Aspecte de drept comparat privind regionalizarea

ASPECTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND REGIONALIZAREA

Termenii de regionalizare si regiune sunt abordati in mod complex in diverse tari ale lumii si acopera realitati politice si administrative diferite. Astfel :

In Spania si Italia este regionalizare politica

In Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord este regionalizare incorporata, rezultat al crearii statului unitar prin unirea mai multor state care isi pastreaza o anumita individualitate

In Belgia, regionalizare diversificata, cu cadre regionale stabilite dupa criteriul teritorial, dupa criterii de limba si cultura (regiunea flamanda si valona) si criteriul politic

In Franta, regionalizare administrativa clasica, prin descentralizare, creand regiunile drept colectivitati teritoriale locale autonome din punct de vedere administrativ

In Grecia, regionalizare functionala, prin deconcentrare, creand regiunile doar ca simple circumscriptii ale administratiei de stat.

In Romania, regionalizare prin cooperare, creand regiunile ca forme institutionalizate de cooperare intre colectivitatile teritoriale locale.

In Romania, prima forma de regionalizare este reprezentata de proiectul Argetoianu care, in anul 1921, a propus o reforma administrativa, dar care nu s-a finalizat, acea reforma vizand infiintarea regiunilor administrate de consiliul regional.

Intre 1925 si 1931 in Romania existau 7 directorate ministeriale, dar care erau simple circumscriptii administrative de deconcentrare a serviciilor exterioare ale administratiei ministeriale.

O a doua organizare de tip regional este cea din perioada 1938-1940, a tinuturilor in numar de 10, care erau colectivitati teritoriale distincte, cu personalitate juridica.

Cea de a treia experienta regionala a fost in perioada 1950-1968, cu 18 regiuni (inclusiv regiunea autonoma maghiara), unitati administrativ-teritoriale cu verigile intermediare de tip raion.

Baza politicii de dezvoltare regionala in Romania este propusa a fi regiunea de dezvoltare. In acest sens, sunt concepute 8 regiuni de dezvoltare :

nord est

sud est

sud

sud vest

vest

nord vest

centru

Bucuresti

Regiunile de dezvoltare nu sunt unitati administrativ-teritoriale si nu au personalitate juridica, ele imbracand forma cooperarii intre judete.

Organul deliberativ al regiunii de dezvoltare este Consiliul pentru dezvoltare regionala, care este alcatuit din presedintii consiliilor judetene si cate un reprezentant al consiliilor locale municipale, orasenesti si comunale.