Bazele teoretice dezvoltarii fortei musculare

INTRODUCERE

Actualitate: in ultimii 20 de ani, specialistii au constatat ca potentialul biometric al tinerei generatii este in continua scadere, aspect determinat de motivatia copiilor, care sunt influentati de sistemul informational, o insuficienta literatura de specialitate adresata ciclului gimnazial, de situatia sociala, economica etc.

Ipoteza cercetarii: Presupunem ca elaborarea unor modele prin combinari de regimuri de contractii vor imbunatatii considerabil parametrii de pregatire musculara a elevelor din ciclul liceal.

Obiectul cercetarii: perfectionarea metodelor de pregatire musculara a elevelor din ciclul liceal, prin combinari de regimuri de contractii.

Subiectul cercetarii: elevele din ciclul liceal ( clasa a IX-a, 15-16 ani).

Obiectivele cercetarii constau in elaborarea si argumentarea experimentala a diferitelor combinari de regimuri de contractie musculara, precum si tehnologia aplicarii acestora in lectia de educatie fizica si in cea de cerc sportiv.

Metodele de cercetare: Analiza teoretica si generalizarea datelor din literatura de specialitate, analiza documentelor scolare privind pregatirea musculara in ciclul liceal, observatie pedagogica.

CAPITOLUL I

BAZELE TEORETICE DEZVOLTARII FORTEI MUSCULARE

In conformitate cu scopul, obiectivele si subiectul cercetarii in capitolul intai noi ne-am propus sarcina de a examina literatura metodica stiintifica in vederea teoriei si metodicii dezvoltarii fortei musculare in cadrul lectiei de educatie fizica la nivelul liceului.

Si anume:Sistemul muscular ca sistem fizic.

Muschiul face parte din elastomerele biologice materiale moi care au elasticitate, plasticitate si contractibilitate .

Ansamblul sistemului muscular si osos din organism este constituit din foarte mare si diversificat numar de parghii si articulatii care realizeaza miscari amplificate sau diminuate dupa necesitati.

Forta musculara se defineste printr-o rezistenta aplicata la capatul unei parghii osoase, forta pe care muschiul o poate echilibra la incercare statica.

Din punct de vedere fiziologic, forta musculara este aptitudinea motrica ce permite omului sa invinga o rezistenta sau sa se opuna acesteia printr-un efort muscular intens. Analizele descriptive si practica antrenamentului au adus la distingerea a trei forme fundamentale de forta musculara : forta maximala, forta-viteza si forta-rezistenta.

In literatura de specialitate intalnim doua tipuri fundamentale de manifestare a fortei : forta dinamica, care se caracterizeaza printr-o scurtare sau alungire a muschiului si forta statica in cadrul careia nu se modifica dimensiunea muschiului .

Forta maxima este una din calitatile motrice cele mai importante si depinde de grosimea sectiunii transversale a muschiului.

Eforturile efectuate concentric si excentric, maxime si de scurta durata au ca efect imbunatatirea coordonarii intramusculare si, in consecinta, dezvoltarea fortei maxime dinamice.

In practica sportiva contemporana se folosesc doua cai efective pentru dezvoltarea fortei musculare:

-dezvoltarea fortei prin imbunatatirea mecanismelor neuromusculare si cresterea capacitatii si mobilitatii mecanismului alactat.

-a doua cale prevede dezvoltarea fortei maximale pe baza cresterii dimensiunii transversale a muschilor.

1.2. Mecanismele fiziologice ale regimurilor contractiilor musculare.

Un interes deosebit pentru practica sportiva il are aprecierea eficacitatii diferitelor metode pentru dezvoltarea calitatilor de forta.Aceasta problema a fost studiata de multi specialisti din domeniul fiziologiei, morfologiei sportive, teoriei si metodicii pregatirii sportive. In baza acestor cercetari antrenamentul sportiv modern foloseste urmatoarele metode de dezvoltare a fortei: izometric, concentric, excentric, pliometric, izochinetic

Unii specialisti din domeniul sportului au exprimat opinia despre eficacitatea mai mare a metodei izometrice de dezvoltare a fortei in comparatie cu alte metode, argumentand aceasta prin aceea ca dezvoltarea fortei este in functie de gradul de incordare a muschilor.

Metoda concentrica se manifesta in dezvoltarea concomitenta a incordarii si contractarii muschilor. Influenta metodei concentrice in mare masura este legata de adaptarea tesutului muscular in cadrul efortului specific.

Antrenamentul prin metoda excentrica prevede indeplinirea actiunilor de miscare cu caracter de cedare progresiva a incarcaturii, urmata de blocarea si intinderea concomitenta a muschilor 

Metoda pliometrica este bazata pe intrebuintarea prin stimularea contractiilor muschilor a energiei kinetice a corpului, realizata la caderea lui de la o anumita inaltime. Stoparea caderii corpului la o distanta relativ scurta provoaca o intindere brusca a muschilor, stimuleaza intensitatea impulsiei centrale a motoneuronilor si creeaza in muschi un potential elastic al contractiei .

La baza metodei izochinetice sta acel regim al actiunilor de miscare la care la aceeasi viteza de miscare muschii inving rezistenta. Aplicarea acestei metode da posibilitatea muschilor sa functioneze cu o capacitate optimala pe parcursul intregului diapazon al miscarii.

Pentru practica sportiva un mare interes il are mecanismul actiunilor reciproce a eficientei antrenamentului de forta, obtinute prin aplicarea programelor combinate. Intrebuintarea diferitelor metode a antrenarii fortei duce la un efect multilateral moderat si nu reprezinta suma efectelor diferitelor metode.

Din analiza materialelor studiate reiese ca folosirea combinarii regimurilor de contractii este mai eficienta decat utilizarea fiecarui regim in parte.

I.3. Particularitatile de varsta ale dezvoltarii fortei.

Un loc important in sistemul de educatie fizica a copiilor si adolescentilor trebuie sa fie destinat dezvoltarii fortei musculare. Dupa parerea multor autori dezvoltarea fortei stimuleaza activitatea organismului, perfectionarea coordonarii miscarilor si formarea tinutei corecte.

In ceea ce priveste problema posibilitatii dezvoltarii fortei musculare la copii si adolescenti parerile specialistilor s-au divizat. Unii isi exprima indoiala despre utilitatea educatiei sistematice a fortei musculare in aceasta perioada de dezvoltare a organismului.

Altii au demonstrat posibilitatea pregatirii-fizice, sporind calitatile de forta la baieti si fete care n-au atins pubertatea.

Introducerea in programa scolara a lectiilor ce contin complexe de exercitii de forta inbunatatesc considerabil pregatirea fizica si contribuie la cresterea nivelului de dezvoltare a altor calitati fizice la copii.

Vorbind despre structura si metodica pregatirii musculare a copiilor trebuie mentionat ca pana in prezent multi specialisti si-au adus aportul in aceasta directie. Recunoscand valoarea studiilor si recomandarilor specialistilor care au lucrat in aceasta directie, consideram totusi ca fenomenele negative care au loc in pregatirea fizica a copiilor sunt cauzate, dupa parerea noastra, nu numai de lipsa bazei materiale, motivatia copiilor, situatia social-economica, dar si de neconcordanta dintre continutul si structura pregatirii musculare in sistemul de educatie fizica in scoala.

Pana in prezent, in literatura accesibila noua, nu exista o fundamentare cu caracter stiintific a tehnologiei aplicarii combinarii regimurilor de contractii musculare in cadrul lectiei de educatie fizica. Programele de studii in ciclul liceal nu au o orientare prioritara in vederea unei pregatiri musculare complexe a elevelor.

Din datele de specialitate studiate, a rezultat importanta combinarii regimurilor de contractii si posibilitatea aplicarii lor in ciclul liceal. De asemenea, posibilitatile de extindere a acestora pentru intreaga retea de invatamant constituie un domeniu de reala perspectiva.

CAPITOULU II

SCOPUL, SARCINILE, METODELE SI ORGANIZAREA

CERCETARII

II.1. Scopul si sarcinile lucrarii

Pornind de la ipoteza lucarii, am stabilit ca scopul acestei cercetari sa fie perfectionarea metodologiei de pregatire musculara la elevele ciclului liceal (15-16 ani), prin combinarea a doua regimuri de contractii.

In realizarea acestui scop, s-au stabilit urmatoarele sarcini:

1. Elaborarea tehnologiei de pregatire musculara si argumentarea experimentala, in vederea optimizarii procesului didactic in ciclul liceal, la disciplina educatie fizica.

Aprecierea eficacitatii diferitelor combinari de regimuri de

contractii, in procesul lectiilor de educatie fizica.

Argumentarea experimentala a combinarii regimurilor alternate, in

vederea influentarii pregatirii musculare, la elevele selectionate pentru cercurile sportive din ciclul liceal.

Pe langa sarcinile de baza enumerate mai sus, pe parcursul lucrarii au fost rezolvate si alte sarcini cu caracter particular care sunt prezentate in capitolele corespunzatoare lucrarii.

II.2. Metodele si procedeele metodice de cercetare.

In vederea realizarii scopului si sarcinilor pe care le-am propus, am folosit urmatoarele metode de cercetare :

1.Analiza si generealizarea datelor literaturii de specialitate ;

2.Analiza documentelor scolare privind pregatirea musculara in

ciclul liceal;

3.Metoda observatiei;

4.Metoda anchetei- prin chestionar, interviu si convorbire;

5.Metoda testelor (fiziologice si de motricitate) ;

6.Metoda analizei biomecanice ;

7.Metoda matematico-statistica.

Testele de motricitate

Saritura in lungime de pe loc

Tehnica de executie: din pozitia stand in semiflexie, picioarele usor departate, se va efectua o singura pendulare a bratelor pentru elan, dupa care urmeaza desprinderea in lungime.

Aprecierea rezultatului: se masoara distanta de la varful picioarelor (pozitia de plecare) pana la calcaie (pozitia de aterizare). Rezultatele se masoara in cm.

Se vor acorda doua incercari, fiind apreciata cea mai buna.

Detenta de pe loc

Tehnica de executie: din pozitia stand, picioarele usor departate, se va efectua o semiflexie, dublata de ducerea bratelor spre inapoi, dupa care urmeaza desprinderea pe verticala si atingerea cu degetele a placii cu senzori cat mai sus posibil.

Aprecierea rezultatului: valoarea celui mai inalt punct atins, este reprezentata pe ecranul aparatului in cm. Se vor acorda trei incercari si va fi apreciata cea mai buna.

3. Aruncarea mingii medicinale

Tehnica de executie: din pozitia stand, cu bratele intinse deasupra capului mingea tinuta cu ambele maini, aruncare inainte la distanta.

Aprecierea rezultatului: se face prin masurarea distantei in cm, pornind de la o linie trasata la varful picioarelor.

II.2.5. Metoda analizei biomecanice

S-a efectuat cu scopul de a examina structura cinematica a exercitiilor care au fost utilizate in cadrul celor cinci regimuri de contractie musculara. De asemenea, sau reprezentat biomecanic principalele interactiuni dintre diferitele forte care actioneaza asupra corpului in timpul executarii exercitiilor.

CAPITOLUL III

CONTINUTUL ANALITIC COMPARATIV AL PROGRAMEI SCOLARE CU TEORIA SI METODICA DEZVOLTARII FORTEI MUSCULARE

Numerosi autori mentioneaza ca programa scolara trebuie sa respecte principiile de elaborare a acesteia, sa asigure cadrul orientativ general pentru desfasurarea activitatii de educatie fizica, sa stabileasca obiectivele de instruire si performanta. Chirita G.(1975), Mitrea G., Mogos A. (1980), Carstea G. (1993).

Analiza programei scolare, elaborata de M.E.N. si aprobata cu nr.38572/1991, evidentiaza obiectivele instructiv educative, privind dezvoltarea fizica armonioasa si a calitatilor motrice de baza, menite sa contribuie la stimularea proceselor de crestere, a troficitatii tuturor grupelor musculare, asigurarea capacitatii de efort a organismului, cu accent pe stimularea aparatului circulator si respirator.

In privinta celei mai importante calitati motrice- forta, remarcam ca obiective principale: dezvoltarea tonusului grupelor musculare implicate in mentinerea atitudinii corporale corecte si dezvoltarea fortei marilor grupe musculare, a fortei in regim de viteza (detenta) si a fortei in regim de rezistenta neuro-musculara.

Toate aceste obiective se realizeaza prin intermediul a sase categorii de exercitii, dintre care, exercitiile libere si cu obiecte, sariturile diferite si executiile sub forma de circuit, le intalnim pe tot parcursul liceal. Exercitiile la aparate, cele de catarare, tractiune, transport de greutati si exercitiile cu incarcaturi, apar in primii ani.

Combinarea diferitelor regimuri de contractii, a reprezentat o preocupare constanta a unor autori specializati in domeniu.

Pentru a fi bine utilizate, trebuie cunoscuta influenta diferitelor regimuri ,astfel, concentricul favorizeaza dezvoltarea fortei explozive, izometricul , menajeaza structurile musculare, excentricul dezvolta forta, iar regimul pliometric reprezinta solutia ideala pentru ameliorarea fortei explozive .

Prin combinarea acestor regimuri, se dezvolta forta bruta gratie regimului excentric, mentinerea explozivitatii si limitarea perturbatiilor musculare datorata concentricului, iar combinarea excentricului cu pliometricul accentueaza explozivitatea (Niculescu M. - 1996,1997).

Ceea ce evidentiaza insa autorii, in unanimitate este ca in cadrul combinarii a doua regimuri de contractii, prezenta incarcaturii este permanenta, fie la un regim, fie la amindoua.

Dupa parerea celor mai multi autori, exista doua modalitati de dezvoltare a fortei: fie prin marirea volumului masei musculare, fie ameliorand sincronizrea unitatilor motorii.

Un numar mare de specialisti considera ca diversitatea modificarilor musculare permit urmarirea unei varietati de obiective.

Astfel:

- un numar redus de repetari cu intensitate ridicata, actioneaza asupra

maximalizarii fortei, stimuland raporturile de coordonare (Schmdbleicher D.-1985);

- un exercitiu repetat de 6 - 10 ori cu o intensitate de 70 - 80 din

posibilitatile maxime, favorizeaza hipertrofia musculara (Fleck S.I. si Kraemer W.I. - 1987;Verhoshanscki L.V. - 1982; Delorme T. si Watkins A. - 1948 si altii);

incarcaturi mai reduse (50 - 60%) repetate de mai multe ori, cu

intervale de refacere foarte scurte, dezvolta relatia forta - rezistenta (Verhoshanscki L.V. - 1982; Hettinger T.H. - 1963);

-aceleasi incarcaturi, repetate de 4 - 8 ori si executate cu viteza

maxima, cronometrala, dezvolta forta - viteza (Bosco C. - 1985; Koni P. si Burskirk E.R. - 1972).

Totodata in activitatea sportiva, forta musculara se manifesta in diferite variante;

forta maxima, este forta cea mai mare pe care sistemul neuromuscular poate sa o dezvolte printr-o contractie musculara voluntara (Schmidbleicher D. - 1985);

forta viteza, este capacitatea sistemului neuromuscular de a invinge rezistenta, printr-o contractie foarte rapida (Verhoshanscki L.V. - 1982; Cometti G. - 1988 si altii);

forta rezistenta, este capacitatea care permite organismului sa se opuna oboselii in prestatiile in care forta se combina cu durata (Volkov V.M. - 1977; Zatsiorski V.M. - 1966 si altii);

Mijloacele folosite pentru realizarea metodelor mai sus amintite, se realizeaza prin intermediul regimurilor de contractii, care in literatura de specialitate (Gambeta V. - 1978; Lundin P. - 1985; Cometti G. - 1988 si altii) sunt sistematizate astfel:

izometric, unde contractia musculara poate fi mentinuta incepand cu 4 - 6 secunde, in cazul incarcaturilor maximale, dar poate fi ti prelungita pana la oboseala totala, in exercitiile fara incarcatura;

concentric, sau efort de desprindere, intalnit in jocurile sportive si anumite probe din atletism (sariturile);

excentric, sau efort de cedare, utilizat in probele de atletism;

pliometric, regim complex, care insumeaza primele trei regimuri si care are o larga aplicabilitate in practica sportiva;

electrostimularea, utilizat in special pentru dezvoltarea masei musculare, se foloseste pentru grupele mari musculare si necesita conditii speciale de lucru.

Analizand datele literaturii de specialitate,parcurgand continutul programei scolare si utilizand parerea specialistilor, constatam ca mijloacele existente nu satisfac pe deplin dezvoltarea fortei

III.1. Elaborarea si sistematizarea mijloacelor in functie de natura

contractiei.

In elaborarea mijloacelor pentru fiecare din cele cinci combinari de regimuri am avut in vedere structuri de exercitii accesibile, care sa actioneze asupra grupelor mari musculare, in vederea unei dezvoltari fizice armonioase, a obtinerii unor parametri superiori de forta, precum si a indeplinirii tuturor obiectivelor prevazute in programa scolara. S-a tinut cont de asemenea, ca mijloacele folosite sa necesite o baza materiala putin costisitoare, care sa permita aplicarea acestei metode in clasele liceale.

Pentru realizarea obiectivelor propuse, sunt necesare executii cat mai corecte, care sa respecte indicatii metodice de maxima utilitate.

Astfel pentru combinatia izometric-pliometric-membre inferioare, pozitia initiala stand cu genunchii indoiti se mentine cu trunchiul la verticala, picioarele usor departate, pe toata talpa.

La combinatia excentric-pliometric,in momentul indoiri unui picior, trunchiul ramane la verticala iar numarul de executii va fi egal pentru ambele picioare. La sariturile alternative, distanta dintre cercuri va corespunde criteriilor de varsta si nivelul de pregatire.

In cadrul combinatiei concentric-pliometric, se vor respecta indicatiile metodice de la combinatia mai sus amintita.

Pentru combinatia izometric-excentric, ritmul de executie atat la aterizare de pe obstacol, cat si ritmul de urcare a treptelor, trebie sa corespunda particularitatilor individuale de pregatire musculara.

In cazul membrelor superioare, la combinatia izometric-pliometric, mentinerea in pozitie sprijin inainte, se face cu corpul intins, bratele smiandoite, coatele departate de corp. Flotarile se pot executa si cu sprijinul mainilor pe un obstacol de 20 cm (banca de gimnastica).

La combinatia excentric-pliometric, in timpul executiei flotari, corpul nu trebuie sa fie in extensie (abdomen cazut). Ajutorul la revenire se acorda la nivelul abdomenului. Aruncarea mingii medicinale, se executa din pozitia stand departat, mingea mentinuta deasupra capului, corpul in extensie, abdomenul supt.

Pentru aruncarea mingii medicinale se vor respecta indicatiile metodice de la combinatia anterioara (excentric-pliometric).

In cazul combinatiei izometric-excentric, mentinerea mingii inainte, se face din pozitia stand departat, bratele intinse la orizontala, trunchiul mentinut la verticala. Ajutorul la revenirea in pozitie sprijin inainte, se acorda la nivelul abdomenului. In timpul executarii indoirii bratelor, corpul se mentine bine intins.

La combinatia izometric-concentric, flotarile se executa cu corpul intins. Indoirea bratului pe antebrat se face la 90 . Intinderea sandoului se executa cu bratele intinse. Corpul usor proiectat inainte, abdomenul tras inapoi. Pozitia corpului se mentine si la revenirea sandoului din tensiune.

III.3. Analiza biomecanica a principalelor pozitii, din cadrul celor cinci regimuri de contractii.

In cadrul miscari de impingere in brate (flotare), actioneaza lantul

motor al triplei extensii (articulatiile pumnului, cotului, umarului) lant inchis pentru miscarea studiata. Participa suplimentar articulatia claviculo-costo-sternala, singurul punct fix pe care il ofera toracele .

Miscarile din aceasta articulatie sunt:

deplasarea in sus a claviculei (30 fata de orizontala);

deplasarea in jos cu amplitudine de 8

proiectia inainte-anteductie ( 0 ) in plan sagital, in jurul unei axe transversale ( prin marea tuberozitate humerala si centrul cavitati genoide) realizata de muschii: marele pectoral, fascicule claviculare ale deltoidului si toraco-brahialul;

proiectia inapoi-amplitudinea 20 (total, cu proiectie inainte-115 .Amplitudine ce se poate mari prin interventia centurii scapulare si coloana pana la 180 pentru proiectarea inainte si 350 pentru proiectia inapoi).Muschii care participa sunt marele dorsal si fascicolele spinale ale deltoidului.

2. Din stand miscarea de indoire a picioarelor la 45 , urmata de ridicarea pe un picior ( efort concentric ).

In prima faza actioneaza lantul inchis al triplei flexii .

3. Din stand, miscarea de indoire la 45 a unui picior, celalalt intins inainte, ridicarea pe ambele picioare ( efort excentric ).

In faza I, lucreaza flexorii pentru un picior (vezi mai sus lantul triplei flexii) si extensorii pentru celalalt.

In faza a II-a, lucreaza lantul triplei extensii.

4. Din stand, indoirea picioarelor la 45 , cu mentinere in izometrie:

indoirea picioarelor-lucreaza lantul triplei flexii;

mentinerea in izometrie-lucreaza concomitent si antagonist cu aceeasi intensitate cele doua lanturi ( ale triplei flexii si extensii ).

In cazul in care bratele sunt intinse inainte, intervine tripla extensie a membrelor superioare, precum si muschii posturali ai trunchiului si cefei

5. Aruncarea mingii medicinale.

Miscarea incepe prin mobilizarea centrului de greutate principal.

Fazele importante ale aruncarii:

pregatirea ( ducerea mingii deasupra capului, sprijinita intre palme ) ;

extensia trunchiului, cu ducerea bratelor spre inapoi;

aruncarea propriu-zisa ( efortul pliometric );

echilibrarea.

6. Biomecanica in cadrul regimului concentric.

Factorii cheie in cadrul sariturii de pe ambele picioare sunt corecta executie a miscarii si dezvoltarea fortei in regim de viteza.

Saritura este o desprindere motrica prin care corpul uman realizeaza o desprindere momentana de sol (regimul pliometric).

Fazele deprinderii de pe loc: prebataia, bataia, zborul si aterizarea

a) Prebataia- segmentele se flecteaza (tripla flexie);

b) Bataia- tripla extensie cu proiectarea centrului de greutate inainte, in

sus sau inapoi si in sus;

c)Zborul- faza in care corpul este lipsit de contactul cu solul;

b)    Aterizarea- efectul final al gravitatiei prin care se reia contactul cu

solul.

CONCLUZII

Analiza literaturii stiintifice de specialitate si studiul datelor

practice existente, arata ca la baza dezvoltarii fortei musculare se folosesc diferite regimuri de contractie musculara, dintre care: izometric, pliometric, concentric, excentric si altele. Totodata aceste regimuri de contractie sunt argumentate experimental mai mult in antrenamentul sportiv si nu se folosesc pe deplin in cadrul lectiei de educatie fizica.

Programele de educatie fizica existente nu prevad folosirea

regimurilor combinate in dezvoltarea fortei musculare pentru elevele din ciclul liceal.

3. Analiza procentuala a progreselor inregistrate la dezvoltarea fortei a

aratat ca dintre regimurile experimentale cele mai "performante" sunt combinarile izometric-concentric si izometric-pliometric (respectiv au contribuit la dezvoltarea fortei- detenta cu 31,09 si 29

4.Utilizarea in cadrul lectiei de educatie fizica cu eleve de varsta 15-

16 ani a metodelor prin combinari de regimuri de contractii, contribuie la imbunatatirea fortei musculare atat pentru brate, cat si pentru membre inferioare.

a)      Valorile obtinute la masurarea detentei evidentiaza superioritetea

combinarii izometric-concentric, intrucat lucru mecanic deriva din energia potentiala mai mare, in cazul nostru, decat cel obtinut prin relatia izometric-pliometric.

b)      Comune din punct de vedere al componentei izometrice, asocierea

cu regimul concentric este mai buna, datorita faptului ca regimul pliometric, prin prezenta fazei excentrice, reduce energia initiala a sistemului biomecanic.

c)      Intre contractia izometrica si cea pliometrica exista diferentiere,

deoarece in contractia izometrica se face apel la calitatea biometrica-rezistenta, in timp ce in cea pliometrica este solicitata elasticitatea. Comparand regimurile combinate, izometric-pliometric si izometric-concentric, ultimul din punct de vedere fiziologic este mai aproape de obtinerea unor performante mai bune, atat pentru membrele superioare, cat mai ales pentru cele inferioare.

5.Alternanta combinetiei izometric-concentric, in cadrul cercului

sportiv, folosita pentru dezvoltare detentei a reprezentat o metoda justificata, prin diferenta mediilor (11,07 cm) semnificatia progresului (p<0,001) si o crestere procentuala dubla (30.75 ) comparativ cu grupa martor.

6.Testele fiziologice (Ruffier si Sargent) confirma eficienta

combinarii regimurilor experimentale de contractii musculare in dezvoltarea potentialului biomotric.

7.In cadrul lectiei de educatie fizica aceste combinari de regimuri dau

rezultate pozitive numai in condittiile in care dezvoltarea fortei, ca tema, va fi prioritara atat in partea de baza, cat si in cea pregatitoare.

PROPUNERI SI RECOMANDARI

1.Introducera in programa scolara a combinarii regimurilor de contractie, respectand urmatoarele cerinte metodice:

esalonarea programelor de lucru pe 12 lectii de cicluri de patru lectii, cu cresterea gradata a efortului, de la un ciclu la altul;

volumul de lucru se va realiza prin intermediul repetarilor multiple, cu o cuantificare cuprinsa intre 2 serii x 3 repetari, la primul ciclu de lectii, si finalizand cu mentinerea numarului de serii si marirea numarului de repetari;

pauzele, privind programele pantru brate, sunt cuprinse intre 1 si 2 iar pentru membrele inferioare, datorita compexitatii ridicate a mijloacelor utilizate, aceste pauze sunt mai mari: 1,30 si 2,30

dotarea minima obligatorie, cu aparatura necesara utilizarii diferitelor mijloace, care compun programele de lucru, in functie de natura combinarilor de regimuri folosite.

Astfel, sunt necesare: 40 cercuri cu diametrul de 0.07 m, 30 de garduri cu inaltimea minima de 0,45 m, 6 banci de gimnastica, 6 obstacole cu urcare in drepte (0,60 m) pentru membrele inferioare, iar pentru brate 12 mingi medicinale (2 kg) si 12 sandouri elastice.

2. Utilizarea regimurilor alternate in cadrul lectiei de cerc sportiv presupun aplicarea unei metodologii speciale:

aplicarea regimurilor alternate pe durata a 2 cicluri de 3 saptamani, respectand urmatorul grafic: 

determinarea procentului de 100 sa fie realizat prin incercari multiple, in asa fel incat valorile utilizate sa se apropie cat mai mult de realitate;

durata pauzelor sa fie in concordanta cu dificultatea efortului, avandu-se in vedere dinamica in trepte a acestuia

Astfel pentru brate, dozarea este realizata prin 3 serii x 3 repetari, la saptamana cu program de 100 si scade la 2 serii x 2 repetari la saptamana cu program de 30 . Privind pauzele, acestea se reduc de la 2,5 pana la 0,30 , in conformitate cu dificultatea efortului.

In privinta membrelor inferioare, dozarea la ciclul cu incarcatura maxima este de 4 serii x 4 repetari, scazand treptat pana la 3 serii x 2 repetari la cel cu incaraatura de 30 . Pauzele si in aceasta situatie sunt intr-o scadere continua ( de la 2,5 pana la 1 ) in conformitate cu dinamica efortului.

3. Constientizarea elevelor in legatura cu importanta, rolul si locul aplicarii programelor de pregatire musculara in noua orientare metodologica.

4. Extinderea aplicarii regimurilor alternate la toate grupele de cerc sportiv, in functie de natura efortului si specificul ramurii de sport.

5. Avandu-se in vedere noutatea metodei utilizate, consideram necesara informarea cadrelor didactice, prin organizarea de cursuri speciale la nivelul inspectoratelor scolare in privinta modalitatii de combinare a regimurilor de contractie, principii de folosire si metodele de comparare privind natura efortului, specificul combinatiei si utilitatea in lectia de educatie fizica sau cerc sportiv.

BIBLIOGRAFIE

Adam k., Verhoshanski I.V, 1976, Moderne Krafttraining in Sport, Berlin: Barteles und Wernitz.

Bosco C., 1985, Physiological considerations of strenght and explosive power and jumping drills, Conference 82 Proceedings Planning for Elite Performance, aug. 1-5, Ottawa, Canada, CTFA, pag. 20-34.

Bosco C., 1985, Atleticastudi strech- shortening cycle in skeletal muscle function and physiological considerations on explosive power in man, FIDAZ, Centre Studii Ricerche, jan. - fev., pag1-113.

Carstea Gh., 1993, Teoria si metodica educatiei fizice si sportului, Editura Universal, pag. 61-65, 87.

Carstea Gh., 1993, Programarea si planificarea, Editura Universal, pag. 9-12.

Dragan I., 2002, Selectia medico-biologica in sport, Editura Sport-Turism.

DraganI., 2002, Medicina sportiva aplicata, Editura Editis, Bucuresti.

Hakkinen K Komi P., 1985, Change in electrical and mechanical behavior of leg extensor muscles during heavy resistence strength trening, Scandinavian Journal of Sports Sciences, pag. 7, 55-64.

Hakkinen K., Allen M., Komi P., 1985, Chenges in isometric force and relaxation time, electromyographic and muscle fibre characteristics of human skeletal muscle during srength trening and detraining, Acta Phisiologica Scandinavica, pag. 125, 573-585.

10. Harre D., 1972, Trainingslehre, Berlin, Sportverlag.

Harre D., 1976, Trainingslehre, Berlin, Sportverlag.

Helal H., 1986, La force. Im memento de l'educateur sportif, e degre, Insep publication, pag. 143-160.

Hettinger Th., 1973, Muskel Kraftraining, George Thieme Verlag, Stuttgard.

Komi P., 1992, Stretch- shortening cycle, In Strentgh and Power in Sport, Blackwell Scientific Poblications, pag. 169-179.

Maeveev L.P.,1983, Aspects fondamentaux de l'entrainement, Paris, Vigot.

Mitra G., Mogos M.V., 1980, Metodica educatiei fizice scolare, Editura Sport- Turism.

Niculescu M., 1999, Stiinta pregatirii musculare, Editura Universitatii din Pitesti, 1999.

Niculescu M., Teza de doctorat, Chisinau, 1999.

Ozolin N.C., 1972, Metodica antrenamentului sportiv, Editura Stadion, Bucuresti.

Platonov V., 1986, Pregatirea sportivilor calificati, M. FIS, 288c.

Platonov V., 1997, Teoria generala a pregatirii sportivilor in sportul olimpic, Kiev, Olimpiiskaia literatura, 584c.

ANEXE

ANEXA NR.1.

Combinatia "concentric- pliometric" pentru

membrele inferioare

1.concentric+pliometric

Membrele inferioare

Obiectiv: tonificarea musculaturii cvadriceps si triceps sural

Stand: indoirea picioarelor pana la 90 urmata de ridicarea pe un picior, celalalt intins inainte. Se repeta alternativ + sarituri alternative, de pe un picior pe celalalt, prin cercuri incrucisate.

ANEXA NR.2.

Combinatia "concentric-pliometric"

pentru membrele inferioare.

2.excentric+pliometric

Membrele inferioare

Obiectiv: tonificarea musculaturii cvadriceps si triceps sural

Stand: indoirea unui picior pana la 90 celalalt intins inainte, ridicare pe ambele picioare. Se repeta alternativ+Sarituri alternative, prin cercuri decalate.

ANEXA NR.3.

Combinatia "izometric-pliometric"

pentru membrele inferioare

3.izometric+pliometric

Membre inferioare

Obiectiv:tonificarea musculaturii cvadriceps fesieri si triceps sural

Stand: bratele inainte-indoirea genunchilor la 90 si mentinerea in contractie izometrica+sarituri peste garduri.

ANEXA NR.4.

Combinatia "izometric-concentric"

pentru membrele inferioare

4. izometric+concentric

Membre inferioare

Obiectiv: tonificarea musculaturii cvadriceps fesierul mare si triceps sural

Spatele sprijinit pe perete ( in semiflexie )- mentinere in izometrie+sarituri pe verticala, cu plecare din sezand departat si aterizare in stand pe banca de gimnastica.

ANEXA NR.5.

Combinatia "izometric-excentric"

pentru membrele inferioare

5. izometric+excentric

Membre inferioare

Obiectiv: tonificarea musculaturii cvadriceps fesieri si triceps sural

Stand in semiflexie pe un obstacol, mentinere in izometrie. Aterizare de pe obstacol pe sol ( urcarea pe urmatorul obstacol se realizeaza cu ajutorul treptelor).

ANEXA NR.6.

Combinatia "izometric-excentric"

pentru brate.

2. izometric+excentric

Brate

Obiectiv: tonificarea musculaturii pectorale, deltoid, trapez si biceps brahial.

Pozitia: stand, bratele inainte cu mingea medicinala sustinuta intre palme. Se mentine pozitia in contractie izometrica+Pozitia:sprijin culcat facial, picioarele pe un obstacol. Indoirea lenta a bratelor ( miscare controlata ) revenire cu ajutor.

ANEXA NR.7.

Combinatia izometric-pliometric

pentru brate.

3.izometric+pliometric

Brate

Obiectiv : tonificarea musculaturii triceps brahial.

Pozitia: sprijin culcat facial, cu bratele in semiflexie-mentinere in contractie izometrica+flotari.

ANEXA NR.8.

Combinatia "izometric-concentric"

pentru brate.

4. izometric+concentric

Brate

Obiectiv: sprijin facial pe capetele a doua obstacole in semiflexie cu mentinere in izometrie+Pozitia: stand departat cu picioarele inainte, bratele sus, apucat de capetele benzii elastice. Ducerea bratelor inainte cu intinderea sandoului, revenirea facandu-se prin inertie ( miscare pasiva ).

ANEXA NR. 9.

Combinatia " excentric- pliometric"

pentru brate

5. excentric+pliometric

Brate

Obiectiv: tonificarea musculaturii biceps brahial si triceps brahial.

Pozitia: sprijin culcat facial, picioarele pe un obstacol. Indoirea lenta a bratelor ( miscarea pasiva, controlata ) revenire cu ajutor+aruncarea mingii medicinale ( 2 kg ) cu doua maini de deasupra capului.

ANEXA NR.10.