Notiunea de autoritati ale administratiei publice locale

Notiunea de autoritati ale administratiei publice locale

In literatura de specialitate, pana nu de mult, se utiliza notiunea de ,,organizare administrativa' ori cea de ,,forma a organizarii administrative', acum insa, in mod curent, reprezentantii aplicarii principiilor si tehnicilor managementului in administratia publica folosesc un termen specific stiintei administratiei, acela de structura .

Termenul de structura provine din latinescul ,,struere ', care semnifica o actiune, aceea de a construi, de a cladi. Prin structura, se poate intelege o anumita modalitate de alcatuire, de constructie, de organizare a unui corp sau a unui domeniu de activitate[2]

In sens larg, prin structura se poate intelege atat modul in care sunt ordonate elementele unui sistem, cat si relativ logic determinate ce se stabilesc intre acestea in procesul realizarii functiilor sistemului respectiv.

In acest cadru, remarcam, atat din perspectiva constitutionala cat si din cea legala, ca administratia publica locala este organizata ca o structura compusa din mai multe elemente-autoritati ale administratiei publice locale a caror ordonare este determinata, in vederea realizarii functiilor pe care le au, pe baza a doua criterii: cel teritorial si cel functional.

Potrivit criteriului teritorial in mod traditional, autoritatile administratiei publice locale se vor imparti dupa raza teritoriala in care va actiona autoritatea administrativa, adica la nivel comunal, orasenesc si judetean.

Noile conceptii in domeniul administratiei publice admit ca sustinerea structurii teritoriale, deci si a administratiei locale, o constituie colectivitatea umana pentru care se actioneaza si ale carei interese le gestioneaza administratia publica respectiva. In acest sens, autoritatile administratiei publice locale vor actiona in vederea solutionarii intereselor colectivitatilor locale pentru o anumita parte a teritoriului (comuna, oraa, judet).

Cat priveste criteriul functional (material), acesta se gaseste la baza impartirii autoritatilor administratiei publice locale in autoritati cu competenta generala si autoritati cu competente de specialitate.Astfel, putem sublinia ca activitatea administratiei publice locale se realizeaza prin numeroasele atributii si sarcini care pot fi indeplinite fie printr-o singura grupare de functionari, fie prin constituirea mai multor grupari specializate functional. Conform acestei din urma situatii, se realizeaza o distributie functionala, specializata a sarcinilor autoritatilor administratiei publice locale, carora li se atribuie o competenta specifica, astfel incat fiecare autoritate are obiectul sau de activitate[3].

In consecinta, din punct de vedere al criteriului teritorial, la nivelul administratiei publice locale, vom gasi urmatoarele autoritati, elemente componente ale structurii autoritatilor locale: consiliile comunale, orasenesti si judetene si primarii comunelor, oraselor municipiilor,ale caror competente se intind in cadrul unitatii administrativ-teritoriale respective.

Totodata, potrivit criteriului functional autoritatile administratiei publice locale (consilii comunale, orasenesti, municipale si judetene si primari ai comunelor, oraselor si municipiilor) sunt dotate cu competenta generala, iar prin prisma competentelor lor specifice acestea sunt autoritati deliberative (consiliile) si autoritati executive (primarii).[4]

Notiunea de autoritate exprimata, in opinia lui Ion Deleanu, atat ideea de forta, putere de a comanda, de a dispune si de a impune, cat si cadrul institutional prin care aceasta idee se materializeaza, se obiectivizeaza sau se exprima printr-un sistem de prerogative atribuite institutiilor guvernarii[5]

Autoritatea administrativa isi indeplineste rolul pe care 1-am mentionat, cu ajutorul unor organe alcatuite in ultima analiza din persoane fizice sau din grupari de persoane fizice.Acestea decid in numele autoritatii administrative, fiecare avand o sfera de atributii proprii in virtutea carora decid, executa si supravegheaza executarea legii ori ale propriilor lor decizii. Astfel sunt: ministrii, prefectii, consiliile locale, cele judetene si primarii, etc.

Totalitatea acestor organe constituie administratia, termen sinonim cu acela de autoritate administrativa

Organele administrative pot fi de mai multe feluri. Astfel, dupa natura lor, acestea pot fi: organe colegiale sau pluripersonale, atunci cand sunt alcatuite dintr-o colectivitate, dintr-o grupare sau o adunare de persoane fizice, asa cum sunt consiliile comunale, orasenesti sau cele judetene. Ele pot fi insa si organe individuale sau unipersonale cand sunt constitute dintr-o singura persoana, cum este ministrul, prefectul ori primarul.

In prima situatie, organul administrativ care constituie autoritatea este format din totalitatea persoanelor care il compun, colectivitatea privita in sine, nu fiecare persoana membru al sau, luat in parte. Autoritatea este a intregului, a adunarii, a colegiului, membrii sai, priviti individualizat, nu au o autoritate proprie decat daca legea le-o confera si in limitele in care aceasta le-o stabileste.Autoritatile colegiale sunt autoritati (organe) deliberative, activitatea de deliberare fiind de altfel particularitatea lor si menirea autoritatilor colegiale, adica adoptarea de hotarari in domeniul administrativ. Daca aceasta facultate presupune existenta unei anumite autonomii, menirea autoritatilor (organelor) individuale, unipersonale, este de a lucra, a executa ceea ce autoritatile colegiale decid. Roederer, raportorul legii franceze din 28 pluviose, anul VIII, spunea, in acest sens, ca ,,a delibera este faptul mai multora, a lucra este faptul unuia singur'[6]

Intalnim, astfel, autoritati deliberative atat la nivelul statului, de pilda, Parlamentul, dar si la nivelul comunelor, oraselor si judetului, consiliile locale respective care promoveaza interese locale proprii si pentru satisfacerea carora primesc o anumita autonomie de conducere. In acest sens, consiliul local va hotari, in numele comunei ori a orasului, potrivit sferei de competenta determinata de lege.

Menite sa apere interesele, si pentru realizarea acestora pentru fiecare colectivitate si asigurarea conducerii, aceste autoritati sunt alese direct de colectivitate, de catre administrati. Actele autoritatilor locale vor fi acte de vointa, denumite acte administrative[7] (de autoritate), ori prin intermediul carora consiliile, in numele comunei, orasului sau judetului, a persoanei juridice, au aptitudinea de a face sau de a decide ceva[8].

In sfarsit, autoritatile unipersonale, individuate, au drept scop sa execute legea prin acte fie vointa proprie, fie prin acte de indeplinire a vointei adunarii sau corpurilor colegiale. In acest sens, prin analogie se poate aprecia ca la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor,consiliile si primarii, adica autoritati deliberative si cele executive, respectand proportiile, joaca rolul legislativului si respectiv executivului, desigur numai in domeniul administrativ.

Potrivit notiunilor consacrate deja in legislatia romaneasca actuala, ca de altfel si in Constitutia Romaniei, conceptul de autoritate poate fi inteles si prin notiunea de autoritate publica' prin care se evoca, organele de stat, dar si organele administratiei locale, autoritatea realizata, in acest ultim caz, in baza principiului autonomiei locale. Sensul principal al sintagmei autoritate publica', fiind acela de organ public, de colectiv organizat de oameni care exercita prerogativele de putere publica, fie intr-o activitate statala, fie intr-o activitate din administratia locala autonoma.[9]

Identificarea notiunii de autoritate publica cu cea de organ public se sustine prin evocarea art. 111 din Constitutie, potrivit caruia se mentioneaza ,,Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice', ori prin nominalizarea expresa a altora ca, de exemplu, autoritatile administrative autonome, consiliul local, primar, consiliu judetean.

Drept urmare, apreciem ca autoritatea administratiei publice locale este ,,o categorie de autoritate publica, o anume categorie la nivel teritorial care, potrivit Constitutiei si legilor, este chemata sa execute legea sau in limitele legii, sa presteze servicii publice, uzand, in acest scop, de prerogativele specifice puterii publice[10]'

Pornind de la definitia data cu privire la organul administratiei publice, se poate considera ca si definitia de autoritate (organul) a administratiei publice locale poate fi determinata ca fiind ,structura organizationala de la nivel teritorial care, potrivit Constitutiei si legii, are personalitate de drept public si actioneaza din oficiu pentru executarea legii sau prestarea serviciilor publice, in limitele legii.

In acest context, tinand seama ca notiunea de ,,administratie publica locala' si, respectiv, de organ al administratiei publice locale, evoca numai autoritatile desemnate prin vot universal, care realizeaza principiul autonomiei locale in comune, orase si judete, vom constata ca autoritatile administratiei publice locale sunt: consiliile locale, primarii si consiliile judetene (desemnate in mod expres prin dispozitiile constitutionale ale art.121, alin.(l) si (2) si art.122, alin.(l)).