Sfera functionarilor statutari in tarile uniunii europene

SFERA FUNCTIONARILOR STATUTARI IN TARILE UNIUNII EUROPENE

Prof. Zillen afirma ca se impun doua chestiuni atunci cand trebuie analizata reglementarea statutara a functiei publice din tarile Uniunii Europene:

a)             care sunt categoriile de functionari ce intra sub incidenta statutului, adica a regimului juridic unilateral (de drept public) si

b)            care este gradul de generalitate a regulilor cuprinse in statut 

In cele mai multe tari (Belgia, Grecia, Spania, Franta, Irlanda, Olanda Portugalia) statutul se aplica tuturor agentilor permanenti ai administratiei publice, adica stat, colectivitati teritoriale si stabilimente autonome.

FORME DE RECRUTARE SI SELECTIE A FUNCTIONARILOR PUBLICI IN DREPTUL COMPARAT

Selectia functionarilor publici a reprezentat o preocupare de prim ordin pentru clasa politica, respectiv pentru partidele politice aflate la guvernare sau, dupa caz, in opozitie.

Criteriile si metodele de selectie, cum se sustine in literatura de specialitate, reflecta in fiecare tara si pentru fiecare epoca caracteristicile fundamentale ale sistemului administrativ statal respectiv.

Apreciem ca atata timp cat va exista statul, implicit administratia publica, va fi nevoie si de functionari publici.

Modernizarea echipamentelor, .... aparatelor electronice dintre cele mai complicate, a Internetului, operarea cu termeni specifici informaticii, ciberneticii, nu numai cu traditionalii termeni juridici, conduce cu atat mai mult in perspectiva anilor, la necesitatea unui nou tip de administrator, capabil sa exprime problemele administratiei curente in formule rezolvabile cu ajutorul masinii.

Ae aici si necesitatea unei pregatiri profesionale complexe, la nivelul realizarilor stiintei si tehnicii actuale si, respectiv, a exigentelor civilizatiei secolului XXI, pentru functionarul public, care se impune ca un specialist de inalta clasa, ca un veritabil factor de stimulare a progresului si civilizatiei.

Inca din Antichitate s-au impus drept criterii de selectie, in sens de recrutare a functionarilor publici, tinand cont de originea, situatia materiala, relatiile personale, forta fizica, forta opiniei, experienta, pregatirea profesionala, inteligenta, caracterul.

Ponderea acestor criterii si ridicarea lor la nivel de principii legislative ori de guvernare, a variat dupa cum a evoluat societatea, dupa esenta regimurilor politice, dupa rolul jucat in istorie de o mare personalitate sau alta.

PRINCIPIUL EGALITATII SI PRINCIPIUL MERITULUI IN LEGISLATIA TARILOR UNIUNII EUROPENE

Viata a demonstrat ca in functii administrative, in functii publice, in general, nu pot rezista decat persoanele care au anumite calitati, au o anume instructie intelectuala si profesionala, adica au competenta profesionala.

Referitor la dreptul comparat, cu privire la reglementarile din tarile Uniunii Europene, vom constata peste tot o grija cu totul aparte fata de dreptul la cariera al functionarilor publici, care presupune, inainte de toate, dreptul la credibilitate in functie; pentru unele functii din administratie este reglementat principiul inamovibilitatii (in Franta), iar in Germania functionarii sunt de regula numiti pe viata, iar in Italia se vorbeste despre o adevarata revolutie a functiei publice - principiul privatizarii, iar in Olanda se mentin traditii statutare.

In ceea ce priveste obligatiile functionarilor publici, predomina ideea fidelitatii, a indeplinirii cu profesionalism si impartialitate a prerogativelor functiei, existand o procedura disciplinara pentru sanctionarea greselilor, peste tot fiind reglementata si sanctiunea revocarii din functie, fiind sanctiunea cea mai severa, cu exceptia suprimarii dreptului la pensie, prevazuta in Franta.

Drepturile functionarilor publici, avand in vedere doctrina franceza, sunt:

dreptul la protectie, care are doua laturi (garantarea stabilitatii in functie si apararea impotriva defaimarii, insultei, amenintarii, ultrajului, respectiv repararea prejudiciilor suferite in exercitiul functiunii);

dreptul la salarizare pentru serviciul prestat, la odihna, asigurari sociale ;

dreptul de a participa, prin organismele consultative, la organizarea serviciilor publice si elaborarea regulilor statutare ;

dreptul de a cunoaste si ataca deciziile ..... care il privesc ;

dreptul de a beneficia de perfectionare profesionala continua ;

dreptul la cariera (posibilitatea de a avansa in grade si functii) ;

dreptul de a se asocia in sindicate si de a participa la activitatile organizatiilor sindicale ;

dreptul la opinie politica, sindicala, filosofica si religioasa.

Obligatiile functionarilor publici, in dreptul comparat, sunt:

obligatia indeplinirii serviciului;

obligatia de supunere ierarhica ;

obligatia de impartialitate (abtinerea de la orice favoritism sau nepotism si asigurarea egalitatii de tratament) ;

obligatia de rezerva ;

obligatia de discretie si de pastrare a secretului profesional.

In toate tarile UE, in conformitate cu art.8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dreptul la greva este supus unor restrictii ce deriva din principiul continuitatii serviciului public, nefiind recunoscut pentru anumite categorii de functionari, cum ar fi, in Franta, politia nationala, administratia penitenciarelor, militarii ; la fel, restrictii la greva sunt si in Grecia, Spania, Italia, Luxemburg, Danemarca, Germania, Portugalia.

DREPTUL LA CARIERA SI RASPUNDEREA FUNCTIONARILOR IN DREPTUL COMPARAT

Dreptul la asociere sindicala, conform statutului functionarilor publici, adoptat de legiuitorul roman, este garantat functionarilor publici in conditiile legii, cu privire la sindicate, astfel ca cei interesati pot in mod liber sa infiinteze organizatii sindicale, sa adere la ele si sa exercite orice mandat. De asemenea, se recunoaste dreptul functionarilor publici de a constitui organizatii profesionale sau alte organizatii, in scopul repreentarii intereselor proprii, promovarea pregatirii profesionale si protejarea statutului.

Pentru serviciul efectuat, functionarii publici au dreptul la salariu, care se compune din salariul de baza, sporuri si indemnizatii.

Functionarii publici au obligatia ca, in cadrul serviciului, sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea opiniilor si convingerilor lor politice.

Obligatia de subordonare ierarhica consta in aceea ca orice functionar public, indiferent de functia pe care o ocupa, raspunde de aducerea la indeplinire a sarcinilor ce-i sunt incredintate. El este obligat sa se conformeze ordinelor si instructiunilor superiorilor ierarhici, cu exceptia cazurilor cand apreciaza ca acestea sunt ilegale.

Functionarii publici sunt obligati sa pastreze secretul de serviciu, in conditiile prevazute de lege.

Obligatia de confidentialitate - functionarii publici trebuie sa dea dovada de confidentialitate profesionala in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care au cunostinta in exercitarea sau cu ocazia exercitarii functiilor lor.

Obligatia de demnitate - prin intregul lor comportament si prin tinuta, functionarii publici sunt obligati sa se arate demni de consideratia si increderea pe care o impune pozitia lor oficiala si sa se abtina de la orice acte de natura sa compromita prestigiul functiei pe care o detin.

Obligatia de respectare a competentei functiei - functionarii publici au indatorirea de a rezolva lucrarile repartizate de conducatorul compartimentului in care functioneaza, fiindu-le interzis sa primeasca cereri a caror rezolvare nu intra in competenta lor si care nu le sunt repartizate de sefii ierarhici ori sa intervina pentru solutionarea lor.

In concluzie, observam ca se regasesc majoritatea drepturilor si obligatiilor din statutul francez, fiind unele care nu se gasesc in statutul functionarilor din Franta, ci sunt specifice legislatiei noastre.