EVALUAREA ACTIVELOR STATULUI

EVALUAREA ACTIVELOR STATULUI

1 Opinii privind evaluarea si contabilizarea activelor statului

Activele statului denumite si active guvernamentale se clasifica dupa mai multe criterii:

a) dupa natura activelor:

-active financiare,cum ar fi lichiditati si rezerve monetare,imprumuturi si creante;

-active corporale=terenuri, constructii,echipamente

-active necorporale=licente,programe,brevete

b) dupa durata lor de utilizare scontata:

-active circulante=convertibile in lichiditati in max. un an

-active imobilizate=convertibile in lichiditati in perioade mai mari de un an.

c) dupa modul de transformare a activelor in lichiditati:

-active realizabile=lichiditati si rezerve monetare,imprumuturi,creante si participatiile negociabile

-active corporale

-active netransformabile,care nu sunt nici licgiditati si nici active convertibile in lichiditati

Avand in vedere criteriile de mai sus in categoria activelor guvernamentale intalnim: active financiare,active imobilizate,active circulante,active corporale,active necorporale,active realizabile,imprumuturi,active financiare circulante,stocuri,terenuri ,brevete,participatii,licente si active netransformabile.

2 Metode de evaluare a imobilizarilor guvernamentale

In practica aceste metode de evaluare difera de la un guvern la altul existand astfel diferite metode de evaluare a activelor si pasivelor incepand cu aceea care presupune a nu se realiza nici o constatare si mergand pana la aceea care presupune o evaluare a tuturorimobilizarilor la valoarea lor curenta tinand cont si de amortizarea pe perioade de utilizare a activelor respective.

Se intalnesc astfel cinci metode diferite de evaluare ca si mai multe metode de contabilizare a imobilizarilor:

a) imobilizarile sunt consemnate la o valoare simbolica sau nu sunt consemnate deloc.In situatia consemnarii la nivelul unei valori simbolice cheltuielile efectuate pentru achizitionarea sau pentru construirea imobilizarilor respective se inregistreaza in contul de rezultate corespunzator perioadei de achizitie sau constructie.

conform acestei metode contabilizarea imobilizarilor se face in baza cheltuielilor efectuate.

b) imobilizarile sunt consemnate in evidenta contabila in baza cheltuielilor efectuate la nivelul costului de achizitie atat in pasiv cat si in activ,sau la nivelul unor costuri de achizitie majorate.

c) imobilizarile sunt inregistrate la nivelul costurilor de achizitie care vor fi corectate la momentul punerii in functiune realizandu-se inregistrarea la nivelul pretului de vanzare care de cele mai multe ori este pretul pietei.

d) imobilizarile cu o durata limitata de utilizare se amortizeaza pe intraga durata de folosinta amortizmentul rezultat afectand operatiunile anului curent si reprezentand o consumatiune de capital.

e) imobilizarile se consemneaza atat in activ cat si in pasiv la valoarea lor curenta,adica la nivelul costului de inlocuire,cost de achizitie sau cost de constructie,calculandu-se totodata si amortismentul cumulat pentru imobilizarile cu o durata de intrebuintare limitata

2.1 Principii de evaluare a imobilizarilor guvernamentale

Indiferent de metoda utilizata pentru evaluare ,toate imobilizarile trebuie sa fie inregistrate si publicate in situatiile activelor si pasivelor guvernamentale.Problema care apare insaeste aceea ca nu se stie intotdeauna in ce masura diversele guverne depun pe perioade mai lungi pentru a acoperi cantitatea resurselor consumate prin resurse recuperate,adica de a stabili pentru fiecare exercitiu bugetar masura in care contribuabilii au suportat costurile serviciilor ce le-au fost asigurate.In acest sens contabilitatea publica trebuie organizata in asa fel incat sa reflecte corect rezultatele anuale fie ca imbraca forma excedentului fie ca sunt consemnatiuni nete de rezerve.

Conceptul legat de consemnatiunile nete de resurse presupune contabilizarea consemnatiunii de capital si pe cea a amortismentelor. Se desprinde si de aici concluzia ca este necesar a se cunoaste valoarea tuturor tipurilor de imobilizari indiferent care este durata lor de intrebuintare.

Aceasta evaluare a tuturor imobilizarilor este o problema controversata la nivelul specialistilor cu referire la utilitatea informatiilor furnizare sub raportul cost-avantaje,aceasta deoarece evaluarea imobilizarilor presupune inainte de toate si o inventariere a acestora ,operatiune greoaie care presupune un consum mare de timp,costul ridicat al acesteia depasind de cele mai multe ori avantajele generate si informatiile produse.Este cazul mai ales al evaluarii si inventarierii imobilizarilor de tipul resurselor naturale cum ar fi:pamanturile,zacamintele naturale neexploatate ,platforma continentala,a activelor mostenite de statul respectiv sub forma colectiilor de arta sau a monumentelor,sau a amortizarii infrastructurii ,adica autostrazi ,sosele.

Cu toate ca au existat rezerve si pareri opuse legate de evaluarea imobilizarilor guvernamentale ,se desprinde concluzia ca trebuie evaluate si inregistrate in contabilitate respectiv in bilant atat imobilizarilecu durata de folosinta limitata cat si cele cu durata de folosinta nelimitata.

Sistemul de contabilitate bazat pe conceptul de consemnatiune neta de resurse permite stabilirea unor limite pana la care un guvern poate sa dispuna de imobilizari si permite un control riguros, in timp ce o contabilizare a activelor corporale guvernamentale pe baza cheltuielilor furnizeaza informatii ce permit evaluarea performantelor si aprecierea eforturilor fiecarei generatii in parte.

2.2 Evaluarea imobilizarilor realizabile

Aceste imobilizari se evalueaza la valoarea lor neta de piata sau cand aceasta nu se cunoaste, la o valoare apropiata.

Practic se intalnesc doua metode de evaluare:

a) este asemanatoare principiului de evaluare aplicabile in sectorul privat,caz in care evaluarea activelor in contabilitatea publica trebuie ssa corespunda evaluarii di contabilitatea comerciala.

b) evaluarea la o valoare estimata a se realiza.In acest caz este important sa se determine valoarea de realizare.

Imobilizarile realizabile sunt acele resurse financiare care trebuie capitalizate la nivelul valorii lor si a caror valoare neta este valoarea realizata de piata estimata la sfarsitul perioadei.In cazul in care valoarea de piata nu poate fi prevazuta atunci se foloseste una din urmatoarele alternative:

1. se utilizeaza valoarea de piata a unui activ comparabil

2. se utilizeaza costul de achizitie sau de constructie indexat cu indicele preturilor

se foloseste valoarea activului net,adica acela al unei unitati distincte din activul respectiv ce poate fi valorificat in scopul obtinerii de beneficii.

2.3 Evaluarea imobilizarilor netransformabile

Acest tip de imobilizari sunt destinate a fi utilizate de guvern sau de public,ele nefiind nici lichiditati nici active convertibile in lichiditati si avand particularitatea de a fi negociabile.Evaluarea lor se negociaza la nivelul costului de achizitie sau de constructie istoric in conformitate cu principiul obiectivitatii permitandtotodata o buna comunicare a informatiilor financiare.

Exista si specialisti care se opun evaluarii la nivelul costului istoric considerand oportuna contabilizarea la nivelul unui cost ajustat adica a unui cost crectat cu inflatia in scopul de a realiza conservarea capitalului.

3 Continutul notiunilor de domeniu public si domeniu privat al statului

Cele doua domenii difera intre ele in primul rand deoarece se supun unor regimuri juridice diferite.

Domeniul public este supus regimului juridic de drept administrativ care este dominat de principiul inalienabilitatii si respectiv de un regim de contencios administrativ pe cand domeniul privat se supune reglementarilor de dreptprivat si respectiv regimului de contencios judiciar.

Cu privire la cele doua domenii ale statului exista in practica doua notiuni:una restrictiva si una extensiva.

Cea restrictiva defineste domeniul public drept ansamblul bunurilor afectate folosintei tuturor respectiv din bunuri nesusceptibile de a fi trecute in proprietatea privata datorita naturii lor.

Cea extensiva,considera ca apartin domeniului public toate bunurile mobile si imobile care sunt afectate atat folosintei publice cum ar fi:drumurile publice ,cursurile apelor,tarmurile marii,mijloacele de transport in comun,cat si unui serviciu public cum ar fi:caile ferate sau constructiei militare.

Domeniul privat al statului cuprinde acele bunuri care fac obiectul unei exploatari pur financiare acolectivitatilor publice cum ar fi:terenuri sau imobile supuse locatiunii.

In principiu toate bunurile administrative afectate folosintei publice fac parte din domeniul public.

Se admite cuprinderea in domeniul privat al dependintelor afectate folosintei publice cu conditia ca acestea sa faca obiectul unor amenajari speciale.EXEMPLU;in practica se considera ca aleile si gradinile unui parc sunt dependinte apartinand domeniului privat desi parcul respectiv,este construit spre folosinta publica.

Clasificarea domeniului public

De-a lungul timpului domeniul public a suportat mai multe clasificari avand la baza o multitudine de criterii ,insa in general se pot identifica sase mari categorii:

1. domeniul public maritim:

-tarmul marilor

-iazurile cu apa sarata

-falezele si plajele marilor

-marea teritoriala

-solul si subsolul marii teritoriale,ca si al apelor maritime interioare

2. domeniul public fluvial:

-cursurile de ape navigabile(fluvii sau rauri)

-lacurile navigabile

-apele subterane

-izvoarele

-cursurile de apa sau lacurile incluse prin decret in acest domeniu in vederea asigurarii alimentarii cu apa a cailor navigabile sau pentru satisfacerea nevoilor agriculturii sau industriei sau pentru alimentarea populatiei cu apa sau in scopul protectiei contra inundatiilor.

domeniul public aerian:

-spatiul atmosferic situat deasupra teritoriului statului in cauza

4.domeniul public terestru:

-caile de comunicatie terestra(rutiera sau feroviara)

-retelele electrice

-retelele de telecomunicatie

-amplasamentul localitatilor

-diverse hale,piete,parcuri,rezervatii si monumente ale naturii,biblioteci,muzee,case de cultura,cimitire si retele de canalizare

5. domeniul public cultural:

-bunuri cu valoare artstica deosebita

-bunuri cu valoare istorica si documentaradeosebita

-bunuri cu valoare stiintifica de monument al naturii cu importanta deosebita

6. domeniul public militar

-toate bunurile destinate scopurilor militare

Regimul juridic al domeniului public are ca ax principal inalabilitateadomeniului public care produce urmatoarele efecte:

a)interzice instrainarea atat voluntara cat si fortata,expropierea si cesiunea coproprietatii apartinand domeniului public

b)interzice dezmembrarea proprietatii cum ar fi construirea asupra domeniului public a unor drepturi civile reale in folosul unor particulari

c)atrage dupa sine impreschimbalitatea domeniului public

Domeniul privat al statului este alcatuit din acele bunuri care fac obiectul unei exploatari pur financiare a colectivitatii publice si care se supun reglementarii de drept privat

Domeniul privat al statului se supune dispozitiilor de drept comun daca prin lege nu se prevede altfel.Rezulta implicit ca bunurile apartinand dreptului privat al statului fac parte din circuitul civil putand fi administrate,instrainate sau inchiriate.

Constituirea dreptului privat al statului se face prin urmatoarele procedee:

-succesiuni vacante

-bunuri fara stapan

-confiscari penale

-expropriere

-dezafectarea unor dependinte ale domeniului public

-exercitarea dreptului de preentiune a statului in privinta unor bunuri

Clasificarea domeniului privat al statului

Domeniul privat al statului este constituit din ansamblul tuturor bunurilor ce apartin diverselor colectivitati publice persoanelor juridice sau administrative,bunuri care nu corespund criteriilor de incadrare in domeniul public.El cuprinde toate bunurile corporale neafectate nici folosintei publice nici serviciilor publice facand doar obiectul unei exploatatii pur financiare ale administratiei locale.Cu titlu de exceptie anumite bunuri afectate folosintei publice pot face parte din domeniul privat,cum ar fi:

-drumurile rurale neafectate folosintei publice

-iazurile nenavigabile

-falezele publice neamenajate.

4 Contabilitatea statului parte componenta acontabilitatii publice

Contabilitatea statului este o parte componenta acontabilitatii publice si se refera la organismele participante precum si la operatiunile statului.

Din punct de vedere a organismelor participante enumeram:

a) statul si institutiile publice nationale(senstul, camera deputatilor,guvernul,ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale)

b)colectivitatile teritoriale(consiliile comunale,orasenesti,sectoarelor mun.Bucuresti,cele ale municipiilor si oraselor,precum si institutiile publice subordonate acestora.

Din punct de vedere al operatiunilor statului enumeram:

a)elaborarea bugetului

b)executarea incasarilor si a cheltuielilor bugetare

c)operatiuni de trezorerie,miscarile de numerar,miscarile de valori mobiliare,conturile curente si de capital

d)operatiunile cu privire la conturile de creante si de datorii

Organizarea contabilitatii statului trebuie sa permita:

a)cunoasterea si controlul operatiunilor bugetare si operatiunilor de trezorerie

b)cunoasterea situatiei patrimoniului

c)calculul cursului de revenire,a costurilor serviciilor,precum si a randamentului acestora

d)determinarea rezultatelor anuale

e)integrarea operatiunilor in contabilitatea nationala

f)controlul gestiunii ordonatorilor de credite si contabililor publici sub cele trei forme:

-control administrativ

-control jurisdictional

-control parlamentar

Contabilitatea este formata din ansamblul dispozitiilor legislative si reglementarilor care permit asigurarea executarii cu fidelitate a bugetului si a altor operatiuni financiare ale organismelor publice

Contabilitatea statului descrie operatiunile referitoare la finantele publice intr-o evidenta organizata in partida dubla la nivelul contabililor principali,secundari si tertiali,in timp ce la nivelul comunelor organizarea se realizeaza la nivelul contabililor sau perceptiilor locale fie in partida simpla fie in partida dubla.

Ordonatorii principali justifica anual operatiunile efectuate in fata curtii de conturi sub forma unui cont de gestiune la care se anexeaza actele justificative prevazute de lege.Acest cont prezinta totalitatea operatiunilor efectuate intr-un an,evolutia incasarilor,operatiunile bugetare fiind prezentate distinct prin operatiuni cu privire la exercitiul curent si operatiuni ale perioadei complementare,respectiv ale exercitiului precedent,operatiunile de trezorerie fiind deasemenea evidentiate distinct.

La sfarsitul anului conturile de gestiune sunt regrupate de Ministerul Finantelor intr-un cont global denumit:contul general al executiei bugetare.Tot ministerul de finante intogmeste la sfarsitul gestiunii contul incasarilor bugetare in care se prezinta distinct sumele prevazute a se incasa cu sumele incasate efectiv si ramasitele de incasat.

Fiecare minister are obligatia sa intocmeasca contul executiei bugetare in care sa precizeze nivelul creditelor bugetare puse la dispozitie.Toate documentele enumerate mai sus sunt prezentate curtii de conturi,care le verifica si apoi intogmeste si prezinta o dubla declaratie de conformitate:

a)una cu privire la ansamblul conturilor de gestiune si la contul general al executiei bugetare

b)una cu privire lacontul general si conturile de executie ale ministerelor.

In baza acestor documente se realizeaza controlul parlamentar al executiei bugetare.

Curtea de conturi isi prezinta raportul anual in acelasi timp cu proiectul legii bugetare.Dupa votarea proiectului acestei legi precum si a rezultatelor controlului curtii de conturi se poate trece la executarea legii bugetare.

Controlul autorizarii continutului legii anuale a bugetuluieste asfel asigurat atat din punct de vedere administrativ de catre curtea de conturi,cat si parlamentar de catre parlament.

Controlul respectarii regulamentelor specifice contabilitatii publice urmareste utilizarea eficienta a averii publice si este exercitat de catre administratori si de diferitele organe de control la fata locului pe de-o parte si de cetre curtea de conturi pentru conturile de gestiune ale ordonatorilor de credite.Se considera ca principala deficienta a acestui sistem de contabilitate a statului este aceea ca rezultatele executiei bugetare nu pot fi cunoscute decat la momentul elaborarii contului general al executiei bugetare,adica la cateva luni dupa inchiderea exercitiului bugetar.

Opinii legate de contabilitatea deprecierilor si a cheltuielilor de intretinere.

Se considera ca amortizarea imobilizarilor guvernamentale se poate determina numai daca se grupeaza diversele active existente in urmatoarele trei mari categorii:

a)active care au o durata nelimitata care nu se uzeaza si deci nu se depreciaza,cum ar fi terenurile sau colectiile de arta

b)active cu o durata de viata cvasilimitata,adica au o durata de servire normala pentru o perioada nelimitata daca sunt intretinute,renovate,inlocuite sau reconstruite pe parti,cum ar fi soselele sau canalele

c)active cu durata de serviciu limitata care se uzeaza atat fizic cat si moral.Ex.:constructiile,masinile

Aceste opinii considera ca amortizarea trebuie determinata numai in cazul activelormentionate la punctul 'c' caz in care este necesar a se determina urmatoarele doua aspecte :

a) o valoare minima pentru o achizitie sau un activ capitalizat pentru care sa se calculeze amortizarea

b)stabilirea exacta a duratei de utilizare pentru diferitele tipuri de imobilizari.

Metoda cea mai des folosita de amortizare este cea de amortizare liniara.