Principiile administratiei publice locale

Principiile administratiei publice locale

Administratia publica din unitatile administrativ‑teritoriale se intemeiaza pe mai multe principii, exprimate in Legea nr. 215/2001 , republicata.

Principiul autonomiei locale este un principiu exprimat si in art. 119 din Constitutie.

In conceptia Legii nr. 215/2001, autonomia locala reprezinta dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii . Din economia reglementarilor rezulta ca este vorba de un regim juridic unic si general, ceea ce insemna ca toate comunitatile locale beneficiaza de acelasi tratament juridic.

Autonomia locala este numai administrativa si financiara, priveste organizarea, functionarea, precum si gestionarea resurselor care potrivit legii apartin unitatii administrativ‑teritoriale (comuna, oras, judet) si se exercita numai in cadrul legii.

Elementele autonomiei locale sunt:

Elementul organizatoric - se manifesta prin alegerea autoritatii publice locale uninominale sau a membrilor autoritatii colegiale de catre populatia cu drept de vot avand domiciliul in unitatile administrativ‑teritoriale; totodata, autoritatile autonome determina domeniile de interes ale comunitatii, in functie de care va fi organizat aparatul de specialitate sau se vor constitui comisiile consiliului local respectiv judetean;

Elementul functional - se manifesta prin competenta consiliilor locale si a primarilor in rezolvarea problemelor de interes local, fara interventia altor autoritati;

Elementul gestionar - decurge din calitatea de persoana juridica a unitatilor administrativ‑teritoriale, avand un patrimoniu propriu, distinct, pe care il gestioneaza in functie de necesitatile comunitatii; autoritatile autonome ale administratiei publice locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetele locale.

Autoritatile prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale comunale si orasenesti - ca organe deliberative, si primarii si presedintii consiliilor judetene - ca autoritati executive. Consiliile locale adopta hotarari cu privire la problemele de interes local, gestioneaza patrimoniul si bugetul propriu al localitatii in conformitate cu necesitatile comunitatii locale iar primarul are atributii in legatura cu punerea in aplicare a acestor hotarari si rezolvarea problemelor curente ale membrilor colectivitatii locale date in competenta sa.

Pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti la nivelul judetului si pentru realizarea serviciilor publice de interes judetean, se constituie Consiliul judetean, autoritate a administratiei publice locale, ales in conditiile legii si condus de presedintele consiliului judetean.

Intre diferitele autoritati autonome ale administratiei locale nu exista raporturi de subordonare.

Principiul descentralizarii teritoriale, este stabilit prin dispozitiile art. 120 din Constitutia Romaniei. Textul mentioneaza descentralizarea ca principiu al organizarii administratiei publice locale. Descentralizarea poate fi una teritoriala sau pe servicii. In ce priveste descentralizarea serviciilor publice, aceasta va fi tratata alaturi de principiul deconcentrarii acestor servicii.

Aplicarea principiului descentralizarii se manifesta prin impartirea teritoriului statului in unitati administrativ-teritoriale (judete, localitati urbane, comune) cu personalitate juridica. Unitatile administrativ-teritoriale sunt, conform Legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale, persoane juridice de drept public, cu capacitate deplina si patrimoniu propriu. Ele sunt subiecte juridice de drept fiscal, avand atribuit cod de inregistrare fiscala si conturi deschise la trezorerie si la unitatile bancare. Unitatile administrativ-teritoriale sunt titularele drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele, privind administrarea bunurilor ce apartin domeniului public si privat, in care acestea sunt parte, precum si ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din raporturile juridice cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii.

In justitie, localitatile cu personalitate juridica sunt reprezentate de primar iar judetele de presedintele consiliului judetean.

Principiul deconcentrarii si descentralizarii serviciilor publice. Deconcentrarea serviciilor publice este un principiu constitutional (art. 120 din Constitutia Romaniei) si inseamna transferarea unor atributii din competenta autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate catre un organism, un serviciu determinat din unitatile administrativ‑teritoriale.

Serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi

sunt organizate de regula la nivelul judetelor;

au personalitate juridica;

au o competenta materiala specializata in domeniul de activitate desfasurat;

sunt controlate de autoritatea administratiei publice centrale de specialitate; aceasta din urma nu poate stabili sau impune nici un fel de responsabilitati autoritatilor administratiei publice locale in procesul de deconcentrare a unor servicii publice ori al crearii de noi servicii publice, fara asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare pentru realizarea respectivelor responsabilitati.

Serviciile publice deconcentrate in teritoriu, de la nivelul ministerelor si altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului, sunt coordonate in fiecare judet de prefect, ca reprezentant in teritoriu al Guvernului.

Descentralizarea serviciilor publice (aratam anterior ca descentralizarea in general este stabilita ca principiu prin acelasi art. 120 din Constitutia Romaniei, ea putandu-se referi la teritoriu sau la servicii) presupune organizarea unor servicii publice de catre autoritatile publice locale - consilii locale si judetene, subordonate autoritatilor care le-au infiintat. Aceste servicii sunt spre exemplu cele de transport local sau asigurarea alimentarii cu apa si canalizarii.

Prin Legea nr. 195/2006^[3], lege cadru a descentralizarii, a fost trasata strategia Guvernului pentru descentralizarea unei varietati mai mari de servicii publice, cum sunt cele de sanatate, cultura, politie comunitara, pompieri, aparare civila. Prin aceeasi lege s-a conturat strategia de demilitarizare a unor servicii publice ca evidenta informatizata a persoanelor, in scopul descentralizarii acestora prin organizarea lor in subordinea consiliilor locale si judetene. Legea face referire si la demilitarizarea serviciilor de pasapoarte si trecerea acestora in subordinea prefectului, insa, in acest din urma caz este vorba nu de descentralizare ci de deconcentrare, prefectul nefiind o autoritate locala autonoma ci un subordonat al Guvernului.

Principiul eligibilitatii autoritatilor publice locale. Consiliile locale, Consiliile judetene, primarii si presedintii consiliilor judetene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile Legii nr. 67/2004^[4] privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale.

Legea stabileste normele specifice care determina calitatea de alegator si de eligibil.

Consiliile judetene si consiliile locale se aleg pe circumscriptii electorale, prin vot exprimat pe baza scrutinului de lista.

Primarii comunelor si oraselor precum si presedintii consiliilor judetene se aleg prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.

Viceprimarii si vicepresedintii consiliilor judetene sunt alesi prin vot secret indirect, de catre consilieri, potrivit prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Principiul legalitatii este formulat expres in Legea nr. 215/2001 si inseamna ca tot ce tine de administratia publica locala (alegerea si constituirea autoritatilor administratiei publice locale, exercitarea atributiilor, adoptarea sau emiterea actelor administrative si orice alte activitati) trebuie sa se desfasoare numai pe baza si in conformitate cu legea.

Principiul consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit. Prin Legea nr. 215/2001 (art.3 alin.3) si Legea 3/2000 s‑a stabilit ca treburile publice din unitatile administrativ‑teritoriale se pot supune, in conditiile legii, aprobarii locuitorilor, prin referendum local.

Referendumul local se poate organiza in toate satele si localitatile componente ale unitatii administrativ‑teritoriale sau numai in unele dintre acestea.

Competenta de a organiza referendumul revine consiliului local la propunerea primarului. In cazul in care Consiliul local hotaraste afirmativ, primarul va lua masurile ce se impun pentru organizarea consultarii populatiei.

Obiectul si data referendumului se stabilesc si se aduc la cunostinta publica, cu cel putin 20 de zile inainte de data desfasurarii acestuia, prin orice mijloace de informare in masa. Referendumul poate fi organizat intr‑o singura zi, care poate fi numai duminica.

Cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului. Decizia se ia cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unitatii administrativ‑teritoriale (majoritate simpla).