sportivul. Ratia alimentara trebuie sa fie diversificata, stiut fiind faptul ca ca alimentele se potenteaza din punct de vedere metabolic reciproc.
Alimentele au fost impartite in opt grupe intr-o ordine a importantei nutritive dupa cum urmeaza:
Laptele si branzeturile (incluzand si derivatele: iaurt, kefir, sana, lapte batut etc.)
Carnea si derivatele sale (contine carnea de toate tipurile: porc, pasare, peste, vita etc.)
Ouale integrale sau separate.
Legume si fructe proaspete consumate ca atare.
Legume si fructe uscate (fasole, mazare, linte, orez, smochine, curmale, fructe confiate), cereale (faina, malai, fulgi de cereale) oleaginoase (seminte, alune, fistic, caju, naut etc.)
Produsele zaharoase (zaharul, mierea, bomboane, dulceturile etc.)
Grasimile alimentare (untura, uleiul, smantana, frisca, untul, margarina)
Bauturile: nealcoolice (apa naturala, apa minerala, apa carbogazoasa, sucurile naturale de fructe, bauturi racoritoare etc.) alcoolice (berea, vinul)
Vom vedea in continuare ce aport caloric are fiecare din aceste grupe alimentare in ratia alimentarea diurna.
Laptele si derivatele sale trebuie sa contribuie cu pana la 15% din valoarea calorica a ratiei alimentare.
Carnea si preparatele din carne vor contribui cu 8-10%.
Ouale au un aport caloric diurn de 2%.
Legumala si fructele proaspete de o importanta deosebita, contribuie si ele cu 15%
Cerealele si fructele uscate o inepuizabila sursa de energie, trebuie sa aduca 15% la zestrea calorica zilnica.
Zaharurile si produsele zaharoase, sursa rapida de energie, contribuie cu 8-10% din valoarea calorica diurna.
Grasimile alimentare aduc 15-17% ratiei calorice.
Bauturile (sunt recomandate cele nealcoolice) se pot consuma fara restrictie pentru reechilibrarea nivelului hidric dar si pentru refacerea necesarului de electroliti (saruri minerale).
Pentru atletism ratia alimentarea este diferentiata pe grupe de probe dupa cum urmeaza: Sprinteri, saritori si aruncatori au un aport caloric de circa 4500 kcal. cu un aport proteic de 150g., lipidic de 100g. iar glucidic de 650g. Alergatorii de semifond, fond si mare fond au un aport caloric de circa 5500 kcal. cu un aport proteic de 60g., glucidic de 800g. si lipidic de 175g.
Mesele vor fi esalonate dupa cum urmeaza: micul dejun nu mai devreme de 40-50 min. dupa trezire, iar mesele dinaintea efortului nu mai tarziu de 2,3-3 ore inaintea acestuia, pentru ca post-efort, dupa ce a fost refacut metabolismul hidric si electrolitic, sa se serveasca masa, dar nu mai devreme de 1-1,3 ore. Cina se va servi cu cel putin 2 ore inainte de culcare, si nu trebuie sa fie voluminoasa. In continuare vom oferi un model de esalonare a meselor pentru un aport caloric de aproximativ 2000-2200 kcal. :
Micul dejun, (ora 7-7,30)
- Lapte dulce degresat(0.1%) 250ml.
- Fulgi de ovaz 125g.
- Chifla graham, 1 bucata
- Oua fierte, 1 bucata
- Miere, 10g.
Masa intermediara 1. ( ora 10-10,30)
- Fructe proaspete 250g.
Pranzul (ora 13,30-14)
- Carne fripta sau fiarta(porc, vita, pasare sau peste) 60-80g.
- Supa crema de legume 250g.
- Salata de cruditati 1, cu o lingurita de ulei de masline.
- Chifla graham 1-2 buc.
- Prajitura fara crema 1 buc.
- Suc de fructe, 250 ml.
Masa intermediara 2. (ora 16-16.30)
- Fructe proaspete, 200-250g.
Cina (ora 19-19,30)
- Branza slaba de vaci, 150-175g.
- Budinca paste fainoase, 175-200g.
- Salata de cruditati 1, cu o lingurita de ulei de masline.
- Compot de fructe, 200-250 ml.
Desigur in dietele hiperproteice cand avem consumuri mari de proteina (uneori ajungindu-se la 2.2,5g. pe kg. corp), se impune suplimentarea ratiei proteice cu suplimente nutritive cu un continut mare de proteina (70-80%), si avand valoare nutritiva ridicata. Este cazul pulberilor proteice (izolate din soia sau zer hidrolizat) si al lanturilor libere de aminoaciz (in special cei esentiali). Aceasta situatie este intalnita la probele de aruncari si la alergarile de viteza.
MEDICATIA EFORTULUI FIZIC
Vom trece in revista in continuare cateva principii in medicatia sustinatoare pentru efortul fizic sportiv.
Deosebit de importante sunt vitaminele si mineralele; catalizatori chimici si biochimici care potenteaza reactiile metabolice ale organismului uman. Pentru sustinerea efortului ele se administreaza sub forma de complexe; administrarea unilaterala tinand de o prescriptie a medicului. Din randul vitaminelor cele mai des folosite in efort sunt cele din complexul de" B" ( vit. B1, B2, B6, B12,), vitamina C, Vitamina E. Dorim sa facem o mentiune aparte pentru vitamina C care are un rol energogen important la sportivi. In general se considera ca 100mg. zilnic de vitamina C sunt suficiente, dar pentru valentele sale, in special iarna si primavara se ajunge si la 400mg. pe zi. Intarzie si previne aparitia oboselii prin diminuarea formarii acidului lactic si implicit a datoriei de oxigen. In combinatie cu acidul acetilsalicilic (aspirina) combate durerule de efort datorate febrei musculare. Hipervitaminoza poate da hiperaciditate gastrica, iar hipovitaminoza indelungata scorbut.
Mineralele sunt responsabile de tot ceea ce inseamna excitabilitate, elasticitate si contractilitate musculara. Fosforul, prin compusii sai macroergici (A.T.P. transformat in A.D.P.) ofera energie pentru contractiile rapide si puternice. Pentru efortul sportiv ne intereseaza in special calciul (Ca.), sodiul (Na.), magneziul (Mg.), potasiul (K), fierul (Fe.). Celelalte oligoelemente cum ar fi manganul (Mn.), molibdenul (Mb.), vanadiul (Vd.), cromul (Cr.), sunt necesare organismului in cantitati asa de infime incat din simpla alimentatie se acopera tot necesarul, suplimentarea fiind de prisos.
Cea mai mare parte a acestor minerale se gasesc in fructele si legumele proaspete consumate ca atare.
Dintre mijloacele Api-Fito-terapice mentionam in principal mierea si derivatele sale ca fiind un produs in totalitate natural de o mare valoare biologica. Mierea contine in medie 78% glucide, in special glucoza si levuloza, zaharuri care din tubul digestiv difuzeaza direct in fluxul sanguin. Levuloza este depusa in ficat sub forma de glicogen hepatic, si restituita organismului in functie de nevoile energetice. Astfel, prin continutul sau ridicat de glucide, mierea constituie un produs energetic de prim rang.
Compozitia medie a mierii este urmatoarea : (diferentele decurgand din paleta florala, perioada de recoltare etc.)
- levuloza 36%
- glucoza 32%
- zaharoza 2%
- maltoza 8%
- apa 20%
- saruri minerale 2%
Alt produs apicol este polenul cules de albine, adevarat concentrat proteic pentru cresterea puietului. Polenul are o compozitie valoroasa si generoasa : apa, zaharuri reducatoare, zaharuri nereducatoare, lipide, proteine, aminoacizi esentiali si neesentiali, cenuse, vitamine, antibiotice si un factor de crestere (dupa Louvzaux si Caillas). Fiind amar se consuma cu miere sau cu zahar in doze de 20g. pe zi pentru adulti, si de 10g. pentru copii. Este un mijloc excelent al fazei tofotrope (de hranire si refacere dupa efort). Laptisorul de matca si propolisul si ele cu formule complete si generoase pot face parte cu succes din paleta larga a mijloacelor apicole in potentarea efortului fizic sportiv.
Dintre exponentii domeniului fitoterapic, mentionam usturoiul si ceapa adevarati campioni ai vitalitatii. Usturoiul este un fortifiant general excelent, diuretic, laxativ si antiseptic. Contine vitaminele B1 si C, dar si minerale : iod, magneziu, siliciu, zinc, brom. Se consuma ca atare, sub forma de tinctura sau de aperitiv.
Ceapa este un stimulent cu actiune antiinfectioasa, diuretica, in acest sens fiind deosebit de eficientacelor cu afectiuni cardiace si reumatismale. Elimina acidul uric si previne retentia de apa .Zonele para-renale masate cu jumatati de ceapa timp de 10 - 12 min. amelioreaza durerile de sciatica. Ceapa contine vitaminele A, PP, C si E, precum si elemente minerale ca bariu, crom, cobalt, cupru, mangan, fier, iod, magneziu si siliciu. Se recomanda a se consuma ca atare in salate, tincturi sau aperitiv.
Patrunjelul, telina, ginseng, smilax, catina sunt si ele elemente fito-terapice importante, cu continuturi bogate de minerale si vitamine ce le recomanda sa faca parte din dieta tuturor nu numai a sportivilor.
BIBLIOGRAFIE
Bucuesti, 2004.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
