Comunicarea interpersonala in administratia publica

Comunicarea interpersonala in administratia publica

Una dintre dificultatile derularii unui proces de comunicare eficient este generata de disonanta cognitiva. Aceasta presupune selectarea surselor de informare in conformitate cu propriile convingeri ale entitatilor implicate in transmiterea sau receptarea mesajului comunicat.

Fenomenul disonantei cognitive este foarte obisnuit in administratia publica. Astfel, cand un grup se constituie pentru a discuta diferite probleme, constatam ca, de la sefii departamentelor, la ministere, la directori generali, la secretari de stat s.a.m.d., fiecare gaseste grupul unde ceilalti au aceeasi viziune asupra problemelor. Cand intalnirea incepe si membrii grupului isi expun opiniile personale, ei aud propriile puncte de vedere prezentate in cuvinte diferite si pleaca intariti in convingerile lor initiale, care sunt asemanatoare cu ale celorlalti.

In plus, si in randul functionarilor publici se manifesta un mecanism psihologic care actioneaza in sensul respingerii si al deformarii informatiilor si realitatilor ce nu sunt in concordanta cu propriile convingeri.

De asemenea, pot fi identificate situatii in care functionarii publici s-au dovedit total opaci, nereceptivi fata de faptele care le-au fost prezentate prin procesul de comunicare cetatean-institutie de administratie publica. Se intalnesc frecvent situatii in care functionarul ofera impresia ca asculta, desi, in realitate, nu este atent. Este doar politicos, ramanand linistit pana cand ii vine randul sa vorbeasca, timp in care isi trece in revista propriile argumente. Raspunsul sau este, aproape in intregime, nepotrivit cu cele spuse de vorbitorul anterior, ignorand complet punctele de vedere expuse de cetatean. Ca urmare, asemenea respingere evidenta pune o problema reala de comunicare si trebuie recunoscuta ca atare.

Pentru reducerea influentei barierelor in comunicarea scrisa, si chiar inlaturarea acestora, materialul informativ trebuie elaborat in functie de receptor.

Un exemplu de esec al pregatirii informatiei in vederea transmiterii catre o alta persoana este adesea gasit in brosurile care descriu institutia si care constituie o problema reala in multe unitati ale administratiei. Intr-un caz anume, s-a publicat o brosura scumpa, pe hartie fina, desavarsit colorata in scopul de a asigura "indoctrinarea" si orientarea noilor angajati. Un studiu, gen seminar, al grupurilor de noi angajati a scos in evidenta faptul descurajator ca niciunul dintre ei nu a citit documentul. De ce? Brosura, desi "minunat" elaborata, a fost scrisa pentru a fi citita de conducere. In continutul acesteia se faceau referiri in special la numarul de angajati si fluxul investitional.

O asemenea informare este interesanta si plina de semnificatie, dar pentru superiorii directi si conducatorii celor care au elaborat brosura. De fapt, acestia au fost si singurii care au citit-o. Oricum, majoritatea noilor angajati erau tineri absolventi pentru care aceste cifre si indeosebi modul de prezentare nu au avut niciun sens sau nu i-au interesat deloc. Banii cheltuiti pe brosura au fost . o pierdere totala.