Conditiile de acces intr-o functie publicǎ

Conditiile de acces intr-o functie publicǎ

Accesul la functiile publice in legislatia romanǎ este subordonat principiului constitutional prevǎzut de art.4 din Legea fundamentalǎ a statului nostru privind egalitatea intre toti cetǎtenii tǎrii, fǎrǎ deosebire de rasǎ, de nationalitate, de origine etnicǎ, de limbǎ, de religue, de sex, de opinie, de apartenentǎ politicǎ, de avere sau de origine socialǎ.

In acelasi sens , dispozitiile art.16 din Constitutie statueazǎ cǎ "cetǎtenii sunt egali in fata legii si a autoritǎtilor publice, fǎrǎ privilegii si fǎrǎ discriminǎri. Nimeni un este mai presus de lege."

O functie publicǎ poate fi ocupatǎ prin numire, in conditiile prevǎzute de lege.

Investirea functionarilor publici prin numire se realizeazǎ ca urmare a faptului cǎ persoana a castigat concursul sau a promovat examenul organizat pentru ocuparea functiei publice.

Existǎ conditii generale de acces la functiile publice administrative care trebuie intrunite, conform Statutului in persoana celui care urmeazǎ a fi investit cu o anumitǎ functie si anume:

- existenta cetǎteniei romane si domiciliul in Romania;

- varsta de 18 ani impliniti;

- capacitate deplinǎ de exercitiu;

- stare de sǎnǎtate corespunzǎtoare;

- cunoasterea limbii romane, scris si vorbit;

- promovarea concursului;

- pregǎtirea profesionalǎ de specialitate;

- declaratia de avere;

- compatibilitate moralǎ;

- lipsa stǎrii de incompatibilitate;

- depunerea jurǎmantului de credintǎ .

In legǎturǎ cu aceste conditii, sunt necesare unele precizǎri.

Prima conditie a investirii in functie este cea referitoare la existenta cetǎteniei romane, persoana indreptǎtitǎ la aceastǎ activitate trebuie neapǎrat sǎ apartinǎ numai de acel stat pe care il reprezintǎ si cu cele ale cǎrei autoritǎti si interese se identificǎ.

Cetǎtenia romanǎ exprimǎ apartenenta persoanei la statul roman si reprezintǎ o garantie de loialitate fatǎ de acesta si fatǎ de modul de promovare a intereselor nationale. In acest sens, legiuitorul a statuat in art.16 alin.3 din Constitutie cǎ "functiile si demnitǎtile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoane care au numai cetǎtenia romanǎ si domiciliul in tarǎ."

Dacǎ existenta cetǎteniei reprezintǎ o conditie minimalǎ de acces la o functie publicǎ rezultǎ cǎ strǎinii sau calitatea de strǎin constituie un impediment legal absolut pentru accesul si ocuparea functiei publice, datoritǎ conflictului sau coliziunii posibile de interese intre cele ale statului roman si statul sau statele care isi reclamǎ propriile prerogative fatǎ de persoana care prin cetǎtenia sa strǎinǎ intrǎ si sub jurisdictia statului tert, dacǎ ar indeplini o atributie de competenta autoritǎtilor romane .

Prin modificarea Statutului a dispǎrut conditia cetǎteniei romane exclusive pentru accesul la functia administrativǎ.

Nu are nici o relevantǎ modul in care a fost dobanditǎ cetǎtenia romanǎ- prin faptul nasterii, prin actul incetǎtenirii la cerere, prin adoptie, nici faptul cǎ, eventual, a fost redobanditǎ prin repatriere- important este cǎ aceastǎ conditie a cetǎteniei romane sǎ se mentinǎ pe tot parcursul exercitǎrii functiei.

Subsecventǎ conditiei de cetǎtenie, conditia de domiciliu in Romania trebuie si ea indeplinitǎ, in mod comulativ, deoarece exercitiul functiei presupune prezenta permanentǎ a titularului ei in raza teritorialǎ a autoritǎtii cǎreia ii apartine.

Cea de-a doua conditie care se cere a fi intrunitǎ de titularul unei functii publice este, in mod evident, varsta de minimum 18 ani impliniti, respectiv deplinǎtatea facultǎtilor mintale deoarece cei lipsiti de discernǎmant (minorii sub varsta de 14 ani si debilii mintali) sau avand discernǎmantul alterat sau diminutat (alienatii mintal si minorii intre 14-18 ani) n-au acces la functia publicǎ dacǎ, desigur, avand psihicul deficitar sunt pusi sub interdictie prin hotǎrare judecǎtoreascǎ definitivǎ si irevocabilǎ, ceea ce ii lipseste sau ii priveazǎ de exercitiul drepturilor atat civile cat si electorale. Cel care nu poate alege nici nu poate fi ales, dar nici investit sau numit in functii publice, conform legislatiei noastre electorale in materie.

Cea de-a treia conditie, a stǎrii de sǎnǎtate corespunzǎtoare, atestatǎ pe bazǎ de examen medical de specialitate, vizeazǎ atat aspectul psihic, cat si cel fizic. Intr-adevǎr, lipsa, definitivǎ sau temporarǎ, a discernǎmantului, alterarea acestuia impiedicǎ persoana sǎ poatǎ detinǎ o functie ce reclamǎ discernǎmantul permanent necesar exercitǎrii puterii si asumǎrii responsabilitǎtii si rǎspunderii care decurg din ea.

De aceea, nu are relevantǎ, in acest sens, cǎ este cazul debililor sau alienatilor mintali, pusi sub interdictie pe cale judecǎtoreascǎ, asa cum prevede legislatia in vigoare, ori a celor fatǎ de care s-a dispus numai mǎsura de sigurantǎ a obligǎrii la tratament medical (psihic) ori la internarea medicalǎ obligatorie pentru cǎ s-a sǎvarsit o infractiune sau cazul celor care prezintǎ tulburǎri psihice ori de comportament, care dacǎ sunt constatate medical de specialisti, iar nu si legal, sau nu ca urmare a unei solicitǎri a organelor judiciare, reprezintǎ temei pentru a-l exclude pe cel in cauzǎ de la accesul la o functie publicǎ sau justificǎ, ulterior, eliberarea din functie. In mod similar se pune problema si sub aspect fizic.

Cea de-a patra conditie vizeazǎ capacitatea deplinǎ de exercitiu si are in vedere existenta in persoana celui in cauzǎ a drepturilor politice (de a alege si de a fi ales) in totalitatea lor deoarece insǎsi functia publicǎ este expresia puterii chemate sǎ apere si sǎ garanteze realizarea drepturilor fundamentale cetǎtenesti.

Cea de-a cincea conditie vizeazǎ starea de compatibilitate moralǎ definitǎ in Statut in sensul cǎ cel in cauzǎ sǎ nu fi fost condamnat pentru sǎvarsirea unei infractiuni care l-ar face incompatibil cu exercitarea functiei publice.

Cea de-a sasea conditie se referǎ la cunoasterea limbii romane scris si vorbit, ca o cerintǎ minimalǎ de culturǎ generalǎ, indiferent de nivelul (mediu sau superior al pregǎtirii), dar si ca o cerintǎ legalǎ intrucat limba oficialǎ a statului este romana, lucrǎrile (sedintele) autoritǎtilor se desfǎsoarǎ in aceastǎ limbǎ, iar actele se intocmesc (redacteazǎ) in limba romanǎ.

Trebuie specificat cǎ aceastǎ cerintǎ revine tuturor functionarilor, inclusiv celor apartinand minoritǎtilor nationale si activand in autoritǎtile din unitǎtile administrativ-teritoriale unde locuiesc astfel de minoritǎti legal recunoscute, chiar dacǎ acestia cunosc limba acestei minoritǎti apartinǎtoare ca limbǎ maternǎ.

In unitǎtile administrativ-teritoriale in care persoanele apartinand unei minoritǎti nationale detin o pondere semnificativǎ (de peste 20%), unii functionari publici din serviciile care au contact direct cu cetǎtenii vor cunoaste si limba minoritǎtii nationale respective.

A saptea conditie vizeazǎ pregǎtirea profesionalǎ de specialitate sau conditiile de studii prevǎzute de lege pentru functia publicǎ, respectiv nivelul studiilor superioare de lungǎ sau scurtǎ duratǎ, studii medii, liceale sau post-liceale ori al specializǎrii (administrative, juridice, economice, tehnice, medicale, didactice, etc.). Dacǎ intre timp aceste cerinte de studii sunt modificate sau se schimbǎ, iar cel in cauzǎ nu le mai indeplineste, va opera eliberarea lui din functie.

A opta conditie se referǎ la promovarea examenului sau castigarea concursului organizat pentru ocuparea functiei publice sau, astfel spus, capacitatea de competentǎ profesionalǎ ori de specialitate pentru postul pe care urmeazǎ sǎ-l ocupe, diploma de studii in sine nefiind suficientǎ pentru ocuparea si detinerea functiei publice decat cel mult pentru perioada debutului sau stagiaturii, limitatǎ in timp.

A noua conditie se referǎ la obligatia prezentǎrii declaratiei de avere, in conditiile legii, la numire si la eliberarea din functie conducǎtorului unitǎtii sau institutiei din care face parte in scopul cunoasterii stǎrii sale materiale la preluarea postului, precum si a evolutiei acestuia la finele exercitǎrii functiei publice, ca o garantie cǎ exercitiul puterii nu a reprezentat o sinecurǎ sau un prilej de imbogǎtire, relevat de discrepanta dintre venituri si achizitiile de bunuri ori acumulǎrile de bani peste nivelul celor dintai. Declaratia de avere se reactualizeazǎ anual.

A zecea conditie, negativǎ de altfel, se referǎ la lipsa sau inexistenta incompatibilitǎtii intre calitatea de functionar public cu orice altǎ functie sau demnitate publicǎ, cu exceptia calitǎtii sau activitǎtii didactice, stiintifice, literar-artistice, adicǎ practic imposibilitatea cumulului de functii.

Inexistenta stǎrii de incompatibilitate trebuie sǎ persiste pe toatǎ durata exercitǎrii functiei. Aparitia ei in acest interval, neurmatǎ, imediat, de renuntare la calitatea incompatibilǎ de cǎtre cel in cauzǎ, atrage destituirea din functie a celui vizat prin actul conducǎtorului.

Mai multe informatii referitoare la incompatibilitǎti specifice functionarului public vor fi prezentate in ultima parte a acestui capitol (2.4).

A unsprezecea conditie de acces la functia publicǎ se referǎ la depunerea jurǎmantului de credintǎ, in termen de 3 zile de la numire avand urmǎtorul continut: "Jur sǎ respect Constitutia, drepturile si libertǎtile fundamentale ale omului, sǎ aplic in mod corect si fǎrǎ pǎrtinire legile tǎrii, sǎ indeplinesc constiincios indatoririle ce imi revin in functia publicǎ in care am fost numit, sǎ pǎstrez secretul profesional si sǎ respect normele de conduitǎ profesionalǎ si civicǎ .Asa sǎ-mi ajute Dumnezeu!".

Jurǎmantul se poate depune si fǎrǎ formula religioasǎ de incheiere, respectand libertatea convingerilor sau cu o alta formulare religioasǎ.

Depunerea jurǎmantului insemnǎ angajarea deplinǎ si fidelǎ a titularului functiei in realizarea integralǎ si intocmai a atributiilor de serviciu, in litera si spiritul legi. Depunerea lui, ca ultimǎ formalitate proceduralǎ, desǎvarseste investitura in functie si reprezintǎ momentul de debut in exercitarea legalǎ a functiei.

Lipsa depunerii jurǎmatului nu afecteazǎ in mod esential validitatea actiunilor intreprinse de functionar care vor putea fi considerate legale, in baza principiului aparentei in drept, dacǎ s-au respectat toate conditiile prevǎzute de lege in realizarea lor.

Refuzul depunerii jurǎmantului de cǎtre functionarul definitiv atrage revocarea deciziei de numire in functie care va fi consemnatǎ in scris.

Mai pot exista si unele conditii speciale care se cer a fi intrunite pentru ca o persoanǎ sǎ poatǎ ocupa anumite functii publice, de conducere sau de executie, prevǎzute in reglementǎri speciale cuprinse in statute si regulamente proprii.

In randul acestor conditii, care se adaugǎ celor generale sau care le particularizeazǎ pe acestea, putem enumera limita de varstǎ maximǎ, studii de specialitate corespunzǎtoare sistemului, vechimea in functie, sexul, conditia fizicǎ, reputatia si moralitatea nestirbitǎ, etc.